Marea problemă a poluării care provine de la halda de steril a falimentatei companii Moldomin, întinsă pe 150 de hectare de teren, nu este până în prezent rezolvată, deși prefectul județului Caraș-Severin, Matei Lupu, afirmă că s-au făcut pași importanți pentru soluționarea acestei situații care afectează în continuare zona Moldova Nouă și vecinii de pe malul sârbesc.

Lupu, care vorbește despre distrugerea Moldomin, afirmă că în sfârșit s-a ajuns la un punct comun între Ministerul Mediului și Ministerul Economiei, dialogul dintre cele două instituții guvernamentale oferind roadele scontate iar cu acordul lichidatorului de la fostul combinat de prelucrare a cuprului, lucrările de umectare ale celor două iazuri vor fi demarate în scurt timp. „Sper să oprim total sau măcar parțial acest praf nociv care se ridică și se depune asupra zonei. Vor fi conducte amplasate, evident, provizoriu, pe malurile celor două iazuri, Tăușani și Boșneag. Licitația pentru lucrările de umectare a avut deja loc iar procesul de achiziție pentru acest proiect se află, în acest moment, în stadiul care permite depunerea contestațiilor“. Cât de repede va începe umectarea iazurilor afectate de poluare, nu poate preciza cu exactitate nici prefectul județului, dar acesta afirmă că într-un interval cuprins între 6 luni și 1 an, vor fi finalizate lucrările.

În zilele secetoase, de câteva ori pe an, vântul ridică praful din haldă şi-l împrăştie în zonă, atât în România, cât şi în Serbia. În anul 2016, după o reclamaţie a vecinilor din Serbia, Uniunea Europeană a avertizat România. Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României şi a reclamat Statul Român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a pronunţat sentinţa împotriva Statului Român prin care impunea adaptarea legislaţiei la directivele UE şi luare de măsuri urgente pentru a rezolva situaţia. Până acum însă, nu s-a luat nicio măsură concretă, la faţa locului, iar România riscă în continuare să fie sancţionată de U.E., dacă Serbia depune o nouă plângere. Moldomin, societate cu capital integral de stat, şi-a sistat activitatea în 2006, iar în 2010 a intrat în faliment. În martie 2016, Ministerul Economiei a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede alocarea de la bugetul de stat a 1,7 milioane de euro pentru ecologizarea iazurilor de decantare din zona Moldova Nouă, însă până în prezent nu s-au pus în aplicare niciun fel de măsuri.

De cealaltă parte, activiștii GEC Nera spun că lucrurile în cazul poluării produse de halda de steril de la Moldova Nouă nu ar fi pe făgașul indicat de reprezentantul guvernului Dăncilă în teritoriu.

„În cazul ecologizării iazului Boşneag – extindere de la Modova Nouă  este pe cale să se aleagă praful de decizia Curţii Europene de Justiţie“, afirmă ecologiștii GEC Nera.

„Privitor la ecologizarea iazului Boşneag – extindere aparţinând SC Moldomin Moldova Nouă care a fost impusă de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în urma unei proceduri de Infringement împotriva Romaniei, într-un document oficial a Ministerului Economiei din anul 2017 se menţionează că “Prin bugetul alocat Ministerului Economiei pentru anul 2017 sunt asigurate integral​ sumele necesare atât pentru proiectul tehnic, cât și pentru execuția lucrărilor proiectate pentru stoparea poluării. Soluția tehnică a fost acceptată de Comisia Europeană și constă în realizarea unei instalații de stropire care să umecteze suprafața iazului de decantare astfel încât particulele fine de praf să nu mai fie luate de vânt și să polueze localitățile limitrofe. Proiectul tehnic este în curs de realizare, urmând ca lucrările efective să se finalizeze până în luna iulie 2018“.

GEC Nera; organizaţie neguvernamentalică, apolitică şi nonprofit monitorizează de 12 ani acest grav fenomen de poluare transfrontalieră care afectează localităţi din România şi Serbia iar, până la trimiterea acestei comunicat, nu a constatat demararea unor lucrări de ecologizare a iazului.

