În pofida previziunilor sumbre date de „analiștii politicii de pe Timiș și Sebeș“, independentul Felix Borcean și-a dovedit abilitățile politice, reușind într-un timp relativ scurt să atragă de partea sa și a proiectelor pentru dezvoltarea Caransebeșului, majoritatea consilierilor locali cu orientări politice diferite.

„Prea multă opoziție nu am simțit și nici nu au fost proiecte importante care să se piardă din cauza unui vot negativ dat politic. Au fost doar câteva momente mai delicate să le spun așa, în principal atunci când s-a votat suspendare viceprimarului Bebe Pasere. Când a fost vorba de proiecte europene sau de cele de importanță capitală pentru Caransebeș, nu cred că e vreun consilier care să se opună, indiferent din ce formațiune politică face parte“, a declarat într-un interviu live la Reper 24, edilul Felix Borcean.

În ceea ce privește proiectele administrației din orașul de la poale de Gugu menite să dezvolte al doilea municipiu al Caraș-Severinului, edilul Felix Borcean a precizat: „Noi suntem lansați pe mai multe proiecte menite să dezvolte orașul. E vorba în primul rând de un proiect de 8 milioane de euro pentru Spitalul Municipal, un proiect pe care l-am și câștigat și nu am făcut prea multă vâlvă deși ar fi meritat. Este cel mai mare proiect european pe care l-a câștigat Caransebeșul dintotdeauna și este munca unei echipe comune a Spitalului Municipal și colegilor de la fonduri europene din cadrul Primăriei. Este vorba în primul rând de aparatură de ultimă generație pentru tratamentul pacienților din acestă unitate sanitară“.

Tot în cadrul Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș funcționează, de puțin timp, mai multe cabinete medicale în cadrul ambulatoriului: „Eu mi-am dorit acest ambulatoriul cam din al doilea an de mandat, iar caransebeșenii și-au dorit mereu acest lucru. În zilele următoare vor mai fi deschise alte cabinete medicale, pentru care avem asigurat personalul și dotările de strictă necesitate pentru ca acestea să funcționeze la parametrii optimi. E nevoie însă și de o implicare și o conștiinciozitate din partea personalului medical, care trebuie să înțeleagă că doar punând umăr la umăr, spitalul se va redresa și va reveni pe linia de plutire“ – a mai precizat primarul municipiului Caransebeș, Felix Borcean.

Dan AGACHE

Primăria municipiului Caransebeș a depus spre finanțare un proiect pentru achiziția de echipamente medicale, în cadrul unui proiect intitulat „Gestionarea crizei sanitare Covid – 19 în municipiul Caransebeș“. Proiectul va fi finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare – POIM 2014 – 2020, axa prioritară 9 – Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei.

În cadrul acestui proiect sunt sprijinite acțiuni precum: dotarea unităților sanitare publice cu echipamente și aparatură medicală, dispozitive medicale și de protecție medicală, echipament pentru transport specializat, decontaminare și multe altele. Valoarea proiectului este de peste 8 milioane de euro, mai exact 39 de milioane 465 de mii de lei cu tot cu TVA.

În cadrul acestuia vor putea fi achiziționate între altele: un sistem integrat de telemedicină, mai multe aparate pentru radiografii, inclusiv unul specializat pentru depistarea leziunilor pulmonare, ventilatoare, monitoare funcții vitale, injectomate, concentratoare de oxigen. Edilul Felix Borcean este încrezător în creșterea capacității de tratament al pacienților infectați:

„Toate aceste dotări care vor veni prin proiect, vor conduce în final la o creștere a performanței spitalului și la posibilitatea unor investigații mai amănunțite și mai performante. Lista cu cele necesare nu am făcuto eu ci în urma solicitării unor puncte de vedere a personalului medical care lucrează efectiv cu pacienții. Ei sunt în măsură să cunoască nevoile unității sanitare. Menirea noastră ca primari este să aducem fonduri europene, astfel încât de beneficiile acestor investiții să aibă parte cât mai mulți români. Cred totuși că fiind fonduri europene, în acest caz fără cofinanțare din partea administrației locale, procedurile birocratice de accesare a lor ar trebui simplificate“ a precizat primarul municipiului Caransebeș, Felix Borcean.

