„Am fost invitat la Radio Reșița nu am simțit niciun fel de presiune politică”, declară liderul USR Caraș-Severin, Andrei Plujar, care neagă că ar fi afirmat vreodată că există o politizare a postului public de radio, așa cum a apărut în unele articole din presa locală.

„Eu vorbeam de instituțiile publice în general, nu am făcut nicio referire la Radio Reșița. Eu când am fost invitat la Radio Reșița nu am simțit niciun fel de presiune politică, am fost lăsat să îmi exprim liber părerile, nu am simțit în niciun fel că am fost influențat sau șicanat.

Eu am făcut referire la alte instituții publice, am spus că au apărut poze în presă cu angajați ai instituțiilor publice, cu directori de instituție, care făceau muncă de teren în campanie, în timpul orelor de serviciu”, a precizat pentru Reper 24, Andrei Plujar, președintele USR Caraș-Severin.

Întrebat despre subiect, Daniel Toma, președintele PLUS Caraș-Severin a a declarat că imixtiunea politicului în instituțiile publice este un lucru general valabil și că nu a făcut referire neapărat la radioul public. Toma s-a arătat totuși deranjat de tonul unor discuții purtate în cadrul unor emisiune ale postului public la care au fost invitați reprezentanți ai PSD-ului, fără a putea însă oferi exemple concrete în acest sens.

„După cum am spus, ideea este una general valabilă, nu ne referim neapărat la Radio Reșița, este un lucru cunoscut că orice director de instituție publică are o anumită afinitate spre partidul de guvernare. Acum nu mai este cazul, dar până acum câteva săptămâni, a fost PSD”, a mai precizat Daniel Toma.

Pe de altă parte, Andrei Plujar, liderul USR Caraș-Severin, care a fost prezent în câteva rânduri în studioul Radio Reșița, a declarat că nu susține punctul de vedere al colegiului de Alianță cu privire la politizarea radioului public.

Diana RADU

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, anunța zilele trecute că a semnat contractul cu Ministerul Dezvoltării pentru continuarea lucrărilor la grădinița din cartierul Moroasa, construcție începută și mai apoi abandonată și lăsată în paragină de câțiva ani buni. Mai mult decât atât, edilul a precizat că odată cu începerea lucrărilor la grădiniță, administrația locală va încerca să pună în valoare întreaga zonă. Acest lucru nu se va întâmpla peste noapte, dar conform spuselor primarului există mari șanse ca zona să revină la gloria de odinioară.

„Evident că în condițiile în care pornesc lucrările la grădiniță, noi vom trata toată zona dintre blocurile existente și grădiniță, acele faimoase scări spre Teatrul de Vară. Vom face un studiu de fezabilitate în următoarea perioadă astfel încât să încercăm să punem în valoare toată acea zonă, inclusiv Teatrul de Vară. Din datele pe care le am, acesta a fost cedat în folosință către Radio Reșița, cu care am avut discuții și din cauza lipsei de bugetare foarte probabil în următoarele săptămâni va veni înapoi către Primărie și vom încerca să facem un proiect și pentru acesta. Cunosc situația de acolo, știu că e o zonă extrem de degradată și încercăm ca odată cu realizarea acestui proiect de grădiniță să tratăm toată zona până sus la Camera de Comerț”, a explicat primarul reșițean.

Teatrul de Vară din Reșița a fost construit în anii ’70. În urmă cu doi ani, consilierii locali reșițeni au fost de acord ca imobilul să fie dat în administrare, pe o perioadă de 49 de ani, către Societatea Română de Radiodifuziune-Studioul Regional Radio Reșița, care își anunța intenția de a realiza acolo un studio de radio, lucru care se pare că nu se va mai concretiza.

În ceea ce privește proiectul de realizare a grădiniței din Moroasa, acesta are o valoare de peste 10 milioane de lei.

„Contractul este semnat, intră în faza de licitare pe proiectare și execuție, pentru că proiectul va trebui să fie adaptat la cerințele de astăzi. Eu sper să demarăm lucrările în toamna acestui an. Termenul de execuție este de 24 de luni, deci practic în 2 ani ar trebui să avem o grădiniță și o școală moderne, în care copii din acea parte a orașului vor putea să își desfășoare activitatea în condiții mult mai bune decât ceea ce se întâmplă astăzi în acea clădire perimată din Moroasa”, a mai precizat primarul Ioan Popa.