Având în vedere că până la expirarea termenului impus de CJUE a mai rămas cca o lună şi jumătate, timp insuficient pentru finalizarea unei lucrări de o asemenea amploare, solicităm Ministerului Mediului şi Ministerului Economiei ca în baza Legii 544/2001 actualizată să ne furnizeze un punct de vedere privind perspectiva ecologizării iazului Boşneag – extindere şi a respectării deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene“, declară cu îngrijorare reprezentanții ONG-ului GEC Nera.

De altfel, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, Marius Vodiță, a ținut să precizeze, în fața prefectului Matei Lupu, faptul că soluția umectării celor două iazuri este una de compromis și în niciun caz una finală, care ar rezolva definitiv problema poluării cu steril a zonei Moldova Nouă…

Sergiu TABAN

Serbia se pregătește să extindă termocentrala Kostolac, situată la aproximativ 20 de km de granița cu România. Construirea noii unități ar putea avea un impact negativ asupra mediului înconjurător din zonă, motiv pentru care autoritățile sârbe și cele din România vor organiza săptămâna viitoare o consultare publică pe marginea subiectului.

„În data de 31 august, la ora 12:00, la sediul Casei de Cultură din Oravița va avea loc o dezbatere publică pentru un proiect care se face în Serbia. Este o dezbatere publică organizată la nivel de ministere, având în vedere posibilul impact transfrontalier. Ministerul Mediului organizează această dezbatere, noi am anunțat Primăriile de la graniță, Coronini, Moldova Nouă, Pojejene și așa mai departe, și instituțiile direct implicate, le-am invitat să participe, așa cum poate participa orice persoană interesată. Este ceva inedit, cel puțin pentru județul Caraș, până acum nu am mai trăit o astfel de experiență, de dezbatere și sperăm să decurgă normal, să fie oameni interesați de ceea ce se va întâmpla la acel proiect”, a explicat în cadrul ședinței de Colegiu Prefectural de săptămâna aceasta Marius Vodiță, șeful Serviciului de reglementări din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin.

În cadrul dezbaterii va fi prezentat și raportul de mediu realizat de vecinii sârbi, raport ce poate fi consultat și pe site-ul Ministerului Mediului din România. Publicul interesat poate transmite în scris comentarii/opinii/observaţii justificate privind documentele afişate spre consultare, prin poştă la Ministerul Mediului– Direcţia Controlul Poluării şi Evaluare Impact, B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti si pe email la adresa aureliu.dumitrescu@mmediu.ro  sau  la APM Caraș Severin, Str. Maior Petru nr. 73, Reșița judeţul Caraș Severin, 0255 223 053 sau e-mail: office@apmcs.anpm.ro, până la data de 29 august.

Dezbaterea publică va fi urmată și de o ședință interministerială între cele două părți, română și sârbă, la care vor lua parte si reprezentanții Consiliului Județean și ai Primăriilor din zonă.

Proiectul de construire a corpului B la termocentrala de la Kostolac este finanțat de chinezi și include și extinderea unei cariere de lignit, care va alimenta termocentrala cu materie primă.

În luna iunie a acestui an, justiția din Serbia a blocat decizia guvernului sârb privind lucrările din zonă, judecătorii arătând că nu a fost luat în calcul impactul transfrontalier asupra mediului. În același timp, Comisia Economică a Națiunilor Unite i-a cerut Serbiei să consulte și autoritățile din România cu privire la studiul de impact.

foto: TE-KO Kostolac

Karina TINCUL

Percepția asupra ONG-urilor care se erijează în marii apărători ai mediului înconjurător, devine din ce în ce mai diversă și mai confuză, în condițiile în care presupunem o oarecare preocupare spre aprofundarea acțiunilor acestor organizații și mai cu seamă dacă reușești să obții puncte de vedere de la cei care au colaborat cu aceste organizații sau mai mult decât atât, cu așa zișii „insideri“. Ceea ce înțelegem de la o seamă de primari din pitorescul județ Caraș-Severin este că, beneficiind de lacunele legislative existente în trecut sau de un registru procedural alambicat în limbaj IT, multe din investițiile care ar fi putut aduce plus valoare zonei pe care doresc să o dezvolte, au fost blocate, întârziate sau chiar eșuate, urmare a mai multor factori, între care se înscriu și aceste ONG-uri. Nu spunem că activitățile, per ansamblu, au urmărit cu predilecție un blocaj investițional, dar dacă astăzi te pui de-a curmezișul realizării unui drum forestier sau care ar putea fi asfaltat într-o zonă turistică, mâine vei împiedica construcția unei pensiuni turistice, în cele din urmă forțând o sălbăticire a zonei doar de dragul implementării propriului tău proiect pentru care ești plătit din fonduri structurale europene, investitorii vor ocoli definitiv peisajul, fie el oricât de pitoresc. Sunt „scutite“ de investiții în Caraș-Severin zonele Sitului Natura 2000 ale Carpaţilor din sud-vestul României, cele din Parcurile Naţionale Retezat, Semenic – Cheile Caraşului, Cheile Nerei – Beuşniţa, Domogled – Valea Cernei şi Parcul Natural Porţile de Fier, fiind inclusă şi o parte din Munţii Ţarcu.