Dan AGACHE

Orașul Moldova Nouă a aplicat o solicitare în cadrul programului WiFi4EU care a fost evaluată de către INEA – agenția Comisiei Europene responsabilă de implementarea programului WiFi4EU, în urma căreia orașul din Clisura Dunării a beneficiat de o finanțare europeană în valoare de 15.000 de euro pentru implementarea acestui proiect. Proiectul a fost depus de fostul edil al orașului Adrian Torma și a fost finalizat în acest sfârșit de an. Primarul ales de comunitate dar nevalidat încă Adrian Torma a precizat:

„Moldova Nouă are wifi gratuit in spațiile publice, un proiect realizat cu finantare europeană! Povestea continua si sunt convins ca anul 2021 va aduce multe proiecte importante pentru comunitatea nostra. Va îndemn sa utilizați noua rețea publica de wifi“

Cele 17 puncte de acces în rețeaua WiFi din oraș sunt: Parcul Poporului, Faleza Dunării – zona scenă, Faleza Dunării – parcul de joacă pentru copii, Parcul de la Catedrala Ortodoxă, Centru Oraș Nou – Complex Comercial, Parc Central Moldova Nouă, Stadion – fiecare dintre acestea cu câte două puncte de acces, precum și în parcurile: Bloc nr 8, Moldova Veche – port și în cel de la Casa de Cultură, fiecare cu câte un punct de acces. Edilul nevalidat încă Adrian Torma a dorit să transmită și un gând la cumpăna dintre ani pentru locuitorii orașului de pe malul Dunării și nu numai:

„Să ne bucurăm că am trecut de pandemie, totuși într-un mod onorabil, să învățăm din lecțiile anului 2020, să ne revedem sănătoși și mult mai performanți și mai porniți cei ce facem administrație publică și politică), să urmărim țelul nostru principal și anume creșterea calității vieții cetățenilor pe care-i păstorim, fie la nivel local, județean sau național. Să învățăm să dăm mână cu mână, unii cu ceilalți indiferent de culoarea politică pentru binele cetățenilor. La mulți ani cu sănătate tuturor!“ – a mai precizat Adrian Torma.

Sursă foto: Banatfm.ro

Dan AGACHE

Lucrările de modernizare derulate anul acesta în centrul civic al Reșiței au suscitat dezbateri aprinse între locuitorii municipiului de pe Bârzava: de la laude, la critici, de la cetățeni mulțumiți că au scăpat de dalele ciobite și nu mai trebuie să fie atenți unde pun piciorul atunci când au drum prin centru, până la cei nemulțumiți de plăcile alese, de culoarea lor, de modul în care au fost amplasate, de stâlpii de iluminat, practic de modul în care au fost cheltuiți banii atrași de administrația locală din fonduri europene.

Învestit ieri în funcția de primar pentru alți patru ani, Ioan Popa s-a declarat mulțumit de lucrările derulate în centrul orașului. Conform edilului, mai este de lucru la partea de peisagistică, iar în plus vor mai fi derulate lucrările de reabilitare a părții exterioare a fântânii cinetice.

„Din nefericire, mai există printre noi câțiva reșițeni care sunt pricepuți la de toate, și la piatră, și la metal, și la lemn, și la mediu, și la drumuri, și la infrastructură, la învățământ. Eu îi numesc părerologi, nu mă feresc să le spun și în față. Reșița este un oraș mic. Eu mă feresc să intru în dialog cu oamenii, chiar și pe social media.

Piatra naturală, prin standardizarea internațională, are acceptată o toleranță de până la 6-7 milimetri, în plan orizontal și vertical. Niciodată o piatră naturală nu va fi pe dimensiuni exacte, milimetrice, ca un material de beton, care imită o piatră naturală, tocmai din acest considerent alinierea lor a fost un pic mai dificilă, însă majoritatea covârșitoare a celor care trec prin centrul civic sunt foarte mulțumiți și au înțeles că este o modernizare de excepție a centrului. Eu sunt foarte mulțumit de ce s-a întâmplat, partea de iluminat la fel, este foarte frumoasă, urmează să lucrăm un pic la peisagistică cu echipa noastră, la ora asta chiar în acele compozite de beton se pun plante, flori.

