Asocierea Municipiului Reșița cu comunele Carașova, Forotic, Goruia, Lăpușnicu Mare, Slatina Timiș și Ticvaniu Mare, în vederea constituirii Regiei Autonome „Ocolul Silvic Banatul Montan a devenit realitate! Recent, inițiatorii, membrii Consiliului de Administrație OSBM,  membrii fondatori, primarii implicați în proiect, dar și edilii care își doresc să facă parte din acest ocol silvic, s-au reunit la Reșița, unde au pus la punct ultimele detalii legate de modul de funcționare al ocolului.

„Înfiinţarea acestei  regii autonome silvice – Ocolul Silvic Banatul Montan a reprezentat iniţiativa primarului Nelu Popa, o hotărâre aprobată de Consiliul Local Reșița municipiul-reşedinţă și de consiliile locale ale altor 7 comune cărăşene!“, afirmă ing. Ghiocel Meda, șeful ocolului nou înființat. Acest organism are în vedere gospodărirea fondului forestier al unităţilor teritorial-administrative, de peste 7.000 de hectare, un exemplu preluat de primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, după modelul Baden-Baden.

Despre concretizarea proiectului Ocolul Silvic Banatul Montan și beneficiile comunităților de pe urma înființării acestuia, primarul comunei Lăpușnicu Mare, Mihaela Drăgilă, a declarat la reuniunea de la Reșița pentru Reper24:

Constituirea Regiei Autonome Ocolul Silvic Banatul Montan înseamnă gospodărirea fondului forestier propriu al unităților administrativ-teritoriale: Carașova, Forotic, Goruia, Lăpușnicu Mare, Reșița, Slatina Timiș și Ticvaniu Mare.

Desigur, conform declarației ing. silvic Ghiocel Meda, directorul Ocolului Silvic Banatul Montan, întreaga activitate de natură silvică a OSBM-ului are la bază un regulament al activității de administrare a pădurilor în regim silvic, aprobat, în prealabil, de municipalitatea reșițeană și de celelalte comune implicate în proiect.

Ocolul Silvic Banatul Montan mai poate administra şi pădurile proprietarilor privaţi care dețin între 1 și 5 hectare de pădure şi care întâmpină greutăţi majore în exploatarea lemnului propriu.

Despre ceea ce înseamnă nou înființatul ocol silvic din județul Caraș-Severin, ne vorbește, în cele ce urmează, specialistul și omul care conduce destinele Ocolului Silvic Banatul Montan, ing. silvic Ghiocel Meda:

Se speră ca prin intermediul acestei instituţii – Ocolul Silvic Banatul Montan, să fie pusă ordinea în pădurile din jurul Reşiţei şi din Banatul Montan, oferind oamenilor posibilitatea să iasă în natură, după plăcerea și hobby-ul fiecăruia. O alternativă mai bună, mai eficientă și mai sănătoasă pentru oamenii și pădurile din patrimoniul acestor comunități, față de cea propusă de „caracatița“ RNP-ului… Altfel, nu știm de ce , în afara inițiatorilor și alți conducători de UAT-uri, precum Nicolae Novăcescu, edilul comunei Cornereva sau Petru Fara, primarul Târnovei , Cătălin Golu – viceprimar Ciclova Română, au spus „Prezent“ reuniunii de la Reșița, manifestându-și dorința de a intra cât mai curând în rândul noii regii autonome OSBM.

Regia Națională a Pădurilor pierde teren și pare o instituție decredibilizată. Efectul? S-ar putea ca viitorul pădurilor românești, dacă românii se vor deștepta, să fie al acestor regii autonome, înființate în beneficiul oamenilor, al plătitorului de taxe și impozite și nu pentru îmbogățirea peste noapte a unor înfometați ai politichiei autohtone. Dar despre acest subiect, într-un articol viitor…

Sergiu TABAN

Basta! Contractul Primăriei Reșița cu operatorul de transport public din Reșița, societatea Spedition Ro-A Tir, se va încheia în luna august a acestui an, conform discuțiilor purtate săptămâna trecută cu directorul executiv al companiei, domnul Maier, a declarat primarul Ioan Popa în fața mai multor bloggeri prezenți la ședința extraordinară a Consiliului Local Municipal de ieri.

Din luna august, transportul public va fi asigurat de o societate al cărei capital majoritar îi revine Consiliului Local Reșița, Transport Urban Reșița, consilierul local Hadrian Popescu devenind de ieri reprezentant al CL-ului în Adunarea Generală a Acționarilor acestei societăți.