Citeam, deunăzi, un titlu pompos în presă, despre, citez „un nou proiect WWF: Sălbăticia din Munții Carpați, bogăţie pentru oameni“. Păi cum ne îmbogățim, nene WeWeF-ule într-un județ și-așa secătuit de resurse, unde cuvântul dezvoltare ține de creșterea sânilor la fetele de-a șasea de la țară care-au băut vârtos și din fragedă pruncie lapte de capră îndoit cu ceai, unde investiții înseamnă asfaltări cu dedicație, din care ne-mbogățim indiferent de pârnaie, că aia e oricum timidă rău la câte „bulioane“ știm noi să punem deoparte. Despre ce bogăție vorbim, măi ong-iștilor?  Lăsați investitorii să pună piciorul în glie, în Caraș-Severin, că de pus osul la treabă oricum nu-l puneți spre a realiza ceva temeinic. Mai simplu e să blochezi inițiative, să argumentezi științific și să invoci „condiţii esenţiale pentru îndeplinirea angajamentelor asumate pe durata negocierilor capitolului de mediu pentru aderarea la Uniunea Europeană“. Mamă ce m-ați spart! Apropos, umblă o vorbă-n târg c-ați fi creația lui Soroș și că unul din principalii sponsori care vă finanțează activitățile e Mol Romania? Pe bune?

Am încercat să dialogăm cu unul din cunoscătorii fenomenului WWF, reșițeanul Cătălin Gavrilă – președintele Bike Atack care a servit interesele WWF și care credea cu tărie în proiectele acestui ONG. Gavrilă, care se afla în drum spre Mongolia la ora apelului nostru, nu doar că nu a dorit să comenteze situația WWF în România, dar s-a declarat scârbit și dezgustat de interacțiunea cu această organizație non-guvernamentală și ne-a transmis că nu-și dorește prea curând să își amintească dezamăgirea trăită cu ONG-ul amintit.

Radu Mititean: „în sectorul ONG de mediu era infiltrat un domn Ionuț Georgescu“ !?

Un alt apărător al mediului, președintele Federației Bicicliștilor din România, avocatul Radu Mititean, critică strategia WWF și consideră că anumite acțiuni și inacțiuni WWF au compromis o mare parte a sectorului ONG din România și au făcut mult rău protecției mediului din țara noastră.