Karina TINCUL

DREPT LA REPLICĂ

„În urma articolului intitulat “Primarul loan Popa: „Chelul dă jos reclama ilegală pusă de Radio Reşiţa în staţia de autobuz Nera”” postat în publicaţia Online Reper 24, în data de 12 ianuarie 2018, în virtutea dreptului la replică Radio România Reşiţa vă transmite spre publicare următoarele:

Reclama cu însemnele Radio România Reşiţa din staţia Nera a fost amplasată în urma unui protocol de colaborare încheiat între administraţia locală a municipiului Reşiţa şi Societatea Română de Radiodifuziune, Studioul Regional Radio Reşiţa.

Astfel conform hotărârii cu nr. 130 din 04.11.2014, aprobată de Consiliul Local al municipiului Reşiţa, întrunit în şedinţă extraordinară, Studioului Regional Radio Reşiţa are cadrul legal pentru realizarea următoarelor puncte:

• Denumirea staţiei de autobuz “Nera” cu sensul de mers spre cartierul Muncitoresc “Staţia de autobuz Nera – Radio România Reşiţa”
• Amenajarea staţiei de autobuz cu însemnele Studoioului Regional Radio Reşiţa
• Amplasarea în această locaţie a unui difuzor care să emită pe frecvenţa 105,6 FM

Conform protocolului, municipiul Reşiţa are obligaţia să pună la dispoziţie terenul şi staţia de autobuz în vederea amenajării acesteia.

Studioul Regional Radio Reşiţa a modernizat staţia de autobuz în conformitate cu prevederile documentaţiilor de urbanism eliberate de Serviciul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Consiliului Local al municipiului Reşiţa.

Protocolul s-a încheiat pe o perioadă de 5 ani, care va expira în luna noiembrie a anului 2019.

Ataşăm documentele doveditoare.

Pentru corecta informare a opiniei publice vă solicităm să publicaţi acest drept la replică afirmându-ne în acelaşi timp disponibilitatea de a vă furniza toate informaţiile care sunt de interes public.

Manager Radio Reșița

Laura Sgaverdea ”

Document Drept la replica

Document Nr.310 din 04.11.2014

Că media online este plină de site-uri, care mai de care mai trăznite, nu reprezintă o noutate, ştirile false sunt la modă, câteodată românul parcă și-ar dori să fie minţit …

Am citit şi m-am minunat ! Banane infestate cu HIV în Românica! Mamăăăă, ce ştire bombă! Ce pierdere pentru „comersanţii“ de banane!

Dar ştirea nu ar avea nimic spectaculos în ea, asta pentru că, asta spuneam, această ştire – fake a apărut de ceva vreme pe o serie de site-uri de rahat online, dar când ştirea este preluată de un studio regional, atenţie, al statului român, aflat sub cupola radioului românesc, al SRR-ului, atunci avem o mare problemă!….

Şi când ştirea mai este preluată, comentată în fel şi chip, întoarsă pe toate feţele de doi jurnalişti cu oareșce experienţă în mass-media contemporană, vorbesc aici de Moise Guran şi Lucian Mîndruţă, atunci ea, ştirea, devine virală…

Nu întâmplator, cunosc o parte din jurnaliştii de la studioul regional respectiv, oameni de ispravă, profesionişti, cu care de-a lungul timpului am colaborat cum nu se poate mai bine. Iar aici nu e vina acestora, cel care a dat verde la apariţia bananelor cu hiv (sic!), ar trebui puţin tras de mânecă.

Că stau şi cuget, fiind un post de radio regional al statului, construit solid, cu o conducere care, gândesc eu, a trecut prin furcile caudine ale concursurilor pentru asemenea posturi, o asemenea ştire nu prea are ce căuta în peisaj! Asta dacă ştirea nu era remodelată înainte de publicare, ştiu eu, poate trebuia îndulcită, iar nevinovatele banane ar fi fost prevăzute cu prezervativ, aşa nu ar fi fost periculoase!

