În 2021 se va organiza un nou recensământ al populației și locuințelor din România, la care participarea este obligatorie.

Potrivit ordonanței de urgență nr. 19 din 4 februarie 2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021 se prevede obligativitatea recenzării persoanelor cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită în România, persoanelor cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţa în altă ţară pentru o perioadă mai mică de 12 luni, precum și a persoanelor cu cetăţenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forţelor armate naţionale staţionate în restul lumii, personalul naţional al bazelor știinţifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al ţării, persoanele de cetăţenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parţial sau în întregime în afara teritoriului economic.

Suma care se alocă de la bugetul de stat pentru organizarea recensământului în 2021 este de 392.655.000 lei.

Conform OUG nr. 19 din 4 februarie 2020, constituie contravenții următoarele fapte săvârșite de către persoane fizice:

– împiedicarea persoanelor implicate în acţiunea de recensământ pentru efectuarea înregistrărilor ce fac obiectul recensământului în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sau a desfăşurării, în orice mod, a lucrărilor recensământului;
– refuzul furnizării informaţiilor solicitate sau furnizarea de date eronate sau incomplete.

Pentru aceste contravenții se vor aplica amenzi de la 1.000 de lei la 3.000 de lei.

La ultimul recensământ care a avut loc în anul 2011, populația stabilă a României era de 20.121.641 persoane.

Lorena POENARU

În toamna anului trecut, Primăria Reșița a lansat o invitație către Universitatea Eftimie Murgu de a realiza împreună un proiect în premieră națională.

Este vorba despre un recensământ al populației la care primarul Popa promitea o marjă de eroare 0, care să aducă la zi ultima cercetare de acest fel realizată în 2011 de Institutul Național de Statistică, dar fără exactitate și plină de erori.

Astfel, peste 300 de studenți, coordonați de cadre didactice și reprezentanți ai Primăriei, au pornit din ușă în ușă pentru a inventaria populația. Acest lucru se întâmpla la jumătatea lunii octombrie, și tot atunci inițiatorii proiectului susțineau că nu este nevoie de mai mult de câteva săptămâni pentru ca studiul să fie finalizat iar concluziile să poată fi trase.

La trei luni după momenutul demarării recensământului, primarul Popa nu are încă niciun rezultat. În primul rând, marja de eroare nu va fi tocmai 0, și asta pentru că edilul susține că au fost măsurate în total aproximativ 32.000 de unități locative din oraș, adică doar 95 la sută din locuințele din Reșița.

De asemenea, potrivit autorităților locale, va mai dura cel puțin o lună pentru ca toate datele să fie centralizate și ulterior făcute publice.

„Au fost măsurate 95 la sută din unitățile locative din oraș, adică undeva la 32.000 și s-a început introducerea lor în calculator. În perioadă Crăciunului erau undeva la 7.000 introduse. Ne apropiem, sper eu, de finalizarea acestui proces de introducere în calculator, după care vom începe să scoatem afară situații care vor fi făcute și publice”, explică primarul Ioan Popa.

CITEȘTE ȘI: PREMIERĂ: Recensământ local de 27.000 de euro! Popa și studenții UEM, la ușa reșițenilor!

CITEȘTE ȘI: Recensământul inițiat de Popa în parteneriat cu UEM va dicta investițiile viitoare! Vezi stadiul studiului!

Alexandra JURCA

Modul de desfășurare a recensământului derulat de Primăria Reșița în colaborare cu Universitatea Eftimie Murgu în această perioadă a fost prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă găzduită de instituția de învățământ superior.
Rectorul UEM, Andrade Bichescu, a subliniat că aceasta este o cercetare amplă și unică la nivel național, la care sunt angrenați 300 de studenți ai universității de la toate facultățile: Științe Sociale, Inginerie și management și Științe Economice.

Obiectivul studiului este acela de a obține date referitoare la populație, forța de muncă, persoanele plecate în străinătate dar și de a consulta opinia populației privind obiectivele majore de investiție ale administrației locale.

Până în prezent, au fost completate peste 9.000 de chestionare dintr-un total de 30.000. Rectorul a afirmat că va fi intensificat procesul de colectare a datelor din teren iar la cei care au refuzat să răspundă inițial se va reveni în echipe mixte astfel încât să fie acoperite toate unitățile locative din oraș.

Chestionarul presupune un timp relativ scurt de completare, 10-15 minute, și cuprinde 27 de întrebări tip grilă, ultima întrebare solicitând opinia cetățenilor privind obiectivele de investiții.

De asemenea, directorul tehnic al Primăriei Reșița, Titiana Cătană, a accentuat faptul că studiul reprezintă mai degrabă o consultare publică privind prioritățile de investiții ale municipalității cu scopul de a le proiecta în bugetele locale din următorii ani.

Totodată, s-a făcut un apel la cetățenii Reșiței de a coopera cu studenții pentru a obține o imagine cât mai reală asupra situației existente și asupra așteptărilor și dorințelor pe care le au locuitorii municipiului.

Menționăm că studiul se realizează la domiciliu iar operatorii chestionarelor se legitimează la intrarea în locuințele cetățenilor.