Suntem pe cale să primim proiectul de modernizare a fântânii sau de reabilitare a fântânii, partea exterioară, pe care o vom face în regie proprie pentru că ea nu a fost cuprinsă în acest proiect pe fonduri europene, partea de sub fântână este  realizată și sunt convins că atunci când și fântâna va fi pusă la punct și se vor repune terasele, cele trei pe care le-am avut în perioada anterioară, acest centru va fi unul plin de viață, de care lumea se poate bucura”, a precizat Nelu Popa.

Edilul reșițean a mai explicat că deși suma atrasă inițiat de la Bruxelles pentru modernizarea centrului era de 6 milioane de euro, în urma licitației, proiectul a fost adjudecat pentru 5 milione de euro:

„Dacă facem un calcul pe metru pătrat, înseamnă undeva la 200 de euro metrul pătrat. Dar atenție, acest metru pătrat nu cuprinde strict piatră și manoperă, cuprinde absolut toate lucrările care au fost făcute pe partea de apă, canal, electric, peisagistică, bănci, stâlpi de iluminat, locurile de joacă, copaci și alte obiective.

Eu am luat întotdeauna în analiză Alba Iulia și Oradea. Alba Iulia a lucrat undeva la 250 de euro metrul pătrat, Oradea a fost undeva la 170 de euro metrul pătrat, și noi suntem practic la jumătatea distanței între aceste două proiecte. Licitațiile s-au făcut pe sistemul electronic de achiziții publice, au fost trei ofertanți, s-au analizat ofertele tehnice și financiare. Din cei trei, doi s-au dus până în oferta financiară și comisia de validare a ales prețul cel mai mic. Evident că în caietele de sarcini au fost condiții foarte clar stabilite, despre duritate, despre dimensiuni, despre absolut toate detaliile, care dacă nu ar fi fost respectate, fiți convinși că ADR-ul este un verificator foarte dur, de care nu treci în cazul în care lucrurile nu sunt conform caietelor de sarcini din proiectare.

Iar cârcotașilor care compară centrul Reșiței cu cel din Oradea, le spun un singur lucru: Oradea are un centru civic de tip baroc sau art nouveau, cu clădirile binecunoscute și acolo se pretează un anumit tip de arhitectură urbană.Centrul Reșiței a fost făcut în anii ʼ75-ʼ80. Este un centru făcut în perioada comunistă, care nu poate să asimileze de exemplu lampadare clasice, de fontă, pentru că nu are nimic de a face cu începutul secolului trecut”.

Proiectul de modernizare a centrului civic din Reșița a fost finanțat în proporție de 98% din fonduri europene, contribuția administrației locale fiind de 2%.

foto centru: Banatul Montan

Karina TINCUL

„O veste bună pentru județul Caraș-Severin. În ședința Guvernului României de astăzi, 27 august 2019, a fost aprobată deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei de stat româno-sârbe, pentru pasageri și transportul de mărfuri cu vehicule, în regim de bac și pietonal, între localitățile Moldova Nouă (România) și Golubac (Republica Serbia) și a punctului vamal”, anunță președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu.

Decizia vine după numeroase amânări și tergiversări, care au făcut administrația locală din Moldova Nouă, prin vocea edilului Adrian Torma, să vorbească chiar de sabotaj și de pierderea oportunității de dezvoltare a turismului în Clisura Dunării.

Citește și Lipsă de implicare sau sabotaj? „Pierdem oportunitatea dezvoltării turismului în Clisura”, acuză Torma!

Proiectul transfrontalier „Punct de trecere a Dunării cu bacul între Moldova Nouă și Golubac” este implementat de către Consiliul Județean Caraș-Severin (lider de proiect) în parteneriat cu Primăria Moldova Nouă și Municipalitățile Veliko Gradiște și Golubac. Valoarea proiectului este de peste 2 milioane de euro. Demersuri în vederea deschiderii cu celeritate a punctului internațional de trecere a frontierei au fost întreprinse și de deputatul Luminița Jivan, cea care a purtat chiar săptămâna trecută discuții pe aceeași temă cu ministrul MAI, Mihai Fifor.