Că managerul postului nu are cunoştinţe medicale, nu e un capăt de ţară, pentru postul de radio pe care îl păstoreşte, nu are nevoie de aşa ceva. Dar dacă era atentă în online, ar fi văzut că virusul HIV cam moare în contact cu aerul… Mai mult, dacă citea commenturile de pe paginile celor doi jurnalişti pomeniţi mai sus, era necesar să îşi ceară scuze….

Articolul ăsta cu bananele, cu prezervativ sau fără, îmi aduce aminte de celebra melodie a lui Belafonte, de prin `56 , aia cu „Day Oooo – zise Leana mea, vai ce lungă e banana ta!“

Vă tot pup brusc !

Adi NICA

(foto Facebook Lucian Mîndruță)

Una din cele mai longevive și iubite trupe pop-rock din România, Direcția 5, revine la finalul acestei săptămâni în Caraș-Severin. Reșițenii vor avea, din nou ocazia, să îi asculte în direct pe Cristi Enache și compania, în cadrul unui concert ce se anunță și de această dată deosebit. 

Membrii formației Direcția 5 par să se simtă foarte bine în Banatul de Munte, unde revin tot mai des în ultimii ani, fie pentru concerte private fie pentru spectacole în aer liber. Direcția 5, care sărbătorește 25 de ani de la înființare va fi prezentă în acestă sâmbătă la Reșița la o altă sărbătoare: 20 de ani de la înființarea postului public Radio România Reșița. De altfel, formația a fost prezentă în municipiul de pe Bârzava și le-a cântat fanilor și atunci când Radio Reșița a împlinit 10 ani. Concertul din această sâmbătă, este programat pentru ora 20:00, în Parcul Tricolorului din cartierul Lunca Bârzavei.

Programul dedicat împlinirii a 20 de ani de la înființarea postului Radio România Reșița va debuta cu un concert de muzică clasică susținut în centrul Reșiței vineri, de la ora 19:00, de către Filarmonica Oltenia – Craiova. Tot pentru ziua de vineri este programat un spectacol de muzică populară. Acesta va avea loc de la ora 19:00 în Parcul Tricolorului, iar în fața publicului se vor prezenta: Ioneta Cerbu, Doriana Talpeş, Narcis Goian, Mona-Lisa Şufan, Ionică Ivan, Camelia Ceocu, Dan Neacşa, Maria Didraga, Dana Gruescu, Simion Moise, Roberta Crintea, Dumitru Teleagă și Nicu Novac. Sâmbătă vor evolua în fața reșițenilor Direcția 5 și Adi Cristescu, iar duminică, tot în Parcul Tricolorului vor putea fi admirați Pact, Phaser și Simona Nae.

Diana RADU

Pe blogul său, jurnalistul Mario Balint îi aplică cea mai grea lovitură de imagine managerului Radio Reșița, Laura Sgaverdea, descriind-o cu subiect și predicat pe aceasta!

Într-o scrisoare deschisă adresată managerului Radio Reșița, Laura Sgaverdea, fostul redactor șef de la Radio Reșița, Mario Balint, jurnalist de război de peste două decenii, recunoscut pentru relatările sale făcute pe undele radioului public românesc – Radio România –  din zonele fierbinți ale lumii, în perioada conflictelor din Irak sau Afganistan, vorbește despre comportamentul și practicile Laurei Sgaverdea în fruntea radioului regional, chiar și după acorduri verbale de neagresiune pe care aceasta și le-ar fi dat în fața jurnalistului Balint.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât de la momentul preluării postului regional Radio Reșița o întreagă echipă redacțională și tehnică a fost decimată de către managerul Laura Sgaverdea. Iar în acest caz vorbim de aproape 30 de angajați și colaboratori, profesioniști care se formează în timp, pentru că, așa cum e normal să afle cei neinițiați în munca unui post de radio, vorbim de meserii care necesită perioade destul de lungi de pregătire în domeniul media. Reper 24 a sesizat în nenumărate rânduri și într-o serie de articole derapajele de la Radio Reșița, scăderea audiențelor postului, declarații ale unor foști angajați care au plecat scârbiți din radio Reșița, ca urmare a modului defectuos de comunicare al managerului cu angajații.

