Conferința Științifică Internațională „După coșmarul industrial: experiențe, amintiri și așteptări ale (dez-) industrializării în Europa de Sud-Est din perspectivă comparativă“ s-a desfășurat joi și vineri la Reșița. Evenimentul a debutat prin cuvintele adresate de gazda conferinței, primarul Reșiței Ioan Popa și elitele academice universitate, amintindu-i aici pe profesorul univ. dr. Rudolf Gräf, prorectorul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și profesorul universitar dr. Ulf Brunnbauer, directorul științific al ”Institut für Ost-und Südosteuropaforschung” din Regensburg, Germania, care au vorbit despre importanța unei asemenea manifestări în regiuni industrializate sau ex-industrializate, precum este Reșița.

Primarului Ioan Popa i-a fost înmânată de către profesorul univ. dr. Rudolf Gräf o plachetă din partea Universității Babeș Bolyai și a Academiei Române, în semn de prețuire și recunoștință pentru implicarea în rolul de gazdă și organizator al acestui act cu conotații științifice, alături de celelalte instituții implicate, UEM Reșița și Muzeul Banatului Montan. Reșițean la origine, profesorul Gräf, care cunoaște cauzele „împotmolirii“ municipiului de pe Bârzava, a apreciat că după mulți ani de zile, Reșița are un primar destoinic, dornic să schimbe în bine lucrurile iar Reșița condusă de Ioan Popa începe să dea semne de revigorare.

În sala de ședințe a Primăriei și Consiliului Local Reșița au fost prezentate lucrări în strânsă legătură cu obiectivul principal al conferinței științifice, punerea în circuitul științific, şi nu numai, a istoriei industriale a zonei şi a oraşului Reşiţa precum şi a modului în care se poate redefini aceasta în epoca globalizării.

Conferința și-a propus, în principal, radiografierea contextului actual de cercetare cu privire la dezindustrializare și la percepțiile acesteia în Europa de Sud-Est. Pe de o parte, tema de cercetare ar trebui contextualizată din punct de vedere istoric, pe de altă parte, urmărindu-se cercetarea vechilor fenomene ale dezindustrializării. Nu în cele din urmă, abordăm discuția unei comparații geografice întrucât fără aceasta nu ar fi existat specificitatea experienței post-socialiste. Preocupările cu privire la dezindustrializare ar putea constitui posibilitatea ca istoria contemporană a Europei de Sud-Est să fie pusă sub auspicii noi, de a nu mai fi catalogată ca o istorie particulară, ci mai degrabă ca parte a reorganizării lumii în epoca post-Ford. Acest proces este caracterizat de diferite dinamici temporale și manifestări regionale, însă la nivelul reacțiilor socio-culturale înspre niște procese economice profunde, între care există atât deosebiri cât și asemănări. Cum arată în aceste cazuri formele de reacție sociale și politice? De ce în anumite locuri există încercări sistematice de muzeificare a moștenirii industriale, chiar și în sensul ancorării perioadei moderne industriale în identitățile regionale, în timp ce în alte spații, vechile complexe industriale ruginesc, elitele locale neputând începe nimic nou cu acestea?

Prin prezența în rol de inițiatori ai acestui proiect, profesorul universitar dr. Rudolf Gräf, prorectorul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și profesorul universitar dr. Ulf Brunnbauer, directorul științific al ”Institut für Ost-und Südosteuropaforschung” din Regensburg, Germania, și organizatorii asigură un înalt nivel științific, iar pe de altă parte participarea unor oameni de știință cu rezultate recunoscute în domeniu din Germania, Italia, Serbia, Grecia și România. Cuvinte de apreciere au fost rostite și pentru reprezentanții Muzeului Banatului Montan, prof. dr. in istorie Livia Magina, purtător de cuvânt al Muzeului Banatului Montan și Flavius Bozu, Directorul Muzeului Banatului Montan.

Sergiu TABAN

Între oaspeții care se aventurează să facă cunoștință cu ceea ce înseamnă Reșița și cei care conduc această urbe, un loc aparte și l-a câștigat Paul Brummell, charismaticul ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Am avut în fața noastră un reprezentant al unei puteri economice și militare mondiale, Marea Britanie, care putea apela la emfaza specifică unei poziții deloc de neglijat în diplomația britanică. Însă Paul Brummell a demonstrat altceva. O apariție modestă, relaxată, mereu pregătit să ofere un zâmbet interlocutorilor, un zâmbet care nu are legătură cu zona de PR comercial, un diplomat cu, așa cum spun britanicii,  vaste ,,knowledge’’-uri în ceea ce înseamnă România și un ,,know-how’’ impresionant al diplomației.