De asemenea, toate informațiile obținute sunt confidențiale, protejate de lege și vor fi utilizate doar în scopuri statistice așa cum reiese și din prima parte a chestionarului.

CITEȘTE ȘI: PREMIERĂ: Recensământ local de 27.000 de euro! Popa și studenții UEM, la ușa reșițenilor!

Alexandra JURCA

Premieră națională, și nu numai, la Reșița! Autoritățile locale au lansat o invitație unică spre Universitatea Eftimie Murgu, astfel că, începând de săptămâna viitoare, peste 300 de studenți vor fi implicați în cel mai amplu studiu socio-demografic de care Reșița s-a bucurat până acum.

Mai exact, autoritățile locale au în plan realizarea unui recensământ al populației cu marjă de eroare 0, care să aducă la zi ultima cercetare de acest fel realizată în 2011 de Institutul Național de Statistică, dar fără exactitate și plină de erori.

„Primăria ne-a lansat o provocare, realizarea unei cercetări socio-demografice la nivelul municipiului Reșița la care universitatea a răspuns prezent, am avut curajul să intrăm în luptă pentru o astfel de cercetare. Prima discuție purtată în acest sens a avut loc între Primăria Reșița și Bruno Ștefan, fondatorul biroului de Cercetări Sociale din București, pentru ca mai apoi, provocarea să fie lansată către noi. Vom sprijini această inițiativă în realizarea unui barometru al comunității locale, o cercetare care să ne arate exact starea de fapt a orașului, rezultatele acestei cercetări urmând să stea la baza elaborării unei strategii de dezvoltare a Reșiței”, explică Andrare Bichescu, rectorul UEM Reșița.

Primul demers în acest sens va avea loc chiar astăzi, când primarul Ioan Popa se va întâlni cu toți stundenții implicați pentru a pune la punct ultimele proceduri în vederea realizării studiului.

„Astăzi ne vom întâlni cu studenții de la universitate să începem să facem un instructaj cu privire la pornirea acestui studiu. Eu nu vreau să spun decât că sunt de părere că este extrem de important să facem acest pas și aștept cu nerăbdare rezultatele acestui studiu. Intuiția îmi spune că suntem mai puțini decât estimau datele din 2011 și vreau să știu exact câți mai suntem în oraș”, explică primarul Popa.

Eroare 0! Fiecare reșițean va fi identificat și trecut în baza de date!

Planurile sunt mari, la fel și presiunea asupra universității reșițene, și asta pentru că este pentru prima dată la nivel național când o localitate își realizează propriul recensământ cu resurse locale, mai exact studenți ai unei universități locale.

„Această cercetare trebuie să aibă o eroare de 0 la sută, în sensul că vom atinge toate locuințele și toate persoanele care locuiesc în acest oraș. Este pentru prima oară când un astfel de recensământ este făcut de o universitate. Nici în alte țări ale lumii, recensământul nu este făcut de către studenți, aceasta este o provocare pentru toată lumea, mai ales pentru UEM.

Este o provocare mai ales pentru faptul că recensământul făcut de Institutul Național de Statistică a avut printre cele mai mari erori în Reșița și din cauza faptului că acest oraș este un municipiu fruntaș în ceea ce privește rata de migrare și cu apartamente care nu au putut fi atinse la acel recensământ al INS.

Noi trebuie să atingem fiecare locuință din oraș, inclusiv cele goale, pentru a afla unde au plecat reșițenii, cu ce se ocupă, ce venituri au. Ne bazăm pe o forță umană numeroasă și care va fi motivată să participe la așa ceva pentru că este un lucru inedit pentru UEM Reșița”, explică Bruno Ștefan, fondatorul biroului de Cercetări Sociale din București.

Reșițenii, rugați să deschidă ușa! 27.000 de euro, 3 săptămâni!

La realizarea acestui recensământ vor participa peste 300 de studenți ai UEM Reșița care vor fi împărțiti în echipe de câte 20, conduși de un reprezentant al universității, și de un reprezentant al Primăriei.

De asemenea, la fiecare zece studenți va exista un lider din rândul acestora pentru ca întregul demers al colectării și centralizării de date să funcționeze într-un mod organizat și foarte bine pus la punct. Durata totală a studiului este de minim trei săptămâni, cu o marjă de până la două luni, în funcție de disponibilitatea reșițenilor de a oferi informațiile cerute.

În ceea ce privește costurile implicate pentru realizarea studiului, primarul Popa susține că:„Nu am făcut o estimare exact a sumei de care avem nevoie. Noi inițial am cerut oferte din țară și cele mai mici prețuri primite au fost de undeva la 50-60.000 de euro și atunci am decis să facem acest studiu la noi acasă, cu studenții universității reșițene, fiind și un exercițiu util pentru UEM. Avem implicați studenți la Sociologie și la Administrație Publică, domenii care sunt aplecate spre aceste demersuri. Noi alocăm o resursă bugetară de aproximativ 25-27.000 de euro pe care vom vedea cum trebuie să îi împărțim”.

Autoritățile locale au în plan și colaborarea cu administratorii de blocuri, de la care să obțină informații mult mai rapid și eficient despre fiecare locatar , chiar și despre cei plecați în străinătate.

Alexandra JURCA