Oare, putem fi toți niște idioți care nu au altceva de făcut decât să îți urmărească „prestațiile“ manageriale? Putem fi toți niște nenorociți care „îți vor răul din invidie, dar tu ești doar un suflet neprihănit care nu ai făcut niciun rău, niciodată, nimănui“? Pot afirma atâtea și atâtea voci adevăruri trăite în preajma ta din postura de angajați sau colaboratori la Radio Reșița, stimată Laura Sgaverdea, în timp ce tu faci, cu fiecare zi ce trece, alte victime? Ai schingiuit sufletele unor profesioniști, ai călcat peste truda de zeci de ani a unor oameni dedicați acestei meserii, îți permiți să sfidezi orice regulă de bun simț!  Apropos, leapădă-te de mizeria pe care o arunci în tot felul de grupuri apropiate ție în care ți se zâmbește fals, cum că m-aș fi pus în genunchi în fața ta ca să rămân la Radio Reșița. Îți place mistificarea, îți place să le bagi din top, ai? De ce nu povestești ce ți-a spus tânăra Vesna Simici atunci când a plecat din radio (radioul este condus de dumneata sau de primarul Mihai Stepanescu?) , de ce nu spui ce ți-au auzit urechile la plecarea lui Remus Marcu de la Marketing, de altfel un băiat deosebit, dar ce vorbesc gurile atâtor și atâtor angajați? Unii nu ți-au spus nimic de jenă, dar asta nu înseamnă că nu au plecat dezgustați. Adevărul e că nici tu nu crezi ce mai minți! Dar tu afirmi că vrei liniște… Oh, tu, zeița veșnic tânără și neliniștită!

Dar să citim cu atenția misiva adresată de jurnalistul Mario Balint (acest om chiar poate afirma că e jurnalist!) doamnei Laura Sgaverdea, managerul Radio Reșița. Și sper ca Mario Balint să nu se oprească aici!

Este timpul ca adevărul despre Radio Reșița să iasă la iveală!

ÎN ATENŢIA DOAMNEI LAURA SGAVERDEA

Constat că în ultimele zile grija ta faţă de mine a crescut exponenţial, numele meu fiind rostit foarte des în prezenţa unor persoane influente, asta nu pentru a spune ceva util, ci pentru a mă defăima şi calomnia. Deşi la momentul ianuarie 2016 s-a vorbit de un pact de neagresiune, nu poţi să te stăpîneşti, bîrfa făcînd parte integrantă din fiinţa ta. Să ştii că nu eşti vreo prezenţă importantă, nici în viaţa oraşului, nici a instituţiei şi nici a breslei, să meriţi atenţia mea nemijlocită. Ţi-am mai spus că dacă voi scrie vreodată de tine, o voi face public, sub semnătura care dă greutate şi răspundere faptelor descrise (lecţie de jurnalism, gratis!). Aşa că:

Fă (Interjecţia ”fă” este abreviere populară de la fată şi a apărut din nevoia guturală de a zbiera, de a atrage atenția persoanei de lîngă tine. Este utilizată, cu preponderenţă, de către olteni, aceştia renunţînd la apelativ odată ce au trecut Viaductul Vîrciorova, spre Banat!), nu vrei să mă mai laşi, dracului, odată? Să-mi văd de viaţa mea? Te somez public să nu-mi mai tîrăşti numele în intrigile tale murdare, în obsesiile tale şi în jocurile pe care le faci, ahtiată fiind după putere şi bani! Nu mă interesează persoana ta şi nici activităţile tale profesionale, pentru că nu ai aşa ceva! Nu ai fost, nu eşti şi nu vei fii niciodată JURNALIST (ca măgar, dacă stai între cai nu înseamnă că poţi alerga la curse!). Eşti şi vei rămîne doar o intrigantă fără scrupule, extrem de periculoasă, plină de ea, vanitoasă, inteligentă nativ şi needucată! Dar, vorba ta, mai bine să te înjure lumea decît să te creadă proastă!

Din păcate, faci de ruşine numele de Sgaverdea în presa din Caraş-Severin!

