Produsele agricole și preparatele bio ale producătorilor autohtoni au fost din nou pe standurile de la cel mai important târg de profil din Caraș-Severin, la cea de-a XXXVI-a ediție a Târgului de Mare de Toamnă de la Răcășdia.

Atmosferă de toamnă în comuna Răcășdia! Vremea frumoasă și produsele apetisante, expuse an de an, la târgul din comuna cărășeană au adunat mii de vizitatori. Ce-i drept, nu ca la edițiile precedente, dar, chiar și așa, autoritățile răcășcene s-au declarat mulțumite de afluența de vizitatori, precum și de standurile producătorilor agricoli din Caraș-Severin. Nu au lipsit nici standurile cu expoziții de păsări, iepuri, cabaline, ovine și bovine. De la eveniment nu a lipsit nici fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, prezent de fiecare dată la târgurile organizate de comuna din Valea Carașului. De asemenea, și reprezentanții guvernului în teritoriu, prefectul Matei Lupu și subprefectul Sebastian Purec, au participat la manifestarea prilejuită de cea de-a XXXVI-a ediție a Târgului Mare de Toamnă de la Răcășdia. Consiliul Județean a fost reprezentat de vicepreședintele forului administrativ județean, Ionuț Popovici.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157689020524696″]

„Anul acesta s-a suprapus târgul cu câteva manifestări din județ și cred că acesta a fost motivul pentru care sunt mai puțini vizitatori ca la edițiile precedente. Chiar și așa,  noi, Primăria Răcășdia, ne declarăm mulțumiți și sperăm ca toți cei care doresc să-și achiziționeze produse legumicole pentru perioada iernii să o poată face la cea mai bună ofertă, de la producătorii prezenți la târg. Le mulțumesc oficialităților prezente, precum și Camerei Agricole Caraș-Severin, pentru sprijinul acordat la fiecare ediție a Târgului Mare de la Răcășdia!”, a declarat, pentru Reper24, primarul comunei cărășene, Mirco Lechici.

Momentul artistic a fost asigurat, și la această ediție, de Fanfarele din Răcășdia și Grebenac, Serbia.

John GAVRILESCU

Duminică, în etapa a XV-a a Ligii a IV-a, Viitorul Caransebeş a întâlnit, în deplasare, pe Recolta Rafnic, partida disputându-se pe stadionul echipei Voinţa Lupac. Întâlnirea s-a încheiat cu victoria categorică a gugulanilor, care s-au impus cu 10-3 (3-1 la pauză).

Meciul a început cu ratări în cascadă ale oaspeţilor, prima fiind penalty-ul ratat încă din startul meciului. În minutul 2, Lucacela l-a faultat pe Imbre în suprafaţa de pedeapsă, lovitura de la 11 metri fiind executată de Şandru, care trimis în dreapta portarului, dar şi pe lângă ţintă. În minutul 5, Neagu, bine angajat în adâncime, a rămas singur cu portarul Pataş, însă acesta a reuşit să plonjeze şi să-l blocheze pe jucătorul gugulan. Trei minute mai târziu, acelaşi Neagu a trimis puţin peste transversală mingea bine aşezată de Dumitru, la 12 metri, iar peste alte două minute, a fost rândul lui Dumitru să-l servească pe Şandru, însă şutul acestuia, de la marginea careului, s-a dus puţin peste poartă. În minutul 11 a venit însă şi deschiderea scorului, Bălan trimiţând o pasă excelentă în adâncime, până la Imbre, acesta l-a driblat pe Pataş, după care a înscris în poarta goală.

Oaspeţii au mai ratat o lovitură de la 11 metri, obţinută de Văcărescu, în minutul 13, atunci când a fost faultat în careu, penalty-ul executat de Suru, care a încercat o „scăriţă”, întâlnind transversala porţii apărate de Pataş.

„Gazdele” au avut prima fază mai periculoasă abia în minutul 21, când Patape a expediat un şut de la 25 de metri, puţin pe lângă vinclul stâng al porţii caransebeşene. Un minut mai târziu, Bălan l-a faultat pe Miloş la 18 metri, central, lovitura liberă executată de Mihai Beul, pe lângă zid, în dreapta lui Birăescu, oprindu-se în plasa porţii gugulane.

Doar două minute a fost egalitate, fiindcă Suru a majorat avantajul oaspeţilor tot dintr-o lovitură liberă, de la 20 de metri, puţin lateral stânga, şutul său la colţul scurt neputând fi ajuns de Pataş.

Cel mai frumos gol al meciului s-a marcat în minutul 44, în urma unei faze plecate de pe stânga, de la Vătafu, care i-a pasat la centrul terenului lui Neagu, acesta a avansat paralel cu tuşa şi, după ce a driblat doi adversari, a înscris la colţul lung, pe lângă portarul Pataş, ieşit în întâmpinare.

Oaspeţii şi-au majorat avantajul în minutul 60, când Văcărescu i-a furat mingea lui Mincan, la 35 de metri, după care i-a pasat lui Şandru în centrul careului, iar acesta, de la 12 metri, l-a executat pe Pataş. A fost 5-1 în minutul 66, în urma unei faze în care Imbre a pătruns pe centru, Pataş a reuşit să-l blocheze pe moment, jucătorul gugulan a insistat, a recuperat mingea şi i-a aşezat-o lui Neagu, care de la 8 metri a şutat sec în dreapta goal-keeper-ului „gazdelor”.

