Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca nu vrea să se pronunțe vis-a-vis de împărțirea banilor de la Guvern administrațiilor locale exclusiv pe criterii politice, însă susține că din poziția pe care o deține nu va ține cont de culoarea politică a primarilor atunci când aceștia îi vor solicita sprijinul, promisiune pe care a făcut-o încă dinainte de a fi ales președintele CJ.

„Eu răspund pentru ceea ce fac eu, nu mi-am schimbat opțiunea, nu mi-am schimbat punctul de vedere, cei de la București au avut criteriile dânșilor de a aprecia, probabil că s-au luat după regulamentul pe care l-au găsit acolo și de care s-au folosit cei dinainte. Eu asigur, și cred că activitatea deja curentă poate să confirme, faptul că atunci când cineva vine cu o problemă nici nu-l întreb din ce partid face parte” , a declarat Romeo Dunca.

Cu toate că și-a arătat deschiderea și și-a anunțat sprijinul față de toți primarii din județ, Dunca afirmă că rezolvarea solicitărilor administrative ale acestora va fi o provocare pentru el deoarece administrația județeană nu mai are bani.

„La mine la birou sunt oameni din toate partidele, primari din toate partidele și îi ascult și încerc să notez problemele lor, pentru că a le rezolva problemele, astăzi, în conjunctura actuală, este foarte greu. Nu avem fonduri de niciun fel, toate resursele financiare pe care le-am mai găsit, în special vis-a-vis de reparațiile de drumuri, pentru că acolo este marea durere a primarilor, toate sunt fie inexistente, fie blocate de către anumite companii care așteaptă să treacă timpul să le poată cheltui, neputând să o facă conform clauzelor contractuale, și îi asigur că fiecare zi ce trece va însemna o îmbunătățire în relația între Consiliu Județean și primăriile din județ.

Dorim să fim în primul rând foarte exigenți cu primarii noștri, cu primarii partidului din care fac și eu parte și mă bucur că în județ sunt câteva primării, și cred că primăriile fruntașe de comune, conduse de primari PNL. E un lucru bun! O să fim și mai exigenți cu ei!”, a mai declarat președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca.

Lorena POENARU

Președintele PNL Reșița, primarul Ioan Popa, este de părere că liberalii au făcut o greșeală atunci când au renunțat la conducerea unor ministere care gestionează fonduri de dezvoltare și au preluat în schimb ministere mult mai greu de condus, cum ar fi Ministerul Muncii sau cel al Educației. În același timp, primarul reșițean se declară dezamăgit de faptul că edilii din teritoriu, în special cei care au performat în ultimii ani în administrație, nu au fost consultați înainte de formarea noului guvern.

„Personal am un regret și nu sunt singurul. Același regret îl are și Ilie Bolojan la Oradea și îl are și Emil Boc la Cluj și am comunicat pe tema asta cu ei. Cred că a fost o eroare faptul că am pierdut trei ministere esențiale, mă refer la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Fondurilor Europene și la Ministerul Transporturilor. Am avut doi miniștri extraordinari acolo, pe Boloș și pe Bode și sunt trei ministere care gestionează fonduri, că sunt fonduri europene sau fonduri naționale, este irelevant. Ne-am trezit în schimb cu Ministerul Muncii, unde nu putem decât să ne luăm topoare, cu pensiile, cu salariul minim pe economie și cu altele, ne-am trezit cu Ministerul Educației, unde suntem blamați non-stop, de ani de zile, și cu un ministru controversat, trebuie să o recunosc.

Sunt oameni de calitate și în USR, dar mie mi se pare doar ciudat că am cedat aceste ministere care gestionau resursă financiară foarte importantă, nu din punct de vedere al dirijării ei spre cineva, ci doar din punct de vedere al faptului că Boloș de ex, vine din autorități de management, din ADR-ul de Cluj și a făcut o treabă extraordinară în minister și până vine altul, până înnoadă din nou lucrurile, pierdem timp.

Sper ca alianța asta să funcționeze, sper ca lucrurile să meargă cel puțin în maniera în care au mers un an de zile, și eu vă spun din interior că lucrurile au mers foarte bine, din punct de vedere al legislației în ceea ce privește dezvoltarea sau atragerea de resurse financiare.