Îmi rezerv dreptul să scriu, pe acest blog, cu semnătură despre persoana ta, atunci cînd voi considera eu de cuviinţă. Nu uita: eu nu sînt ahtiat după bani şi funcţii. Eu sînt razvedcik (caută în dicţionar!) şi mă mîndresc cu asta. În 28 de ani de presă nu am întîlnit un personaj mai dezgustător, care să facă rău intenţionat celor din jur, aşa sportiv, să-şi terorizeze angajaţii etc etc, aşa ca tine!

Eşti un personaj despre care voi scrie. Cîndva!“, își încheie Mario Balint scrisoarea, una care, cu siguranță, va avea și o urmare.

Sergiu TABAN

O întâmplare scandaloasă a avut loc în urmă cu numai câteva zile, din păcate chiar pe o arenă sportivă, loc în care se vorbeşte despre fair play şi nu de dat pumni.

Şi mai neplăcut este faptul că agresorul este şi un om de sport şi un om de presă, având în vedere că este prezent alături de colegii săi de la Radio Reșița la o serie de evenimente publice! Mai exact, dădea impresia unei persoane blânde la prima vedere, despre care ai fi spus că promovează dialogul şi non-violenţa, nu a uneia care-şi rezolvă frustrările personale cu pumni în faţă.

Se făcuse deja un obicei între mai mulţi angajaţi ai postului regional Radio România Reşiţa şi alţi reşiţeni să se adune o dată pe săptămână la terenul de fotbal de la baza sportivă privată a lui Dorinel Munteanu din Parcul Siderurgistului. Nu a fost prima asemenea partidă şi nici prima altercaţie verbală, aşa cum discuţii există întotdeauna la meciurile neoficiale, acolo unde jucătorii îşi arbitrează singuri partidele.

Surpriza de zilele trecute vine de la arbitrul Cosmin Corocan, șoferul și aghiotantul managerului Radio Reșița, Laura Sgaverdea, care, fără a fi implicat direct, a intervenit brutal pentru a opri discuţiile iscate pe seama unei faze de joc dintre doi jucători şi i-a aplicat celui de la echipa adversă doi pumni, aşa….pe nevăzute!

„A venit la mine, nici nu mă aşteptam, m-a apucat de piept, mi-a dat un pumn şi apoi încă unul. Şi cred că mi-ar mai fi dat dacă nu interveneau ceilalţi jucători“, povesteşte victima, care nici nu a apucat să se dezmeticească.

Cât de ruşinos este acest lucru pentru un arbitru cu peste 20 de partide arbitrate numai în sezonul 2015-2016? Gândiţi şi judecaţi. Mai ales că fenomenul sportiv încurajează o atitudine fair-play şi nicidecum rezolvarea discuţiilor cu doi pumni.

Victima a căzut pe jos şi s-a umplut de sânge, fiind dusă rapid de un coleg la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Reşiţa. Acolo a fost constatat un traumatism cranio-facial deschis, a fost suturat şi i s-au pus şapte copci, primind iniţial 9 zile de îngrijiri medicale dar, cum situaţia lui nu este spre bine, numărul acestora va creşte.

„Un bărbat în vârstă de 30 de ani a sesizat că a fost lovit la un meci neoficial de fotbal de către numitul Cosmin Corocan. A fost deschis un dosar de cercetare penală” spune Cecilia Dăneţ, purtătorul de cuvânt al IPJ Caraş-Severin.

Ancheta penală este în plină desfăşurare, ea ajungând şi la Parchet. Oamenii legii aşteaptă să vadă câte zile de îngrijiri medicale îi vor fi necesare celui agresat pentru a-şi reveni și în funcţie de numărul acestora urmează să se facă încadrarea faptei.

Ce este şi mai grav este că tocmai în urmă cu doi ani arbitrul Cosmin Corocan era lovit direct în faţă de un jucător într-o partidă oficială disputată în cadrul Cupei României, organizată de AJF Caraş-Severin. Atunci Corocan n-a avut milă de agresorul său şi, se pare, că nu şi-a retras plângerea până n-a primit de la agresor o sumă de bani ca despăgubire. Acum, tocmai el a devenit agresorul. Sperăm totuși ca victima să aibă milă și să nu ceară drept despăgubire vreo sumă echivalentă în bani cu limuzina cu care se deplasează în interes de serviciu șefa lui Corocan de la Radio Reșița…

( https://www.youtube.com/watch?v=tfmxeio2aB0 ).