Rafnicul a redus din handicap în minutul 70, după ce Mihai Beul l-a găsit cu o pasă în adâncime pe Chicheş, şutul puternic al acestuia, de la 14 metri, învingându-l pe Socaci.

După doar trei minute s-a făcut 6-0, atunci când Şandru a pasat în adâncime până la Neagu, fundaşii adverşi s-a oprit crezând că e ofsaid, Neagu a avansat şi, rămas singur cu Pataş, a trimis în plasă de la 12 metri. După alte trei minute, acelaşi Neagu a furat o minge pe partea stângă, a trimis în careu pentru Imbre, care, de la 10 metri, nu l-a iertat pe portarul Recoltei. Galopul de sănătate al caransebeşenilor a continuat, în minutul 79 Văcărescu pasând în adâncime pentru Şandru, acesta, rămas singur, din nou, cu Pataş, trimiţând cu latul în plasă. A fost 9-2 pentru caransebeşeni în minutul 83, atunci când Şandru, aflat pe dreapta, a centrat în careu, iar Neagu a reluat de la 10 metri în poarta celor de la Rafnic. Golul cu numărul 10 a fost înscris de acelaşi Neagu, care, scăpat din nou singur cu portarul advers, l-a executat cu un şut plasat, de la 14 metri.

Scorul final a fost stabilit în minutul 88, după o fază în care Mitrică, aflat pe aripa stângă, a pasat la Vlasici, acesta şutând, de la 8 metri, în colţul lung al porţii apărate de Socaci.

„A fost a doua etapă a returului şi a doua victorie a noastră, cu un rezultat clar, o victorie meritată. După 10-3, singurul lucru pe care pot să-l spun e că, efectiv, a fost un meci de vacanţă”, ne-a declarat după meci Dan Doran, antrenorul Viitorului Caransebeş.

Recolta Rafnic: M. Pataş, N. Chicheş, A. Gaiţă, Gh. Patape, P. Gluvac (min. 46, M. Chicheş), P. Lucacela (36, A. Popovici), Mihai Beul, M. Muselin (64, M. Vlasici), C. Mitrică, A. Mincan, P. Miloş (68, Marian Beul); rezervă: M. Vizitiu. Antrenor, Hoţa Petrovici.

Viitorul Caransebeş: Cr. Birăescu (46, D. Socaci), L. Vătafu, Cr. Suru (61, P. Birăescu; 73, I. Toboşeru), I. Văcărescu, M. Gheorghescu (57, Fl. Dovlete), Al. Dumitru, N. Imbre, Ov. Bălan, Ad. Neagu, D. Şandru, Gh. Văluşescu. Antrenor, Dan Doran.

A arbitrat la centru Roberto Svatsinka (Reşiţa), asistat la cele două linii de Ana-Maria Glogoviceanu (Reşiţa) şi Dragoş Timofticiuc (Moldova Nouă).

Observator: Petru Herghelegiu (Bocşa).

Cosmin VLAD

Potrivit datelor centralizate de Direcţia Agricolă, 37 la sută din suprafaţa arabilă a judeţului a rămas anul acesta neînsămânţată. În timp ce o parte dintre cărăşeni îşi lasă pâmânturile în paragină, alţii se ocupă cu agricultura eco.

Suprafaţa agricolă totală a judeţului Caraş-Severin măsroară aproape 400.000 ha, dintre care cea mai mare parte este ocupată de păşuni, 180.000 ha, după care urmează terenul arabil, însumând aproximativ130.000 ha. Mai mult de o treime este însă necultivat. „Un aspect negativ este faptul că un procent de 37% din suprafaţa arabilă a judeţului nu a fost însămânţată, fenoment întâlnit în special în sectorul gospodăriilor populaţiei. Păşunile şi fâneţele judeţului sunt folosite pentru păşunatul animalelor, dar şi aici sunt mari rezerve, dată fiind încărcătura mică cu animale pe unitatea de suprafaţă, fenomen datorat declinului efectivului de animale”, a explicat Sorin Borugă, reprezentant al Direcţiei Agricole Caraş-Severin.

Cu toate acestea, la finalul campaniei de recoltare a cerealelor păioase, specialiştii apreciază recolta de anul acesta ca fiind bună, 4.133 kg/ha, cu o producţie totală de aproape 53.000 tone la grâu.

Aproape 900 de fermieri fac agricultură eco

Începând din anul 2013, fermierii care practică agricultura ecologică sunt luaţi în evidenţă de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Dacă în urmă cu doi ani existau în judeţ un număr de 716 agricultori eco, anul acesta, până la data de 30 iulie, au fost înregistraţi 898 de astfel de producători. Majoritatea provin din comunele Cornereva, Domaşnea, Luncaviţa, Prigor, Slatina Timiş şi Teregova, zone unde în mod real se practică agricultura ecologică, nefolosindu-se pesticide la plantele cultivate.

Diana RADU