Excelența Sa, Paul Brummell, ambasadorul Marii Britanii a făcut toate declarațiile în limba română, un exercițiu de apropiere și o demonstrație de noblețe și apreciere față de poporul cu care a intrat de niște ani de zile în contact. Ambasadorul Marii Britanii s-a aflat pentru prima oară la Reșița, însă nu pentru prima oară în Caraș-Severin! Paul Brummell a mai vizitat Caraș-Severin-ul, în speță localitatea Armeniș, la invitația unui cunoscut ONG – WWF România, care a avut ca proiect resălbăticirea și repopularea cu zimbrii a acestei zone. Ambasadorul Brummell a vorbit despre vizitele pe care le-a făcut la Reșița și în împrejurimile orașului. Însoțit de gazda sa, primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, ES Paul Brummell a vizitat compania UCM Reșița, de a cărei istorie s-a declarat impresionat, Muzeul locomotivelor cu abur, Centrul Civic, Parcul Industrial unde se regăsește societatea Autoliv, Universitatea Eftimie Murgu, unde a punctat câteva din dialogurile purtate cu rectorul Bichescu și președintele Senatului UEM, Doina Frunzăverde.

Legat de iminenta ieșire a Marii Britanii din cadrul Uniunii Europene, diplomatul britanic, în vârstă de 52 de ani, Paul Brummell a declarat legat de Brexit: ,,Știu că ieșim din Uniunea Europeană, în urma votului democratic exprimat în acest sens de cetățenii în Marea Britanie în 2016, dar asta nu înseamnă că ieșim din Europa! Rămânem o țară europeană și vrem să dezvoltăm relațiile comerciale și investițiile britanice în România, ele fiind în creștere în ultimii ani. Am deschis o filială a Camerei de Comerț Româno-Britanice la Timișoara, pentru a explora oportunități de investiții între companiile britanice și cele românești. Aveți forță de muncă bine calificată și loială la Reșița, un factor care cântărește foarte mult pentru cei care doresc să investească într-o zonă precum cea din Reșița. Vreau să mulțumesc domnului primar, Ioan Popa și Primăriei Municipiului Reșița pentru primirea pe care mi-au făcut-o’’.

La rândul său, edilul Reșiței, a declarat: ,,Am avut onoarea de a-l avea oaspete pe ES Paul Brummell, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România și de a-i prezenta reperele economice, industriale și culturale ale orașului.
Excelența Sa a fost plăcut impresionat de prezentarea istoriei UCM Reșița și de discuțiile purtate cu dl. director Cosmin Ursoniu, de opera de artă a maestrului Lucaci, fântâna cinetică din Centrul Civic, de muzica maestrului Sabin Păutza dar și de Muzeul Locomotivelor cu Abur, arătându-se fericit că a putut cunoaște atâtea lucruri frumoase despre orașul nostru.
De asemenea, în cadrul discuțiilor bilaterale, am prezentat oportunitățile de investiții și parcul industrial al Reșiței, arătând totodată disponibilitatea municipalității de a sprijinii eventualii investitori britanici, și nu numai, de a dezvolta parteneriate și afaceri în Reșița.’’

Sergiu TABAN

Nu multe sunt discursurile care rămân întipărite în memoria colectivă, la manifestările publice unde se face vorbire despre poporul român, așa cum a fost cazul Zilei Naționale a României, celebrată în Piața 1 Decembrie 1918 din Centrul civic al municipiului Reșița. Dacă prefectul județului, Matei Lupu, a lecturat destul de sec discursul primului-ministru Mihai Tudose, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, a venit cu temele făcute și a evocat o largă pagină de istorie care a condus la momentul Marii Uniri din 1918. Mesajul de forță, centrat pe realitățile României de astăzi, l-a avut în schimb primarul reședinței de județ, Ioan Popa. Fără a uzita în discursul său parafrazări ale unor români celebri, departe de un expozeu academic, primarul Reșiței a reușit să vorbească pe înțelesul tuturor și să facă un apel necesar pentru redobândirea demnității României, țara de care cetățenii să fie mândri nu doar într-o singură zi din an, ci și în celelalte 364 de zile ale anului. Discursul primarului Ioan Popa merită să fie lecturat pentru că asemenea momente merită să rămână în conștiința publică:

„Vreau să vă vorbesc astăzi despre țara mea, pentru că este cea mai potrivită zi în care să vorbești despre cea mai frumoasă metaforă perenă de milenii: România. În fapt, ceea ce îmi doresc eu este ca țara mea să își recâștige demnitatea. Există un lucru de care nu am fugit niciodată, pe care am fost întotdeauna stăpân și anume acela că sunt român.