( http://liga2.prosport.ro/cupa-romaniei/video-scandal-cu-arbitru-batut-la-anina-in-finala-cupei-faza-pe-judetul-caras-severin-12704023 )

Diana RADU

O echipă tehnică se construieşte greu într-un post de radio care se doreşte a fi unul performant. Este nevoie de sute şi mii de ore de lucru în producţie, în fonotecă până la înţelegerea exactă a fenomenului. Sunt oameni pe care nu îi poţi lua din activităţi de un cu totul alt profil şi să-i angrenezi în munca de regizor de emisie. Responsabilitatea oamenilor care îţi asigură bunul mers al emisiei unui post de radio este una de cele mai multe ori apăsătoare, pentru unii un deja-vu iar pentru alţii o presiune vreme de 8 ceasuri în faţa pupitrului de emisie.

Am lucrat cu cei mai mulţi dintre ei, oamenii care nu se auzeau, nu se vedeau, dar fără de al căror aport nu ai fi avut cum să ieşi în eter: Cristian Vaipan, Ştefan Enuică, Vasile Afodorce cel care a demisionat cu data de 1 Octombrie 2015, Gabriel Goruian, Nicu Andrieş, Bogdan şi Horia Săndulescu oameni talentaţi al căror nume îl aştern cu emoţia unor momente trăite parcă ieri la locul de muncă şi de creaţie. Pentru că la radio nu este doar o expresie a ieşirii la rampă ci şi un act de creaţie complex şi propriu-zis.

Ei bine, aceşti oameni enumeraţi mai sus, o garnitură solidă de tehnicieni care puteau susţine emisia postului de radio 24 de ore din 24, nu mai fac parte astăzi din echipa Radio Reşiţa. Au plecat trişti, cu sporuri de noapte şi de week-end tăiate, de „prea binele“ oferit în ultima perioadă în care managementul radioului este asigurat de Laura Sgaverdea.

Între timp, aflu că a părăsit corabia Radio Reşiţa şi Oana Nicolae, o voce plăcută şi reconfortantă pe care o ascultam cu plăcere pe frecvenţa de 105,6 FM. Dar nu e un caz singular în redacţia Radio Reşiţa, acolo unde oamenii tremură de frică în faţa Laurei Sgaverdea. Nu şi prozeliţii, cei care s-au cuibărit la pieptul managerului şi pe care îi poţi auzi din modul obedient în care se exprimă pe post atunci când cu evlavie fac trimitere la prea-cucernica doamnă a radioului, cea mai patetică dovadă de servilism fiind cea în care Sgaverdea a fost numită Luceafărul nostru de la Studioul Radio Reşiţa!

Sau până unde poate duce obedienţa unora? Umili şi servili în epoca Glăvan, obedienţi până la auto-sclavagism în epoca Sgaverdea! Desigur, după Sgaverdea, aceiaşi angajaţi vor fi pe aceleaşi baricade, poate doar limba fiindu-le mai aspră şi poroasă. Pentru ceilalţi, nesupuşii, vremurile sunt din cele mai grele de doi ani şi jumătate până astăzi. Ei suferă în tăcere, până ce unii dintre ei ajung pe câte un pat de spital, unde se prefac că nu ştiu care a fost cauza. Să fie un stres, o presiune a sistemului, să fie o şefă „a dracului”, care zi de zi, precum o picătură chinezească îţi macină nervii până la epuizarea unui sistem nervos? Nu ştim, dar putem bănui.

Nu mai puţin de 27 de oameni au plecat scârbiţi de modul în care au fost trataţi de conducerea Radio Reşiţa, alţii au fost daţi afară, ori au fost forţaţi să părăsească postul de când frâiele radioului se află în mâinile Laurei Sgaverdea, manager care se impune cu forţa şi prin tacticile dictate de mai marele Miculescu.