„Îmi asum opiniile negative față de ANUMITE acțiuni sau inacțiuni ale WWF și consider că acele anumite acțiuni sau inacțiuni au făcut mult rau protectiei mediului si sectorului ONG de mediu. Nu am facut si nici nu as putea face o evaluare globala a impactului actiunilor WWF si probabil ca pe ansamblu este in opinia mea pozitiv, si regret ca au fost acele cateva actiuni de care stiu eu (vreo duzina) pe care le consider cu efecte predominant negative chiar dacă poate intențiile au fost bune și în acele cazuri sau s-a considerat că o chestie tactică ce în ansamblul strategiei WWF dădea pe total un rezultat pozitiv sau se sperase la un rezultat pozitiv. Pe listele de discuții de mediu unele dintre acele acțiuni sau inacțiuni WWF au fost discutate la vremea respectivă, inclusiv acel așa-zis protocol de colaborare cu un Departament guvernamental pe tema MHC, care îmi asum deplina răspundere nu doar ca ONG-ist de mediu ci și ca avocat să îl calific ca un document cu zero efecte juridice deși a fost prezentat ca act cu efecte juridice și prin urmare o rușinoasă minciună și cacialma care a făcut mult rău orice intenții bune o fi avut Csibi Magor când a negociat, semnat și mediatizat acel document semnat cu fostul ministrul delegat A-L Varga acel document. Nu am comentat și nu comentez pe ansamblu activitatea WWF că nu am cum să o cunosc atât de bine încât să emit o opinie bine fundamentată și eu nu îmi permit aprecieri ferme pe teme pe care nu am și probe solide care să reziste inclusiv la orice acțiune în instanță. Unii se mai joacă cu cuvintele și calificativele, eu nu. Am colaborat bine cu WWF pe diverse subiecte inclusiv pe subiecte juridice legate de blocarea unor proiecte de MHC, si am avut si eu multe demersuri pe linia asta pe bază de voluntariat, chiar daca nu au fost mediatizate pe cât au fost demersurile altora. Apropo de acuzele cu cârcotașii care în loc să faca ei ceva, doar critică pe alții. Oricum din punct de vedere moral nu este prea frumos procedeul de a lua apărarea cuiva nu combătând afirmatiile făcute despre cei in cauza, ci prezentand realizarile pozitive ale celor in cauza. Ambele laturi trebuie cunoscute public, însă nu se compensează. Așa cum un politician sau partid care a făcut chestii bune nu trebuie declarat absolvit de eventualele chestii rele pe motiv că a facut mult bine, tot așa și despre ONG-uri sau ONG-iști discuțiile ar trebui purtate obiectiv, pe chestii concrete, nu global sau emoțional, cu încercarea de a împărți în “cei buni” și “cei răi”. Cel puțin când nu suntem în cazuri de excepție când avem de a face cu niste organizații care pot fi calificate ca fiind doar măști ONG-istice ale unor interese contrare celor de mediu, care mai fac și ceva acțiuni aparent pro-mediu sau chiar realmente pro-mediu dar fără impact strategic, dar doar din motive de PR și de credibilizare… Sunt câteva din astea destul de bine documentate – vezi de pe vremuri “Verzii Pacifiști” (un fals Greenpeace) sau ceva mai recent cîteva organizații sub egida cărora acționa / era infiltrat în sectorul ONG de mediu un domn Ionuț Georgescu. Nu am impresia că WWF poate fi băgat în oala asta de ciori vopsite, chiar dacă are UNELE acțiuni care put a trădarea idealurilor și obiectivelor de mediu sau a compromis sau oportunism dincolo de limitele acceptabile“, declară Radu Mititean, directorul CCN – Clubul de Cicloturism Napoca.

Sergiu TABAN

Grupul Ecologic de Colaborare Nera în cooperare cu liceele CLISURA DUNĂRII din Moldova Nouă şi MATHIAS HAMMER din Anina au marcat în 8 decembrie a.c  deschiderea anului de voluntariat 2017 destinat protecţiei mediului prin evenimente realizate la sediile celor două licee.

Cu ocazia întâlnirilor, voluntarii care au finalizat anul de voluntariat 2016 au primit diplome de VOLUNTAR EUROPEAN şi premii în obiecte iar cadrelor didactice care au coordonat şi sprijinit această acivitate le-au fost acordate diplome de excelenţă pentru implicare în protecţia mediului. În continuare, a avut loc o sesiune de prezentare a activităţilor de voluntariat ce urmează a fi realizate în anul 2017 după care, cei 45 de participanţi la cursul de AGENT ECOLOGIC VOLUNTAR organizat de către GEC Nera la sediul celor două licee în perioada decembrie 2016 – aprilie 2017 s-au cunoscut între ei şi au făcut o introducere în activitatea specifică de protecţia mediului realizată prin voluntariat.

În cazul Liceului MATHIAS HAMMER din Anina, pentru voluntarii care activează deja în al doilea an in cadrul proiectelor realizate de către GEC Nera, va fi organizat în anul 2017 şi un curs de GHID PENTRU PROMOVAREA ECOTURISMULUI în zona parcurilor şi rezervaţiilor naturale din România şi Serbia plasate în sudul Banatului Istoric.