De precizat că deși Guvernul a aprobat astăzi deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei de stat româno-sârbe, până ca proiectul să devină operațional, mai sunt câțiva pași de urmat, printre care găsirea unei firme care să se ocupe de serviciul de transport cu bacul, acesta fiind deja scos la licitație de două ori, însă fără succes.

Citește și Bacul lui Hurduzeu aproape să se înece ca țiganul la mal. Sârbii vor să abandoneze proiectul

Diana RADU

Peste 8 milioane de lei vor fi investiți în reabilitarea Colegiului Național Traian Lalescu din Reșița. Lucrările vor începe în perioada următoare, motiv pentru care începând de săptămâna viitoare, elevii unității de învățământ vor fi nevoiți să își desfășoare cursurile în alte spații.

Proiectul „Reabilitarea energetică a Colegiului Național Traian Lalescu” va fi finanțat din fonduri europene, contractul fiind semnat în luna martie a anului trecut de primarul Ioan Popa și de directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim. Printre lucrările ce vor fi derulate în perioada urmăroare l se numără: izolarea termică a fațadei, termo-hidroizolarea acoperișului, termoizolarea planşeului peste ultimul nivel și parter, reabilitarea instalațiilor interioare de încălzire și de furnizare a apei calde și reci, dar și refacerea sistemelor de preluare și colectare a apei pluviale. De asemenea, proiectul include montarea unei centrale termice noi, instalarea de panouri solare și panouri fotovoltaice, implementarea unui sistem de climatizare realizat cu ventiloconvectori și a unui sistem de ventilație mecanică cu recuperarea căldurii, implementarea unui sistem integrat de management energetic al clădirii, lucrări de înlocuire a tâmplăriei interioare, precum și crearea de facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi.

Pe durata de execuție a lucrărilor, respectiv 12 luni, elevii Colegiului își vor desfășura activitatea astfel:
• începând cu 11 februarie, cele 9 clase de ciclu gimnazial își vor desfășura activitatea la Colegiul Tehnic Reșița, (parter și etaj I);
• clasele de liceul (16 clase) și învățământul postliceal sanitar (8 clase) își vor desfășura activitatea în aripa nouă a clădirii Colegiului Traian Lalescu;
• până la vacanța de primăvară, cele 16 clase de liceu, 8 clase școală postliceală și 9 de gimnaziu, în total 849 elevi, se vor muta în clădirea – Corp E a Universității Eftimie Murgu (spațiu luat în chirie de Primăria Reșița).

Valoarea totală a proiectului este de 8.356.046,58 lei (1,80 milioane euro) iar valoarea finanțării nerambursabile este de 6.880.284,26 lei (1,48 milioane euro).

Karina TINCUL

Pe primarul Eugen Cismăneanțu îl găsești foarte greu iar atunci când reușești să iei contact cu alesul orașului Bocșa, de cele mai multe ori îl surprinzi în ședințe cu specialiștii proiectelor europene, cu consultanți și arhitecți, acesta fiind preocupat de proiectele macro-administrative, care vor schimba orașul la față.

„Eu nu am venit să fac politică la primărie, ci am venit să mă dedic orașului și să încerc să dezvolt Bocșa cât mai mult. Desigur, funcția și partea administrativă necesită și partea politică, dar eu am preferat să mă concentrez pe ceea ce avem de făcut la primărie și pe proiectele pe care dorim să le implementăm“, răspunde Cismăneanțu la întrebarea legată de activitatea politică pe care a avut-o în ultima perioadă.

Primarul Cismăneanțu a pregătit un alt proiect de 5 milioane de euro! Bocșa va suferi transformări importante în perioada următoare!