Nu caut un vinovat, doar sunt ușor dezamăgit de faptul că primarii și în special cei care au performat, din Ardeal, din Transilvania și Banat, nu prea au fost consultați în această acțiune. Dacă primarul Dominic Fritz de la Timișoara a fost chemat la București și s-a dus să vadă care este treaba acolo, pe mine, de exemplu, nu m-a chemat nimeni și consider că nu este bine acest lucru. Atunci când vii în teritoriu și ai nevoie de voturi și te bazezi pe niște oameni acolo și îi bați prietenește cu palma pe umăr, e bine să îi chemi și când se hotărăște cine conduce destinele unui guvern”, a afirmat în cadrul unei conferințe susținute recent la Reșița, primarul Ioan Popa.

Pe de altă parte, edilul consideră lăudabil faptul că nu a fost crescut din nou numărul de ministere, în ciuda faptului că PNL nu mai guvernează singur.

„Sunt mulțumit că deși a trebuit să împărțim guvernul și numărul de ministere în trei – PNL, USR PLUS și UDMR, s-a reușit menținerea numărului de ministere la 17+1, dacă nu mă înșel, deci nu ne-am dus înapoi la 23-24 astfel încât să refacem drumul înapoi spre consumuri financiare inutile.

Da, am avut un ministru plin, pe Marcel Vela la Ministerul de Interne, dar în condițiile în care din 17 ministere rămâi cu 9, pentru că au trebuit împărțite cu cei doi parteneri, evident că devine mult mai dificil să ai un ministru în conjunctura actuală, deși PNL Caraș-Severin, la nivel de filială a obținut locul 8 național”, a mai afirmat Ioan Popa.

Citește și Primarul Reșiței izolat la domiciliu din cauza noului coronavirus

Karina TINCUL

Problemele pe care le întâmpină în acest moment deponeul de la Lupac, dar și modul în care funcționează Centrul de Management Integrat al Deșeurilor aflat în subordinea Consiliului Județean Caraș-Severin au fost prezentate primarilor veniți de prin județ special pentru această întâlnire inițiată de proaspătul președinte al CJ, Romeo Dunca.

Prima problemă prezentată de Remus Marta, cel care coordonează activitatea deponeului, a fost întâlnită în hala unde se reciclează deșeurile și unde, de fapt, în prezent sunt aduse gunoaie amestecate pentru că, așa după cum știm cu toții, nu există o disciplină privind colectarea selectivă a gunoiului pe raza județului nostru.

„Ce vedeți aici, s-a eliminat biodegradabilul, adică masa umedă, aici a rămas, teoretic, ce am putea recicla, dar pentru că este atât de contaminat, nu-l mai putem recicla. Cantitatea de reciclat ce se colectează este extrem de mică pentru că operatorul de salubritate în loc să aducă pe fracții, cum le zice și legea, el îl aduce în amestec, o să vedeți chiar pământ, ciment, betoane, roți, fier.

Dacă nu începem să facem selecția cum trebuie, nu o să reușim să implementăm sistemul până în final. De la 1 ianuarie, România are țintă 50% reciclabil. Eu vă zic acum că aici în hală nu avem 7%, și 7% pentru că încercăm noi să scoatem cât mai mult, facem o pre-reciclare manuală să mai recuperăm din deșeul reciclabil, care nu face parte din sistem, facem noi de 2 ori munca celor care ar trebui să facă asta.

Cu cât vine mai plin de deșeuri, mai în amestec, noi vom avea costuri tot mai mari de reciclare, în sensul că trebuie să urmăm mai multe proceduri în a-l selecta”, a declarat Remus Marta.

Conform contractului, în UAT-urile unde primarii nu reușesc să gestioneze depozitarea selectivă a deșeurilor de către locuitori, operatorul își rezervă dreptul să nu primească în deponeu deșeul amestecat adus de către firmele de salubritate, deoarece de la acest aspect pornesc o serie de probleme și costuri suplimentare. Romeo Dunca crede însă că se pot găsi soluții.