Ce-i drept, au fost numeroase situații în anii de pe urmă care au condus la o erodare a acestui sentiment curat de românism. Oare mai e bine să te recomanzi român în străinătate? – se întrebau la un moment dat cei plecați la lucru peste hotare, observând aversiunea unor neștiutori la adresa lor. Autodidacți, românii au ajuns captivi unor situații ilare, uneori aduși în situația de a-și condamna patria mamă pentru nereușitele lor, pentru deznădejdea sau ura care s-a adunat în ei. Nedrept sentiment… România lui 1918, ca de altfel și România de astăzi nu sunt decât creațiile propriului popor, prin voința acestuia. Așadar, buni prieteni români, dacă nu ne e bine, să nu dăm vina pe țară, ci pe atitudinea noastră și să ne întrebăm în anul 99 După Unire dacă am făcut destul, fiecare dintre noi, chiar din cei prezenți aici în această piață denumită simbolic 1 Decembrie 1918, dacă am făcut destul pentru România? Suntem noi demni să cerem socoteală patriei?

La ce se raportează copii României de astăzi, dacă modelele și principiile pe care le-am sădit în mintea și sufletul lor nu au nicio legătură cu adevăratele valori ale unei societăți sănătoase? Dacă ne dorim cu adevărat să fim mândri de România, atunci e timpul să nu ne mai amăgim cu nemunca, cu dogme ieftine și politruci de conjunctură. Fiecare român care a ales să rămână aici dar și cei care tânjesc să se întoarcă acasă, cu toții purtăm pe umeri o misiune grea, dar atât de necesară: Să-i redăm demnitatea acestui neam! Veți spune că sunt cuvinte ieftine rostite într-un context marcant public. Nu e așa!

Pentru un viitor încrezător al copiilor noștri, fiecare dintre noi trebuie să facă dovada competenței în domeniul în care activează, a sacrificiului, pentru că noi românii, așa cum am dovedit-o, suntem talentați, suntem harnici, suntem inteligenți, avem toate datele pentru a deveni o națiune respectată. Nu se vor produce minuni peste noapte, dar dacă vom lucra unitar și cu un mental pozitiv pentru ziua ce vine, atunci România are o șansă la dezvoltare. Să nu condamnăm România copiilor noștri, doar pentru că noi am devenit blazații de serviciu! Vă invit să redăm Demnitatea acestui neam de români din care mă bucur să fac parte. Să credem în noi, pentru că numai noi, împreună, putem reda măreția României!  Dacă dorim să fim respectați în lume, atunci să ne respectăm în primul rând la noi acasă!

Dumnezeu să binecuvânteze România!“, le-a transmis celor prezenți primarul municipiului Reșița, Ioan Popa.

În piața publică 1 Decembrie 1918 a municipiului Reșița, ceremonialul organizat cu ocazia Zilei Naționale a continuat cu parada militară iar la final Primăria Reșița i-a invitat pe cei prezenți la o porție de fasole cu ciolan.

Sergiu TABAN

Primarul Ioan Popa vrea să deschidă Reșița Occidentului! Sau invers… Primarul Reșiței și Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin în consens! Politicul lăsat deoparte în fața priorităților comunității!

Momente ce pot fi catalogate drept istorice petrecute în imediata apropiere a pasajului din comuna Ezeriș, pe Drumul Național 58A care face legătura între municipiile Reșița și Lugoj, via Ezeriș, locul care este tranzitat astăzi doar de autovehiculele care nu depășesc 3,5 metri în înălțime. În această categorie de vehicule se încadrează autotrenurile, așa numitele tiruri dar și autocarele înălțate, care depășesc această înălțime admisă și care au de parcurs 100 de kilometri până la autostradă pe varianta Reșița – Voiteg -Timișoara, în loc de cei 60 de kilometri, atât cât ar lega Reșița de autostrada A1,  pe varianta Ezeriș. Primarul Ioan Popa a identificat cheia spre cea mai apropiată locație de unde șoferii pot urca pe autostradă și în acest sens a inițiat un proiect menit să rezolve situația dată.

