Microhidrocentralele au fost excluse dintr-un document central care va dicta dezvoltarea socio-economică a României prin fondurile europene, în perioada 2014-2020; e vorba despre Acordul de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană în care sunt listate marile priorități de investiții pe următorii 7 ani și alocarea financiară corespunzătoare din diversele categorii de fonduri europene. În consecință, microhidrocentralele ar urma să fie excluse și din Programul Operațional Infrastructura Mare, document strategic ce cuprinde seturi de măsuri punctuale de investiții în domeniile transport, mediu, energie și schimbări climatice.

WWF-România a militat pentru obținerea acestui rezultat din 2013, considerând că acest sector s-a dezvoltat, mai ales în ultimii ani, într-un mod necontrolat și cu efecte de mediu și socio-economice grave la nivelul întregii țări. Acest fenomen a fost alimentat de schemele de suport financiar (prin fondurile europene pentru 2007-2013 și prin certificatele verzi plătite de cetățeni) și de o legislație lacunară și învechită în domeniul hidroenergiei, se precizează într-un comunicat al WWF.

Campania națională „Râurile de munte: ultima șansă”, derulată de WWF-România la finalul anului 2013, a mobilizat organizații și asociații de pescari, cercetători și profesori universitari, grupuri de turism montan și ecoturism din toată țara și 20.000 de români iubitori de natură care au semnat petiția pentru stoparea autorizării MHC-urilor în condițiile legale existente.

 Karina TINCUL