„Ar trebui discutat cu primarii și făcuți să înțeleagă. De aici apar toate, oameni în plus, groapa care se va umple mai repede, adică în loc să o folosim 10 ani o să o folosim 2, costuri mai mari pentru firma de lucru, pentru că ei în loc să scoată plasticul și dozele (de aluminiu) să le vândă, ei le macină și le aruncă acolo. Cartoanele, în loc să fie materiale care se pot recupera, o parte, ei le iau, le mărunțesc, se strică banda, se blochează sita și le aruncăm apoi în groapa aia care e făcută pentru zece ani, în 2, 3, 5 ani va fi plină”, le-a spus Romeo Dunca primarilor prezenți într-o altă hală a deponeului de la Lupac.

După un tur prin incinta CMID, și o prezentare a etapelor prin care trec deșeurile odată ajunse în centru, dar și a situațiilor problemă, președintele ales al CJ a tras o concluzie.

„Concluzia este simplă, treaba nu merge, dar se poate rezolva și nu cred că e atât de complicat. Totul pleacă de la disciplinarea populației: cum își aruncă gunoiul! Și disciplinarea se poate face simplu, mai ales pe comune unde controlul este mai ușor de făcut, de la o Primărie, de la o hotărâre de CL, de la modul de preluare a gunoiului și de la costul pe care populația îl plătește pentru gunoi.

Este foarte important să se înțeleagă că o tonă de gunoi selectat costă 25 de lei, sau neselectat, aproape 100 și asta înseamnă că în 5 tone de gunoi dacă îl selectăm avem 2 tone de gunoi care costă 100 de lei și 3 tone cu 25, aia înseamnă 270, sau 500 pentru același gunoi.

Deci se poate reduce costul pe care îl plătește populația, se poate ușura munca acestor oameni și putem să folosim acest deponeu timp de 10 ani”, a declarat Romeo Dunca.

Potrivit noului președinte de CJ, deponeul de la Lupac și-a început târziu activitatea pentru că au existat multe aspecte de care cei responsabili nu s-au ocupat punctual și care puteau fi rezolvate.

În Caraș-Severin, de ieri, operatorul Brantner a început să aducă la deponeul de la Lupac tot gunoiul, aproximativ 1.600 de tone de gunoi pe lună, plus ceilalți operatori care aduc din unele comune alte 1.600 de tone de gunoi.

În prezent, CMID are 30 de angajați, urmând ca săptămâna viitoare alți 22 de oameni să fie angajați pentru a lucra în schimbul doi.

Lorena POENARU

La nici 48 de ore de la închiderea urnelor, Biroul Electoral de Circumscripție 11 Caraș-Severin a încheiat centralizarea votului înregistrat în cele 77 de comune, orașe sau municipii. S-au întocmit de asemenea procesele verbale centralizatoare, iar în termenul legal, materialele relevante vor fi înaintate Biroului Electoral Central.

Președintele Biroului Electoral Județean, judecătorul Rustin Ceasc a declarat în exclusivitate pentru Reper 24:

„Pentru funcția de primar în cele 77 de UAT-uri au fost exprimat 124 de mii 372 de voturi valabile,  iar 4,218 voturi au fost declarate nule. În ceea ce privește scorul pe competitori electorali s-au înregistrat următoarele: PNL a obținut 32 de mandate de primar, 13 Alianța Pro Caraș-Severin, 13 PSD, 10 Alianța PSD Pro-România,4 PMP, 2 Pro România, 2 primării au fost câștigate de independenți și unul de PPUSL“.

Citește și OFICIAL! Cu ce procente au câștigat primarii celor opt orașe din Caraș-Severin

 „În ceea ce privește funcțiile de consilieri locali, din cele 861 de mandate PNL a obținut 316, PSD 139, Alianța Pro Caraș-Severin 99,  PMP 96, Alianța PSD Pro România 51, Pro România 35, Alianța USR-PLus 22, Partidul Ecologist 21, PPUSL 20, ALDE 14, Uniunea Sârbilor 8, Alianța Pro România Alde 7, România Mare 7, PNȚCD 7, Uniunea Democrată a Cehilor și Slovacilor din România 5, Uniunea Croaților din România 4, Partidul Verde 3, independenți 2, Uniunea Creștin Democrată din România 2 și câte unul Partidul Socialist Român, Uniunea Ucrainienilor din România și UDMR“.