După ce transportul urban va suferi o modernizare totală iar cele 53 de străzi din Bocșa care vor fi reabilitate prin Programul Național de Dezvoltare Locală, proiecte în valoare de peste 15 milioane de euro, edilul Eugen Cismăneanțu nu se va opri doar aici!   Casa de Cultură, cinematograful, parcul central și un număr de 12 străzi din Bocșa, reprezintă, fiecare în parte, proiecte diferite, pentru care primăria Bocșa va solicita o singură cerere de finanțare, în valoare de 5 milioane de euro. Este vorba de un proiect integrat, urmare a cererilor stipulate de ghidul de finanțare europeană care obligă primăria să aibe lucrări edilitare, de infrastructură, cât și construcții cu destinație culturală.

Casa de cultura (schiță 3d)

Cinema (schiță 3d)

Citește și: Un primar din Caraș-Severin asfaltează 53 de străzi prin PNDL 2, cu 10 milioane de euro! Și nu e membru PSD!

Parcul din fața primăriei Bocșa (schiță 3d)

„Pe axa 13, avem posibilitatea obținerii de finanțări pentru clădirile cu destinație culturală  și deja orașul Bocșa a depus o primă cerere de finanțare în care se vor introduce spre modernizare mai multe  obiective importante pentru orașul nostru. Prin acest proiect, cinematograful va fi în sfârșit reabilitat și adus la un standard ridicat, cinematograf care din păcate arată așa cum nu ar trebui să arate, iar pentru mine, personal, mă doare să văd cum a ajuns această clădire, va fi modernizat parcul din fața Primăriei Bocșa, Casa Orășenească de Cultură a orașului Bocșa va suferi o modernizare în proporție de 100% iar un număr de 12 străzi din Bocșa Română vor fi asfaltate. Sper ca acest proiect să obțină finanțare, pentru a reuși să aducem plus valoare orașului nostru

Citește și: Un nou proiect marca Cismăneanțu la Bocșa: autobuze electrice, 8 km de trotuare modernizate și piste de biciclete!

Pe această cale, doresc să le mulțumesc colegilor mei consilieri locali, pentru că s-a muncit foarte mult și trebuie să mărturisesc că de fiecare dată, atunci când i-am solicitat, au răspuns prompt, indiferent dacă au fost ședințe de îndată sau în alte ocazii care au presupus prezența domniilor lor. Pentru fiecare consilier, ca și pentru mine, important este să dezvoltăm orașul“, a ținut să precizeze primarul orașului Bocșa, Eugen Cismăneanțu.

Sergiu TABAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Un proiect de hotărâre privind achiziționarea funicularului de calcar, tronsonul central și a terenului aferent acestuia, proiect inițiat de primarul Ioan Popa a fost prezentat astăzi consilierilor locali reșițeni, reuniți în ședință. Dorința edilului este să achiziționeze construcția, considerată un adevărat simbol al Reșiței industriale, și să obțină finanțare europeană pentru reabilitarea și punerea în valoare a obiectivului pe componenta turistică și de petrecere a timpului liber. Practic, propunerea edilului vizează realizarea unui proiect unic în Europa.

Proiectul de hotărâre inițiat de Popa s-a lovit însă de opoziția consilierilor locali, atât a celor social-democrați cât și a celor liberali. Ambele grupuri s-au abținut de la vot, social-democrații motivând că nu pot vota un astfel de proiect înainte de a afla ce părere au reșițenii despre achiziționarea funicularului, iar liberalii susținând că au nevoie de mai multe detalii înainte de a vota. Cum primarul Popa a absentat de la ședință, fiind plecat la București, nu prea a avut cine să le ofere toate detaliile cerute, deși Marius Lengyel, consilier în cadrul Primăriei, a încercat să ofere câteva date suplimentare, dar evident fără să aibă puterea de convingere a primarului.