Hadrian Popescu a fost votat de consilierii prezenți ca reprezentant al Consiliului Local Reșița care va negocia cu administratorul unic al societății Transport Urban Reșița S.A., Gelu Ardeleanu, condițiile de încheiere a contractului de mandat, respectiv în vederea semnării acestui contract.

De altfel, prin înființarea unei societăți de transport public în curtea proprie a primăriei Reșița, primarul Ioan Popa nu face decât să își respecte una din promisiunile făcute reșițenilor în campania electorală, aceea de a rezilia contractul cu Ro-A Tir pentru un serviciu public externalizat în mandatul Stepanescu. Vă reamintim că Ro-A Tir este o firmă din Mediaș care are ca obiectiv de activitate asigurarea serviciilor de transport, având punct de lucru la Reșița, societate care plătea anual primăriei municipiului de pe Bârzava o redevență de doar 3.000 de lei!

Autobuzele care vor asigura transportul public pentru reșițeni vor fi aceleași 12 autovehicule cu care operează în prezent pe traseele Reșiței societatea Ro-A Tir, primarul Popa încercând să achiziționeze la pachet aceste mijloace de transport, la un preț rezonabil.

Sergiu TABAN

Inundațiile de săptămâna trecută încă mai cauzează probleme la Reșița. Cu toate că apele s-au retras repede, viiturile au lăsat în urmă pagube majore, dar și realități care denotă un dezinterez care tronează de 20 de ani în ceea ce privește prevenirea unor astfel de incidente.

Autoritățile locale au analizat toate zonele afectate de inundații și au ajuns la o concluzie sumbră. Este nevoie de peste 4.000.000 de lei pentru ca toate străzile spălate până la fundație de ape, toate gospodăriile și zonele afectate, să fie refăcute.

După o analiză în detaliu, în teren, primarul Popa s-a prezentat cu rezultatele la Prefectură, acolo unde o comisie a verificat constatările Primăriei pentru ca mai apoi să aprobe o sumă necesară care să fie finanțată de la Guvern. Din păcate însă, membrii comisiei, deranjați  cel mai probabil că au fost chemați la lucru într-o zi de duminică, au dat verdicte din pix, „analizând” pagubele inundațiilor din birou.

Așa s-a ajuns la situația în care din cele 4.000.000 de lei considerați de Primărie necesari pentru refacerea tuturor zonelor afectate de inundații, comisia Prefecturii a aprobat doar 400.000 de lei, sugrumând practic 90 la sută din fondurile care ar fi trebuit alocate de la Guvern pentru ca Reșița să-și vindece rănile.

„Noi am constituit la nivelul primăriei patru comisii de evaluare care s-au deplasat în teren în toate zonele afectate de inundații, Țerova, Câlnic, în Luncă, în zona Muncitoresc, la baia comunală. În urma evaluărilor făcute pe distrugeri publice și private, pagubele se ridică undeva la 4.200.000 de lei. Ulterior, o comisie constituită la nivelul Prefecturii a verificat ce am constatat noi în teren și de la 4 milioane au coborât la 400.000 de lei, deci ne-au tăiat cam 90 la sută din evaluările noastre.

Asta în condițiile în care avem zone unde atât asfaltul, cât și fundația drumului a fost grav avariată, daunele sunt majore. Am menționat faptul că noi nu cerem lucruri care ne sunt nouă imputabile, cum ar fi fonduri pentru zonele inundate din cauza faptului că nu am decolmatat canalizarea. Dar pe partea de Țerova, pe partea de Câlnic, lucrurile  sunt imputabile 100% Apelor Române care sunt coordonate de Minister. În ultimii 20 de ani, apele de pe raza orașului nu au mai fost decolmatate sau îndiguite”, explică primarul Ioan Popa.

Apele Române, în plop!

Indignarea edilului-șef este cu atât mai mare cu cât reprezentanții Apelor Române nici măcar nu au habar de momentul în care albiile pârâurilor au fost curățate ultima dată. Cu copaci maturi, vechi de 20 de ani, crescuți în mijlocul unui pârâu, cu vegetație care acopera complet luciul apei în unele zone, situația va avea efect de yoyo. Fiecare ploaie torențială va aduce pagube însemnate la Reșița, și totul doar din cauza dezinteresului autorităților competente, susține edilul-șef.

„Cel puțin pe Valea Țerovei, sunt arbori bătrâni de 20 de ani crescuți în albia pârâului. Nimeni nu a intervenit în ultimii ani, asta în condițiile în care la doi pași de nenorocirea de aici putem găsi utilajele Apelor Române, stând în soare. La întâlnirea de la Prefectură, l-am întrebat pe reprezentantul Apelor Române când a fost decolmatată ultima dată albia pârâului de pe Valea Țerovei și dânsul mi-a răspuns că este nou în instituție și nu cunoaște astfel de date”, a adăugat edilul-șef.