În ceea ce privește rezultatele pentru Consiliul Județean Caraș Severin rezultatele se prezintă astfel: „Pentru funcția de președinte a Consiliului Județean din cei 7 competitori pe primul loc s-a clasat Romeo Dunca – PNL cu 51.488 de voturi valabil exprimate, urmat de Silviu Hurduzeu alianța Pro Caraș-Severin cu 41.796 de voturi și Mihai Ionuț Popovici PMP cu 11.307 voturi“.

Consiliul Județean va avea următoarea componență: PNL 16 consilieri, Alianța Pro Caraș-Severin 10 mandate iar PMP 4.

În ceea ce privește o serie de nereguli semnalate în timpul și după încheierea procesului de votare, Rustin Ceasc a mai precizat: „Au fost depuse o serie de contestații ieri și astăzi la operațiunea mai multor secții de votare, la mai multe birouri electorale de circumscripție. Niciuna dintre aceste contestații nu a fost admisă din cauza faptului că aceste așa zise contestații excedau competențele Biroului Electoral Județean“.

Dan AGACHE

PNL și PSD își împart victoriile nu doar la orașe, ci și în majoritatea comunelor cărășene. Iată numele edililor câștigători, conform numărătorii paralele a partidelor și a rezultatelor parțiale:

Armeniș – Ioan Cristian Vela PNL

Bănia – Alexandru Albu PSD

Băuțar – Romeo-Silviu Răduță PNL

Berliște – Nicolae Orăvicean PNL

Berzasca – Petru Furdui PRO România

Berzovia – Mircea-Ion Serafin PNL

Bolvașnița – Petru Mihăilescu PSD

Bozovici – Adrian Stoicu PSD

Brebu -Ion Țicheriu PRO România

Brebu Nou – Ioan Buda PSD

Buchin – Gheorghe Coilă PSD

Bucoșnița – Vichente Suru PRO România

Carașova -Bogdan Petru PSD

Cărbunari – Gheorghe Prăsnescu PSD

Ciclova Română – Cătălin Golu PNL

Ciuchici – Ion Orbulescu PSD

Ciudanovița – Dorian Nebunu PSD

Constantin Daicoviciu – Daniel Boambeș PSD

Copăcele – Ion Hîrțaucă PSD

Cornea – Ilie Lăzărescu PSD

Cornereva – Nicolae Novăcescu PSD

Coronini – Ilie Boboescu PSD

Dalboșeț – Florin Curița PMP

Doclin – Dănuț Oană PSD

Dognecea – Remus Rof PSD

Domașnea – Ilie Mănescu PNL

Eftimie Murgu – Mihai Otiman PNL

Ezeriș – Ioan Rusu PNL

Fârliug – Adriana Sărăor PNL

Forotic – Alex Sporea PNL

Gârnic – Nicolae Tismănaru PSD

Glimboca – Petru Crîsnic PNL

Goruia – Ion Răzvan Văcărescu-Filip PMP

Grădinari – Valentin Firca PNL

Iablanița – Victor Terteleacă PMP

Lăpușnicel – Ilie Canea PRO România

Lăpușnicu Mare – Mihaela Drăgilă PNL

Luncavița – Nicolae Velescu PSD

Lupac – Marian Vlasici PNL

Marga- Nicolae Beg independent

Măureni – Brian Filimon PNL

Mehadia – Gore Bardac PSD

Mehadica – Ion Urechiatu PNL

Naidăș – Marius Pohanka PNL

Obreja – Ion Peia PSD

Ocna de Fier – Petre Panescu PNL

Păltiniș – Ioan Popovici PRO România

Pojejena – Mira Radovancovici PSD

Prigor – Simona Miclău PSD

Răcășdia – Mirco Lechici PNL

Ramna – Magdalena Ciurea PNL

Rusca Montană – Toma Sergiu Adrian PMP

Sacu – Nicolae Daminescu PSD

Sasca Montană – Ion Poplicean PSD

Sichevița – Ilie Jurca PNL

Slatina-Timiș – Gheorghe Roma PNL

Socol – Olgița Ghiță PSD

Șopotu Nou – Baba Păun PSD

Târnova – Petru Fara PSD

Teregova – Maria Damian PSD

Ticvaniu Mare – Ciprian Măceșanu PPUSL

Topleț -Ilie Hască PSD

Turnu Ruieni – Cosmin Belci PNL

Văliug – Sorin Blaga PNL

Vărădia – Dănuț-Ionel Mușa PNL

Vermeș – Ion Iacob Damian PSD

Vrani -Răzvan Nicolae Otiman PNL

Zăvoi – Doru Cârdei PNL

Zorlențu Mare – Ion-Marius Ișfan PNL

Karina TINCUL

Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile locale de anul acesta, prefectul județului Caraș-Severin, Cristian Gâfu, a emis ordinele de încetare a calității de primar pentru edilii a trei unități administrativ-teritoriale din județ. Este vorba de municipiul Caransebeș și de comunele Vărădia și Iablanița.