„Ne mai trebuie date, adică vrem să știm ce presupune exact axa de finanțare care se deschide, ce o să facem cu el odată preluat, ne trebuie și o expertiză tehnică, pentru că cea pe care o aveam anexată la dosar e veche de 10 ani și, mai știu eu, o mai fi ruginit ceva la bătrânul nostru funicular. De principiu, nu suntem împotriva achiziționării lui, este totuși un simbol al Reșiței, dar ne mai trebuiesc date. Suntem un pic presați de timp, este adevărat, dar pe o expertiză tehnică de 10 ani, personal nu aveam cum să îmi asum să cumpăr ceva din bani publici, care poate nu se pretează pe ceea ce vrem noi să facem. Nu sunt banii mei de acasă, dacă erau poate că l-aș fi achiziționat să mă laud că am funicular”, a explicat la finalizarea ședinței, șeful grupului liberal, Hadrian Popescu.

Conform proiectului de hotărâre, ceea ce se dorește este de fapt salvarea acestui simbol al Reșiței, care se degradează cu fiecare zi ce trece. Cum acesta nu va mai fi niciodată pus în valoare în scopul său inițial, primarul Ioan Popa vine cu o idee îndrăzneață și inovatoare, acesta fiind practic și una din condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi acceptat spre finanțare pe U.I.A.  – Urban Innovative Actions, o inițiativă a Uniunii Europene care oferă zonelor urbane din întreaga Europă resurse pentru a testa soluții noi în abordarea provocărilor specifice.

„La inițiativa dlui primar, încercăm să valorificăm o oportunitate oferită de ceea ce înseamnă o axă de finanțarea de la Bruxelles, Urban Innovative Action. Funicularul ar face obiectul modernizării, în sensul realizării pe suprafața lui a unei promenade, a unui punct de bungee jumping, a unei tiroliene, respectiv a unor mici unități de alimentație publică. Eu zic că sub această formă funicularul ar putea fi repus în valoare. Dau dreptate și consilierilor locali care au spus că este nevoie de o dezbatere publică pe această temă, însă nu vom renunța”, a explicat Marius Legyel.

Perioada de depunere a proiectelor pe U.I.A este februarie 2019, iar valoarea până la care se poate finanța un astfel de proiect este de 5 milioane de euro.

„Pentru a îndepli condițiile de eligibilitate pe U.I.A., un proiect trebuie să fie îndrăzneț, inovativ și să nu se fi implementat în nicio parte a Europei, iar eu cred că ar fi ceva extraordionar ca dintr-un funicular folosit inițial pentru transportul calcarului să facem totul și cu totul altceva. E mai mult decât îndrăzneț și inovativ un astfel de proiect”, a mai adăugat Lengyel.

Primarul Ioan Popa a comandat recent și o evaluare a funicularului, aflat în prezent în proprietatea omului de afaceri Costel Ciobanu. Conform respectivei evaluări, valoarea construcției și a terenului aferent se ridică la suma de 129.567 de euro.

Karina TINCUL

Derularea proiectelor europene par să ridice serioase probleme nu doar autorităților județene ci și administrației locale din Reșița. Un proiect simplu, care presupunea anveloparea, pe bani europeni, a trei blocuri turn din centrul municipiului de pe Bârzava, nu a putut fi finalizat la timp. Urmarea: proiectul trebuie continuat pe banii reșițenilor, existând inclusiv riscul ca într-un final autoritățile locale să fie nevoite să returneze fondurile deja primite de la Uniunea Europeană. 

“Cu blocurile de pe strada I.L. Caragiale avem o problemă majoră,  am pățit-o ca să zic așa, în sensul că constructorul respectiv, știți era pe un program european, nu s-a ținut de treabă și a executat un singur bloc. Noi am reuşit să accesăm niște bani de la Uniunea Europeană și acum ei efectiv ne obligă să terminăm blocurile respective sau să dăm banii înapoi. Ca să le terminăm și ei să aibă dovadă că într-adevăr le terminăm a trebuit să prelungim termenul de execuție care era în decembrie anul acesta. Cert este un singur lucru, eu am făcut așa o socoteală simplă, chiar dacă vom veni cu bani de la buget trebuie să le terminăm”, a explicat viceprimarul Ioan Crina.