Prezent la evenimentul de la Moldova Nouă primarul Adrian Torma a atras atenţia că „.. problemele de mediu lăsate de minerit în Moldova Nouă au impact negativ major asupra dezvoltării turismului în zonă” iar Cornel Popovici Sturza – preşedintele GEC Nera a spus că„ …este nevoie de multă atitudine în spaţiul public faţă de gravele agresiuni care se produc împotriva mediului, în special împotriva patrimoniului natural al parcurilor naţionale şi naturale. Dacă în cazul adulţilor există multă inerţie, la cei tineri putem forma şi consolida reflexele de a avea astfel de atitudini ”

Profesorii Cornel Boboescu – directorul Liceului MATHIAS HAMMER din Anina şi Mihaela David – directorul Liceului Tehnologic CLISURA DUNĂRII din Moldova Nouă au apreciat că activităţi extracurriculare de acest gen pot contribui considerabil la conservarea valorilor patrimoniului natural al parcurilor şi rezervaţiilor naturale din sudul Banatului.

Diana RADU

Schimbare la conducerea Agenției pentru Protecția Mediului din Caraș-Severin unde a revenit de săptămâna aceasta fostul director Carmen Sorescu. Sorescu a fost numită la conducerea instituției printr-o decizie a președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în ciuda faptului că a fost declarată incompatibilă de către ANI. Fostul director Mihai Dănuț Cepeha fusese numit la conducere, prin detașare de la APM Timiș pe o perioadă de 6 luni. 

Carmen Sorescu a mai ocupat această funcție și în trecut, ea fiind destituită de la conducerea APM în iunie 2014. Ulterior, Agenția Națională de Integritate a constatat faptul că Sorescu s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 08 martie – 13 noiembrie 2012 și 04 februarie 2013 – 20 iunie 2014, ea exercitând simultan funcția de director al Agenției și cea de manager al proiectului cu finanțare europeană „Îmbunătățirea statutului de conservare pentru speciile și habitatele prioritare din zonele umede ale Porților de Fier”.

„Persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”, se arată în comunicarea emisă de ANI în luna iulie a acestui an.

Conform reprezentanților APM Caraș-Severin, revenirea lui Sorescu la conducerea instituției a fost posibilă având în vedere „că nu a fost găsită nici o abatere disciplinară și nu s-a aplicat nici o sancțiune împotriva acesteia”.

Karina TINCUL

Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, sărbătorită joi, 5 iunie, au fost organizate în toată lumea acțiuni care să atragă atenția asupra protecției mediului înconjurător. Nu s-au lăsat mai prejos nici bănățenii, astfel de activități având loc în mai multe orașe.

Astfel, la Liceul Bănățean din Oțelu Roșu, s-a desfășurat o activitate prin care s-a încercat sensibilizarea și încurajarea elevilor în inițierea de acțiuni care să conducă la prevenirea efectelor schimbărilor climatice. Anul acesta, ziua Mondială a Mediului a avut ca temă „Insulele mici și schimbările climatice”. Profesorii Liliana Mihuț și Emilia Tămășilă, elevii clasei a IX-a Științele Naturii și domnul Mihai Grozav – reprezentant al Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, au participat la o dezbatere pe probleme de protecție a mediului. Am fost plăcut surprinși să constatăm că elevii își doresc un mediu curat și sunt dispuși să participe, în viitor, la acțiuni de voluntariat care să sensibilizeze opinia publică în privința problemelor mediului înconjurător.

Un alt profesor al liceului din Valea Bistrei, Francisc Boldea, în prezent primar al municipiului Lugoj, a întâmpinat elevii de la două școli gimnaziale, 3 și 4, care au făcut un marș „verde” prin oraș pentru a îndemna cetățenii să protejeze natura, apoi au poposit în fața Primăriei Lugoj. În viitorul apropiat, primarul intenționează să crească numărul spațiilor verzi din oraș. „Sunt foarte bucuros când văd atâția copii. Vă mulțumesc că v-ați îmbrăcat așa cum trebuie să fiți îmbrăcați într-o zi ca aceasta. Știu că se apropie vacanța, o vacanță pe care v-o doresc sănătoasă, iar dumneavoastă domnilor profesori, vă mulțumesc din suflet pentru inițiativă. Cred că sunt puține orașe în țară care fac acest lucru, iar dumneavoastră îl faceți cu suflet și se vede lucrul acesta. Pentru asta suntem mândri de voi și, cine știe dacă dintre copiii de aici, mai mici sau mai mari, peste ani de zile, unul va fi în loc meu, ca primar al municipiului Lugoj și va spune aceste cuvinte într-un oraș verde și frumos!”, a declarat Francisc Boldea.

Ion CUBIN