„Având în vedere prevederile Codului administrativ, conform cărora primarilor în funcție le încetează mandatul înainte de termen, în situația candidaturii dintr-o altă postură decât cea de reprezentant al partidului pe lista căruia au fost aleși în anul 2016, prefectul județului Caraș-Severin a inițiat o primă verificare a situației în acest sens.

Ca prim rezultat, au fost emise ordinele de încetare a calității de primar pentru edilii a trei unități administrativ teritoriale”, transmit reprezentanții Prefecturii Caraș-Severin.

Cei trei primari vizați de decizia prefectului Gâfu sunt: Felix Borcean, Dănuț-Ionel Mușa și Petru Hațegan.

„Pe baza referatelor primite de la secretarii generali ai localităților în cauză, începând cu data de vineri, 21 august 2020, le-a încetat calitatea de primar următorilor :

-dlui BORCEAN Felix, primarul municipiului Caransebeș, ca urmare a propriei voințe, prin asumarea propunerii de candidatură ca și candidat independent, respectiv fără a fi membru al unui partid politic, acesta fiind ales primar în anul 2016 pe lista PNL;

-dlui MUȘA Dănuț-Ionel, primarul comunei Vărădia, ca urmare a demisiei din funcția de primar ales pe lista PSD în anul 2016 și a candidaturii pe lista PNL la alegerile din 27 septembrie 2020;

-dlui HAȚEGAN Petru, primarul comunei Iablanița, ca urmare a demisiei din funcția de primar ales pe lista PSD în anul 2016 și a candidaturii pe lista PNL la alegerile din 27 septembrie 2020”, se arată în comunicatul transmis de Prefectura Caraș-Severin.

Cele trei ordine de încetare a mandatelor sunt executorii și au fost comunicate pe adresele primăriilor în cauză.

Karina TINCUL

Dacă alegerile ar fi avut loc în primăvară, așa cum era normal dacă nu aveam pandemia de coronavirus, toate aceste acțiuni ale primarilor în funcție ar fi fost primele măsuri și primele realizări din noul mandat. La fel se întâmplă și la primăria din comuna cărășeană Rusca Montană, unde astăzi a sosit un utilaj multifuncțional Buldo-excavator, achiziționat prin Fonduri Europene.

Despre această achiziție a comunei, edilul Adorian Solomonesc a declarat: „Utilajul va fi utilizat atât pentru rezolvarea problemelor de interes public, cât și pentru rezolvarea problemelor din gospodăriile cetățenilor din Comuna Rusca Montană: săpături de fundații, executare de șanțuri, canale, introducere de țevi și altele.

Pentru faptul că dorim să vă sprijinim cu ajutor pentru lucrări în gospodărie, acestea fiind foarte costisitoare cu firme specializate, vă rugăm să vă adresați cu încredere către Primăria Rusca Montana. Va asigur ca nu vom precupeți nimic pentru a va fi de ajutor“.

O altă problemă a locuitorilor acestei comune este lipsa parțială a apei potabile și debitul insuficient pentru cei care sunt alimentați deja. Despre soluționarea acestei probleme edilul din Rusca Montană a mai precizat: „Începând de luni vom introduce 300 de metri de țeavă, pe care o avem deja în curte, la captarea de apă, astfel că vom suplimenta debitul și nu vor mai fi probleme cu apa, astfel că toți cetățenii să beneficieze de apă, așa cum de altfel este normal. Nu am uitat nici de cartierul Cioara, unde cu acest utilaj și 1000 de metri de țeavă vom rezolva aceasta problema“ – a mai afirmat primarul comunei Rusca Montană Adorian Solomonesc.