Exces de zel, analize din pix și funcționari deranjați vizibil că sunt chemați la lucru în weekend

Dincolo de dezinteresul Apelor Române, devenit o tradiție în ultimii 20 de ani, care a și cauzat o mare parte din inundațiile de pe raza orașului, cea mai mare problemă a autorităților locale în momentul de față este lipsa de implicare a Prefecturii.

Potrivit primarului Popa, comisia care a tăiat mai bine de 90 la sută din fondurile necesare pentru pagubele inundațiilor, a dat dovadă de un exces de zel grosolan. Unul dintre membrii comisiei și-a manifestat chiar vizibil supărarea în fața faptului că a trebuit să vină la lucru într-o zi de duminică. Verificările s-au făcut fără vizite în teren, iar comisia a aprobat fonduri pentru doar 4 cm de asflat, în condițiile în care, cel puțin pe Valea Țerovei, drumul este distrus până la fundație.

„Am rămas cu un gust amar, șefa comisiei, o anume doamnă Roșu a analizat totul din birou, iar un domn a fost de-a dreptul supărat că a fost chemat duminica la lucru. La nivel de Prefectură ar trebui făcute anumite modificări. Avem nevoie de oameni tineri și dinamici cu dorința și capacitatea de a rezolva probleme. La întâlnirea cu pricina eu am văzut un exces de zel inexplicabil care m-a lăsat fără cuvinte”, a adăugat Nelu Popa.

În cazul în care fondurile nu vor fi suplimentate, autoritățile locale au de gând să se ocupe de pagubele lăsate de inundații din fonduri proprii.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157669982529722″]

Alexandra JURCA

Sub egida „UCM Reșița – 245 de industrie în România“, conducerea societății UCM Reșița, asigurată de directorul general Cosmin Ursoniu și de directorul economic Nicoleta Ionete, cei care sunt și administratorii speciali ai companiei, a organizat o masă rotundă în clădirea muzeului industrial UCM Reșița, la care au fost prezentate geneza cetății de foc, situația actuală a acestei unități industriale și care speranțele pentru continuitatea uzinei în viitorii ani.

Într-un expozeu extrem de amplu dar bine articulat, administratorul judiciar al companiei UCM Reșița, Remus Borza a amintit momentele importante care au stat la baza devenirii brandului UCMR, letargia în care societatea a intrat după 1990 și legătura strategică dintre UCM Reșița și Hidroelectrica. Borza a făcut trimitere la o serie de exemple comparative cu situația pe care o traversează astăzi UCM Reșița, dar și de societăți care au reușit să se descurce fără sprijinul colosului Hidroelectrica, așa cum este Romelectro. Enciclopedicul Remus Borza a menționat că în ultimii trei ani, compania UCM Reșița a încheiat exercițiul financiar pe profit, chiar dacă acesta nu a fost unul de zeci de milioane de euro. Omul care a scos Hidroelectrica din insolvență, avocatul Remus Borza,  a fost însoțit la Reșița de Directorul General al colosului Hidroelectrica, Ovidiu Agliceru, de Președintele Romelectro, Viorel Gafița și de Directorul General al aceleași companii, Cristian Secoșan.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157670586956085″]

Au luat cuvântul cu această ocazie și au onorat prin discursurile lor istoria industrială a UCM Reșița președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, parlamentarii cărășeni Ion Mocioalcă și Ioan Benga, foștii directori generali ai celei mai vechi unități industriale din România, ing. Mircea Popa, ing. Vasile Uscat, ing. Enache Barbu, ing. Dan Obădău. La masa rotundă au luat parte președintele Senatului Universității Efitimie Murgu, Doina Frunzăverde, rectorul UEM Reșița, Andrade Bichescu, directori generali ai societăților Romelectro, Electroechipament, Plastomet, Prodmec, Reșița Reductoare, directori și șefi de departamente din cadrul UCM Reșița, lideri de sindicat din UCM Reșița și din Caraș-Severin.

Întâlnirea care a marcat cei 245 de existență neîntreruptă industrială la UCM Reșița a continuat cu discuții libere între invitații prezenți la eveniment în holul muzeului și la intrarea în această clădire cu valoare de simbol pentru platforma Reșița.

Publicația Reper 24 urează astăzi, 3 iulie, oamenilor care lucrează la redresarea situației companiei UCM Reșița, La Mulți Ani și putere de muncă pe mai departe!

Sergiu TABAN