Nu se mai aud pe radio vocile recunoscute ale Adrianei Baghiu, a inginerului șef Florin Humiță, posesorul unui timbru vocal remarcabil care nu mai are voie să se apropie de microfon(?!), nu mai beneficiază de aportul tehnic al fraților Săndulescu, al lui Nicu Andrieș, a fost dat afară profesorul Alexandru Bârsescu – decedat la două zile după ce managerul Sgaverdea i-a comunicat că misiunea lui radiofonică s-a încheiat, profesorul Nicolae Magiar, comisarul şef în rezervă, Valentin Homescu şi mulţi, mulţi alţii. Au plecat dezgustaţi de ceea ce au trăit în preajma Laurei Sgaverdea, colegii Karina Tincul, Laura Piperiu, Vesna Simici, Roxana Topală, Marian Cărăvan, Oana Glăvan Cenan, Cornelia Vlaicu şi alţii.

Da’ bacul…bacul cum l-ai luat?

Despre Laura Sgaverdea am aflat că a luat cu un dezolant 5 şi ceva bacalaureatul (pe atunci încă se putea), după studiile făcute la seral şi o facultate executată pe sărite. De altfel, în discuţiile purtate în redacţie şi relatate ulterior pe surse, Sgaverdea recunoştea că fostul preşedinte al Senatului Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa, profesorul universitar Marian Mihăilă, ar fi insistat de mai multe ori pe lângă ea să facă un master în management. Până la urmă „diva“ a cedat insistenţelor.

Aceeaşi Laura Sgaverdea recunoştea cu nonşalanţă în faţa subalternilor din redacţionalul radioului că n-a fost prezentă la UEM Reşiţa la niciun curs predat pentru obţinerea masterului, dar că la disertaţie ar fi primit într-o primă fază nota 8, acordată din partea aceluiaşi Mihăilă pentru prestaţia orală.

„Ce zici de un 8?”,  a întrebat-o la finalul disertaţiei şarmantul fost ofiţer SIE, Marian Mihăilă.

„Eu vreau 9!”, i-a transmis scurt Sgaverdea, dovadă a faptului că tehnica negocierii era familiară între ea şi „marele orator“. Zis şi… 9 s-a făcut. Dorinţa Laurei nu a putut fi ignorată de condamnatul la închisoare cu suspendare în dosarul „Moldomin“.

Un astfel de om conduce destinele unui radio, la a cărui devenire au trudit îndelung oameni dedicaţi acestei meserii, de un real talent şi de o vastă cultură, daţi afară pe uşa din dos de această emanaţie a prostului gust şi a comercialului cu impresii de primadonă, expuse pe undele unui radio care avea o cu totul altă menire decât aceea de care fug în draci ascultătorii. Oamenii aveau repere la Radio Reşiţa, erau fidelizaţi prin ceea ce li se oferea la fiecare tronson de radioprogram.

Nu vreau să spun că emisiunile erau bune sau foarte bune în totalitate înainte de descălecatul doamnei Sgaverdea, dar nota profesionalismului radio-jurnalistic era la ea acasă, iar fiecare dintre vorbitorii la microfon, sau operatorii de la pupitru se puteau mula unii după ceilalţi, sau în funcţie de temele pe care le propuneau emisiunile din radioprograme.

Cu Laura Sgaverdea, manager la Radio România Reşiţa, din vara lui 2014 şi până în vara lui 2015, un număr impresionant de 56.900 de ascultători au părăsit frecvenţa 105,6 FM, conform studiului de audienţe radio realizat de IMAS şi GFK, în perioada 27 aprilie – 16 august 2015.

Sergiu TABAN

Se împlinesc 6 ani tulburători de la dispariția fulgerătoare a celui care a fost Gelu Ghera. Gelu a murit în urma unui accident rutier, în care singura lui vină a fost aceea că se afla la volanul maşinii sale, în drumul pe care îl mai făcuse de mii de ori până atunci, pe traseul care leagă satul său natal Slatina Timiş de Reşiţa. Dorea să revină în oraş pentru a realiza, în seara acelei zile fatidice, o emisiune de muzică populară. N-a mai apucat să o realizeze…A murit nevinovat şi nimeni, nici până astăzi nu a plătit pentru această dramă.