Conform acestuia singurul vinovat de situația creată este constructorul, pe care administrația locală se pregătește să îl dea în judecată. Contractul pentru lucrările de la blocurile 18, 19 şi 20 de pe Strada I.L. Caragiale a fost semnat încă din toamna anului trecut, totuși constructorul și-a început treaba de abia în această primăvară, iar la finalul lui 2015, rezultatul este dezastruos: doar aproximativ o treime din lucrare, care avea termenul de finalizare data de 31 decembrie, a fost efectuată.

În aceste condiții, consilierii locali au votat ieri prelungirea datei limită de finalizare a proiectului, până în vara lui 2016. Rămâne de văzut dacă se va reuși terminarea lucrărilor în noul termen, mai ales că trebuie reluate licitațiile, având în vedere că s-a reziliat contractul cu firma care nu a reușit să își ducă la îndeplinire obligațiile.

Incapacitatea constructorului de a-și îndeplini obligațiile asumate prin contract, dar și lipsa se implicare până la urmă a autorităților locale, care nu au știut să ia măsuri în termen util, îi va costa pe reșițeni. Aproximativ 1.500.000 de lei vor trebui alocați anul viitor de la bugetul local pentru continuarea lucrărilor la cele trei blocuri. Iar, în cazul în care nu se va reuși terminarea proiectului până la data de 30.06.2016, întreaga finanțare va trebui restituită.

Proiectul de reabilitare termică a blocurilor de pe I.L.Caragiale,  care are o valoare totală de peste 400.000 de euro, cuprinde termoizolarea terasei, reabilitarea faţadei şi a spaleţilor și ar reduce cu cel puţin 40 la sută consumul de energie la apartamentele din zonă.

Karina TINCUL

Despre proiectul care viza cele 24 de străzi aflate într-o stare deplorabilă, din zona Muncitoresc s-au tot ridicat discuții în ședințele de Consiliu Local, și nu numai. Din păcate însă, ritmul lent al lucrurilor a făcut ca Ministerul Dezvoltării să nu aprobe finanțarea, ceea ce a spulberat orice speranță în ceea ce privește reabilitarea zonelor respective.

În aceste condiții, autoritățile locale au decis că se impune totuși, să găsească fonduri din bugetul propriu pentru a pune la punct măcar cele mai importante străzi dintre cele promise.

Astfel, s-a dat startul la lucrări în zona Lend, pe o suprafața de aproape 3 kilometri care deschide drumul sprea stațiunea Secu.

„Prin implicare Direcției de Întreținere se realizează lucrări ample, pe care noi, administrația reșițeană, alături de toți reșițenii din această parte a orașului le așteptam de multă vreme. Este adevărat că am realizat un proiect foarte serios ce cuprinde modernizarea a 24 de străzi, inclusiv cele din această zonă, proiect care nu  s-a bucurat din păcate de finanțare europeană.

Era un proiect important pentru noi, dar din păcate, din diverse motive care nu ne privesc pe noi, nu a fost aprobat. Am început singuri, în regie proprie, modernizarea celor patru străzi, cele mai circulate pentru că nu se mai putea circula  în condiții de siguranță pe ele. Este vorba de  străzi cu o lungime de 2,6 kilometri”, explică primarul Mihai Stepanescu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157654722440584″]

Investiția se va întinde pe următoarele luni, susțin autoritățile locale, suma alocată pentru toate cele patru străzi fiind de 1.700.000 de lei, bani alocați exclusiv din banii locali.

Proiectul este unul amplu, astfel că pe lângă partea carosabilă, străzile se vor bucura și de trotuare mdernizate, precum și de canale de scurgere.

„Pe lângă suprafața carosabilă, și suprafața pietonală este avută în vedere, de asemenea vor fi realizate borduri noi și vor fi gestionate zonele pentru apele pluviale care vor fi preluate prin acele sisteme avute în vedere de reprezentanții noștri.

Valoare lucrărilor este aproape un milion șapte sute de mii de lei, nu este o valoare mică, dar am trecut peste toate problemele și consider că până la finalul anului această lucrare va fi terminată. Vom găsi resurse bugetare și cred că lucrarea este mai mult decât prioritară. Din păcate nu ne-a ajutat nimeni, poate pe viitor o vor face”, a mai adăugat primarul Mihai Stepanescu.

Alexandra JURCA