Prin urmare edilul municipiului Reșița a cerut expertului tehnic Adrian Bota de la Timișoara întocmirea unui studiu de soluție pentru pasajul inferior de pe DN 58A, între localitățile Soceni și Ezeriș, pentru ca tirurile și autocarele să poată traversa prin acest pasaj inferior fără probleme.

Soluția găsită de specialiști va fi realizată prin fonduri minimale alocate, deoarece nu se vor avea în vedere lucrări de modificare a structurii de cale ferată sau de întărire a fundației, ci doar coborârea  nivelului la sol al șoselei cu 1,25 metri, crescând astfel înălțimea gabaritului de liberă trecere pentru autovehicule la 5 metri. Lucrarea se va extinde pe circa 60 de metri, începând de la ieșirea de pe podul de la km 38+151 și constă în susținerea pereților săpăturii pe ambele părți cu ziduri de sprijin din beton armat.

Prin mărirea gabaritului vertical la 5 metri, avantajele ulterioare ar fi numeroase și s-ar traduce prin: reducerea distanței de transport spre autostrada A1 cu 24%, reducerea duratei de parcurs cu 44%, reducerea costurilor pentru același transport, posibila amplificare de circa două ori a cantității de mărfuri transportate în unitatea de timp, favorizarea dezvoltării economico-sociale a localităților de pe traseu și diminuarea traficului greu pe tronsonul Reșița – Caransebeș, de pe DN 58.

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa și Președintele Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu s-au aflat astăzi împreună la pasajul inferior de pe DN 58A și au vorbit despre necesitatea realizării acestui proiect pentru comunitate și pentru mediul de afaceri din Reșița și Caraș-Severin.

Ioan Popa a declarat că proiectul comun al Primăriei Reșița și Consiliului Județean va trebui depus în etapele următoare la CNADR, la Ministerul Transporturilor

Silviu Hurduzeu – președintele Consiliului Județean Caraș-Severin a declarat că discuțiile cu primarul Reșiței pe marginea acestui proiect care presupune costuri minimale, au fost abordate de mai multă vreme.   „Sper și cred că specialiștii CNADR vor fi sensibilizați de demersul nostru pentru că această investiție este una benefică pentru transportatori, pentru firmele din Reșița, din celelalte orașe precum Oravița, Anina, Moldova Nouă și localități din zonele limitrofe acestora“, a declarat Hurduzeu.

Trebuie remarcat faptul că această investiție reprezintă unul din punctele pe care primarul Ioan Popa și le propunea din postura de candidat la funcția de edil al Reșiței în campania electorală din iunie 2016, și anume deschiderea municipiului spre cea mai apropiată variantă rutieră care să facă legătura cu autostrada A1.

„Este prima acțiune pe care o avem împreună cu Consiliul Județean Caraș-Severin și din discuțiile cu președintele Consiliului Județean veți vedea și în viitor, vorbesc de o perioadă scurtă de timp, că vom avea noutăți și veți vedea că se poate colabora bine între municipiul reședință de județ și Consiliul Județean. Încercăm să lucrăm într-o altă manieră decât s-a făcut până acum“, a ținut să puncteze cu un zâmbet larg, în acord cu șeful administrației județene Silviu Hurduzeu, primarul municipiului Reșița, Ioan Popa.

Sergiu TABAN

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa și mai mulți conducători de direcții din Primăria Reșița au descins în această dimineață în curtea liceului teoretic Traian Vuia din Reșița, acolo unde au descoperit o serie de probleme care necesitau o rezolvare urgentă.

După ce a inspectat zona și în urmă cu 24 de ore, primarul Popa a revenit la liceul amintit arătându-se revoltat de modul în care este gestionată curtea Liceului Traian Vuia de către managerul unității de învățământ, directorul Ion Radu și de oamenii din subordinea acestuia. La fața locului am descoperit mari cantități de deșeuri aruncate pe lângă tomberonul amplasat de operatorul de salubritate, mașini ale liceenilor parcate în imediata apropiere a liceului, tencuială căzută de pe pereții sălii de sport funcționale a liceului și mucegai în sălile neaerisite ale aceluiași spațiu, lipsa unor garduri împrejmuitoare și multe alte probleme. Pe lângă situația descoperită la fața locului, am aflat că noaptea în curtea liceului au loc adevărate campionate de drifting ale unor „temerari“ ași ai volanului, iar bețiile cu strigături sunt elementul de care cei internați la căminele din incintă au parte din ce în ce mai des. Practic, astăzi, în curtea liceului Traian Vuia, lipsit de pază și de o barieră, intră cine vrea și scapă cine poate!

