Un fragment de maxilar uman descoperit în celebra Peșteră cu Oase din apropierea orașului Anina, din Caraș-Severin, este pe cale să schimbe istoria omenirii. Fosila este se pare dovada încrucișărilor dintre omul modern şi omul de Neanderthal pe teritoriul Europei, în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. 

Existența unor încrucișări între cele două specii de hominizi a fost stabilită de studii anterioare, dar până acum, cercetătorii credeau că aceste încrucișări s-au produs în Orientul Mijlociu, în urmă cu 50.000 — 60.000 de ani, înainte ca omul modern, plecat din Africa, să fi ajuns în Asia și în Europa

Analiza ADN-ului din maxilarul descoperit în grota din Caraș-Severin, a dovedit însă că și primii oameni moderni din Europa și Omul de Neanderthal au coincis și chiar s-au încrucișat pentru o vreme. Conform rezultatelor studiului publicat săptămâna aceasta în revista Nature, maxilarul analizat conservă între 6 % și 9 % din ADN-ul Omului de Neanderthal, mai mult decât oricare dintre resturile de om modern studiate până în prezent.

Autorii noului studiu spun că neanderthalianul care s-a aflat printre strămoşii bărbatului decedat în Peştera cu Oase din România a trăit înainte de acesta cu cel mult 100-150 de ani.

Potrivit profesorului David Reich, specialist în genetică la Universitatea Harvard, analizele au arătat că acel individ, un vânător-culegător, provenea dintr-o „populaţie de pionieri„ care au ajuns în Europa, dar care nu au contribuit prea mult la zestrea genetică a europenilor din zilele noastre.

Omul de Neanderthal, cu un fizic robust şi o frunte mare şi înaltă, a prosperat în Europa şi Asia din urmă cu 350.000 de ani până în urmă cu 40.000 de ani şi a dispărut în perioada care a urmat după sosirea lui Homo sapiens în acele regiuni.

În ciuda reputaţiei unui “verişor încet la minte”, oamenii de ştiinţă spun că omul de Neanderthal era extrem de inteligent, aşa cum o dovedesc metodele sale de vânătoare complexe, folosirea probabilă a limbajului articulat şi a obiectelor cu funcţii simbolice, dar şi utilizarea sofisticată a focului, reamintește www.gandul.info.

Maxilarul analizat a fost descoperit în anul 2002 în Peştera cu oase din judeţul Caraş-Severin. Precedentele încercări de extragere a unor mostre de ADN nu au avut succes, însă acest lucru a fost în cele din urmă posibil graţie unor tehnologii de ultimă generaţie.

Peştera cu oase din apropierea orașului Anina a devenit faimoasă după aici au fost descoperite aici, în anul 2002, cele mai vechi rămășițe din Europa ale omului modern. Fosilele provin de la trei indivizi (numiți de cercetători „Oase 1″, „Oase 2″ și „Oase 3″) şi au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau 40.500 folosind date calibrate. Cele mai importante părţi de aici sunt: o mandibulă (cea mai veche rămășită a unui homo sapiens de pe continentul european, ce datează de peste 40.000 de ani), un craniu (ce datează în jur de 26.000 de ani) şi un os temporal (care aparţinea unei femei).

Karina TINCUL