Dan AGACHE

România are prea multe UAT-uri și implicit prea mulți primari, este de părere edilul reșițean Ioan Popa, în opinia căruia este nevoie urgentă de o reorganizare și eficientizare a administrației publice. Președintele PNL Reșița speră ca guvernul liberal să își asume regionalizarea și reorganizarea administrativă a țării, dacă va reuși să iasă câștigător la viitoarele alegeri parlamentare.

„Suntem prea mulți primari în România, ar trebui să fim maxim jumătate. La comune, în Franța nu există UAT sub 2.500 de locuitori și în Germania nu există primărie sub 3.200. Eu vă pot da exemplu de comună în județul Caraș-Severin, în Banatul de Munte cu 86 de locuitori, care are Consiliu Local, primar, secretar, contabil, reprezentant ISU. Se cheamă Brebu Nou.

De ce credeți că nu ni se dau cotele de impozit pe venit, defalcate pe firme? Nouă ne dau la început de lună o găleată «uite frate ăștia sunt banii tăi». Eu le-am cerut la Ministerul de Finanțe, pe vremea lui Teodorovici, top 10 contribuabili la impozite pe salarii că vreau să îi premiez, să le arăt reșițenilor cine le dă lor banii de dezvoltare. Mi-au spus că nu se poate, că îmi dau totul la grămadă. Practic ne fură bani de la cei care suntem pe plus și dau bani la aceste comune care au câțiva locuitori”, a afirmat Ioan Popa, în cadrul unei intervenții în direct la postul de televiziune B1.

Primarul reșițean este de părere că regionalizarea, despre se vorbește deja de ani de zile, fără să se întâmple însă nimic concret, ar trebui să se realizeze pe modelul Agențiilor de dezvoltare regionale, deci o regiune să cuprindă câte 4-5 județe. Pe de altă parte, Ioan Popa, și-a exprimat speranța că guvernul liberal își va asuma sarcina de a duce la îndeplinire regionalizarea și eficientizarea administrației locale.

„O spun public, dacă Guvernul Ludovic Orban, după alegerile din toamnă, din iarnă, nu va face reorganizarea României, pe mine personal m-au pierdut. Dacă vom avea o majoritate confortabilă, de dreapta, și nu facem reorganizarea administrativă, suntem cei mai mari idioți din istoria României”, a mai afirmat edilul reșițean.

Karina TINCUL

„Acea paradă marcată de incompetență și diletantism s-a încheiat în sfârșit. Actualul Guvern, nu numai că a crescut alocările pentru acest an, dar are ca priorități dezvoltarea rurală, sprijinirea comunităților locale prin programe finanțate atât de la bugetul de stat cât și din fonduri europene, modernizarea și eficientizarea administrației publice locale. Eu sunt sigur că procesul de modernizare și eficientizare va intra în linie dreaptă, imediat ce vom avea o majoritate parlamentară care să reflecte voința cetățenilor și îmi doresc ca acest lucru să se întâmple cat mai repede“.
„În acest program de modernizare, satul românesc este o componentă esențială, iar una dintre priorități este ca marile programe naționale de investiții din mediul rural să fie reconfigurate, astfel încât să existe o transparentizare a acestora și o gestionare corectă a fondurilor publice“.

Președintele României s-a referit și la Programele PNDL care au permis realizarea multor investiții în comunele din țară, cu bani mulți și proiecte reușite în multe cazuri. „Banii investiți eficient înseamnă întotdeauna dezvoltare. Nu trebuie să trecem cu vederea însă, neajunsurile acestui program. Tocmai de aceea spun răspicat: acest program trebuie regândit, nicidecum desființat. Nu cred că mai este cineva în această sală, care dorește să mai asistăm la acordarea banilor pe criterii politice, sau la decontarea unor cheltuieli fictive, sau prost realizate. Risipa banilor publici trebuie stopată definitiv, iar acest lucru se poate realiza printr-o abordare coerentă și responsabilă. De asemenea un program necesar care va aduce beneficii certe comunităților locale este cel care vizează extinderea rețelei de gaze, anunțat deja de actualul executiv“.

Președintele României a mai evidențiat necesitatea continuării programelor de alimentare cu apă și a rețelelor de canalizare pentru că, la ora actuală, jumătate dintre locuitorii din mediul rural nu au acces la o rețea de canalizare și unul din trei nu beneficiază de apă din sistemul centralizat.
Dan AGACHE