După ce a chemat de urgență o mașină de colectare a deșeurilor din curtea operatorului Brantner – care a răspuns cu promptitudine acestei solicitări, primarul Popa a luat la întrebări conducerea liceului privind administratorii care ar trebui să se preocupe de modul în care arată curtea unității de învățământ amintite, acolo unde se regăsesc, în afara Liceului Traian Vuia și două cămine, unul pentru studenți și unul pentru liceenii de la Colegiul Tehnic Cărășean, dar și o societate comercială.

Profesorul Radu, directorul liceului s-a apărat în fața șefului administrației reșițene, vorbind despre faptul că întregul perimetru se află în patriomoniul Primăriei Reșița, care nu a răspuns în niciun fel adreselor transmise de către conducerea școlii, prin care erau prezentate problemele curții școlii pentru care era luat în vizor.

„De ce nu avem pubele la vedere? Este simplu, pentru că au venit reprezentanții Gărzii de Mediu care mi-au cerut să caut o soluție pentru ca acestea să nu mai fie incendiate și expuse în zona din față. Din păcate, la noi își aruncă resturile menajere și cei de la căminele de nefamiliști ca urmare a lipsei barierei de la intrarea în curte, pe care nu am putut să o mai punem în funcțiune după lucrările de dezafectare a țevilor CET-ului. Știu cel mai bine care sunt problemele acestui liceu, cunosc de 40 de ani tot ce mișcă aici. De altfel trebuie să vă spun că nu voi mai participa la concursul pentru ocuparea postului de director general. Puteți verifica, nici măcar nu am depus dosarul pentru concurs. Să vină cine dorește să conducă acest liceu“, a declarat vizibil afectat de acuzele ce i s-au adus din partea primăriei directorul Liceului Traian Vuia, prof. Ion Radu.

Primarul Ioan Popa: „Acest lucru nu poate fi tolerat! Mă voi ocupa personal de situația de la Liceul Traian Vuia!!“

Primarul în care reșițenii și-au pus speranța pe data de 5 iunie, Ioan Popa, nu s-a ferit să catalogheze starea de fapt de la liceul Traian Vuia drept „o dovadă clară de proastă administrare sau de incompetență. Am discutat situația și cu inspectorul general Adrian Doxan, care m-a asigurat de întregul său suport; Doxan a fost ieri după-amiază cu mine în această curte  și a văzut cum stau lucrurile. Primul liceu de care mă voi ocupa și pe care îl voi pune la punct este Traian Vuia“.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157672733311930″]

Primarul Ioan Popa i-a cerut administratorului șef al liceului să îi pună la dispoziție un plan zilnic  sau săptămânal, pe obiective, pe care cei 7 angajați ai acestui liceu să îl realizeze și să îl respecte. Desigur nu i s-a putut prezenta niciun astfel de plan care ar presupune rigoare și eficiență managerială. „Sunt 7 angajați care ar trebui să se ocupe de acest perimetru. 7 persoane nu sunt deloc puține pentru administrarea acestui spațiu! Dar aceste persoane nu au un plan de lucru, spre exemplu luni facem o treabă, marți curățăm toalete, miercuri tăiem iarba, etc., cu tabel semnat de angajați care și-au atins obiectivele. Vreau să transmit și celorlalte licee, școli și conducerilor acestora, că trebuie să își facă un plan bine definit pentru femeile de serviciu, pentru haus-meisteri, pentru muncitori necalificați și ceilalți angajați auxiliari ai acestor unități de învățământ. Nu vreau să merg mai târziu la alte licee și școli din Reșița și să mă trezesc că nu se știu aceste lucruri“, a ținut să avertizeze edilul Popa.

Totodată primarul municipiului de pe Bârzava a oferit soluții pentru rezolvarea situației de la Liceul Traian Vuia din Reșița precum, eliberarea parcării din curtea liceului și crearea unei alte parcări exterioare identificate de administrația locală, sistem de supraveghere cu camere de luat vedere, reabilitarea gardului împrejmuitor, o barieră care să permită doar intrarea autovehiculelor a celor de aduc marfă sau a celor ce vor ridica gunoiul. Nimeni nu va mai intra cu mașina în această curte!“ explică

Dar iată dialogul pe care l-a purtat în curtea liceului Traian Vuia primarul Reșiței, Ioan Popa, cu managerul acestei unități de învățământ, prof. Iona Radu și concluziile edilului:

Sergiu TABAN