Sunt 6 ani în care am simțit cu adevărat lipsa mentorului, pedagogului, a bănățeanului plin de snoave, a mâinii părinteşti a celui care a fost pentru mine și pentru mulți dintre colegii de la Radio Reșița „nea Gelu“. Am să spun din nou, din punctul de vedere al celui care i-a fost coleg, faptul că Gelu Ghera a fost un jurnalist documentat, plin de patos, un comentator dedicat cu un timbru plăcut şi expresiv, un om de microfon înflăcărat, un coleg darnic, iubitor, ocrotitor şi ambițios. În lumea radiofonică, vocea lui Gelu a devenit un brand ca urmare firească a talentului şi a muncii sale în slujba radioului, un bănățan de fală care a iubit nespus folclorul, interpreţii de muzică populară, jocurile bănăţeanilor, tradiţiile, aşa cum şi-a iubit satul său natal, Slatina Timiș, locul unde Gelu își doarme somnul de veci.

Ne gândim şi astăzi la soția Heidi, la fiicele Isabela și Bianca, lipsite de mângâierea şi dragostea tatălui care le-a iubit nespus, la sora lui Gelu, Maria și la cumnatul Blaj Craia, pentru care Gelu nutrea sentimente frăţeşti şi cu al cărui nume de scenă colegul meu se fălea mereu.

O zi de 13 octombrie 2009 pe care mi-aş dori să nu o fi trăit niciodată, ziua despărţirii de nemuritorul Gelu Ghera.

Ne vor rămâne atât de vii amintirile cu umanul şi jovialul Gelu Ghera, un bănățean apreciat de ascultători, unul din puţinii care au reuşit performanţa de a fi cu adevărat dorit de public şi adorat de foarte mulţi prieteni ai radio-ului pe care am avut deosebita onoare de a-l avea coleg la postul Radio Reșița, un om care a primit binemeritata răsplată a iubirii publicului ascultător pentru strădania lui radiofonică și pentru talentul său indubitabil. O voce pe care o aud parcă și astăzi… Bănăţeni în satul lor.

Veşnica lui pomenire!

Sergiu TABAN

În urma numeroaselor apeluri telefonice, mesaje și mailuri primite la redacția noastră în legătură cu sursele articolului „Radio Reșița, scădere dramatică în audiențe“, ținem să facem precizări exacte legate de transparența și profesionalismul celor care au realizat cel mai recent studiu de audiență radio la nivel național. 

Rezultatele prezentate de Reper 24 aparțin ultimului Studiu de Audienţă Radio, realizat în perioada 12 ianuarie – 26 aprilie 2015 de către IMAS – Marketing şi Sondaje SA şi GfK România – Institut de Cercetare de Piaţă SRL. Studiul de audiență a fost recunoscut, certificat și promovat în media de către Asociaţia pentru Radio Audienţă – ARA!

Vă reamintim că GfK Romania, împreună cu IMAS, au devenit, începând din ianuarie 2012, furnizorii oficiali ai Studiului Național de Audiență Radio, până în anul 2016. Cercetarea a fost realizată prin metodologia CATI (interviuri prin telefon), în trei valuri anual, prin care un total de aproximativ 30.000 de consumatori, chestionați cu privire la consumul lor de radio din ziua precedentă. GfK a realizat 11.100 interviuri pe an pe un eșantion urban și 3.000 în mediul rural.

Până la sfârșitul anului 2011, Studiul de Audiență Radio a fost realizat de catre IMAS – Marketing si Sondaje și Mercury Research. În România, GfK a devenit compania de cercetare care furnizează de trei ani date despre consumul de presă scrisă (ziare și reviste) prin realizarea Studiului Național de Audiență (SNA).

GfK România a fost de asemenea selectată organizația oficială pentru primul serviciu automatizat de monitorizare a investițiilor în publicitatea radio. Pentru următorii doi ani cel puțin, GfK înregistrează fiecare spot care este difuzat pe posturile mari de radio din țară. Atât studiul SNA, cât și cel de monitorizare radio sunt realizate de GfK pentru BRAT (Biroul Român de Audit al Tirajelor).

Vă reamintim că la nivel național, conform datelor acestui studiu de audiență, postul public Radio Reșița, unul din studiourile regionale ale Societății Române de Radiodifuziune, a pierdut din primăvara lui 2014 și până în 2015 nu mai puțin de 39.500 de ascultători, dintr-un total de puțin peste 160.000, iar la nivel urban scăderea este de 18.700 de ascultători.

Sergiu TABAN