Din cauza lipsei banilor pentru investiții, Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a sistat finanțarea proiectelor derulate prin PNDL 1 și PNDL 2. Toate proiectele finanțate prin aceste programe intră într-un „stop joc“, ceea ce înseamnî pe deoparte oprirea lucrărilor, pe de altă parte imposibilitatea firmelor care au câștigat execuția lucrărilor de a mai plăti salariații. Stoparea finanțărilor afectează și comuna Prigor din Caraș-Severin, primărie ce derulează un proiect în valoare de 12 milioane de lei privind reabilitarea a două drumuri comunale: DC 38 și DC 39.

„Proiectul a fost adjudecat de o firmă de construcții în 2019, iar lucrările au început în primăvara lui 2020 prin decopertarea stratului existent de asfalt pe cei 16 Km de drum ce face legătura între Prigor, Borlovenii Vechi, Borlovenii Noi și Pătaș, cu acces spre comuna Bozovici“ – a declarat primarul comunei Prigor Simona Miclău. „Înainte de alegerile de anul trecut lucrările au fost sistate, iar după ce am preluat mandatul de primar al comunei am chemat toți factorii implicați și s-a decis reluarea lucrărilor, care în momentul de față au un grad de execuție de aproximativ 30%“.

Din păcate decizia ministerului de a sista finanțările în cazul programelor PNDL a blocat cea mai mare parte a derulării proiectelor: „Ar mai fi cam 10% din proiect de executat până la turnarea celor 2 straturi de asfalt pe cele două drumuri comunale. Sincer vă spun sunt foarte tristă și supărată gândidu-mă la locuitorii satelor din comuna mea, care acum sunt oarecum izolați. Trăim cu speranța ca măcar în toamnă, la o rectificare bugetară, să putem să reluăm lucrările la aceste două drumuri. Contractul de execuție se întinde pe 20 de luni, iar în acest moment noi avem ca 13 luni de când acesta a început“. 

„Nu-mi rămâne decât să trag un semnal de alarmă și să sper că vom reuși să finalizăm această lucrare. Îi rugăm și pe guvernanță să se coboare la nevoile comunităților locale și toate zonele țării să fie scoase din anonimat“ a mai precizat Simona Miclău, primarul comunei Prigor din Caraș-Severin.

Dan AGACHE

Motto: Deputatul Hurduzeu, ironic: „Suntem nevoiți să trăim cu un guvern care este „victima propriului succes“, conform premierului Cîțu!“ De unde atâta succes??

Dacă ar fi să ne luăm după explozia de astăzi de la Petromidia, „economia chiar bubuie“ sub greutatea finanțistului Florin Cîțu. Și totuși să revenim cu picioarele pe pământ, după atâtea explozii solare generate de creșterile economice fulminante, bazate pe baloane de săpun și împachetat de fum sau alte date fabricate în laboratoare care nu au nicio legătură cu realitatea din teren a românului de rând.  La rândul său, liderul organizației PSD din Banatul de Munte, deputatul Silviu Hurduzeu a ironizat „succesele“ executivului condus de Florin Cîțu.

Președintele organizației PSD Caraș-Severin, deputatul Silviu Hurduzeu, a lansat astăzi un apel la adresa guvernului condus de Forin Cîțu, în privința reluării finanțării programului PNDL 2, fonduri destinate dezvoltării infrastructurii pentru comunitățile din țară. Hurduzeu afirmă că blocajul PNDL-ului reprezintă o problema reală atât pentru unitățile administrative cât și pentru cei mai mulți dintre constructorii care au câștigat licitațiile, cei care se văd acum nevoiți să își abandoneze lucrările și să trimită angajații în șomaj. Totuși, Hurduzeu îl citează pe premierul Cîțu, cel care spune că executivul pe care îl conduce este victima propriului succes:

„Care succes? Probabil cel legat de vaccinare. Așa cum s-a văzut, după ce premierul Cîțu a apărut într-un videoclip menit să încurajeze vaccinarea, urmat de alți membri ai guvernului, procentul de vaccinare s-a prăbușit la nivel național.

Primăriile din județul CS au nevoie de acești bani dedicați proiectelor din Programul Național pentru Dezvoltare Locală, Consiliul Județean are nevoi de acești bani, chiar dacă dinspre administrația județeană  vine o tăcere ce nu e nici măcar amenințătoare, deși Consiliului Județean mai are în continuare drumuri de finalizat prin PNDL 2. Sunt convins că nici Consiliul Județean nu are banii necesari pentru încheierea proiectelor destinate modernizării drumurilor din județ, precum tronsoanele de pe DJ 608, cel din Valea Almăjului – 571 G, nici 571 F spre Eftimie Murgu nu este finalizat, așa cum actuala conducere a Consiliului Județean a spus că nu are bani pentru cele trei staționare ale Spitalului Județean de Urgență din Reșița. Deși, între drumurile județene și staționare este o diferență: pentru lucrările de reabilitare ale celor trei staționare SJUR, fiind vorba de proiecte cu finanțare europeană, se putea lua un împrumut fără a fi afectat gradul de îndatorare al Consiliului Județean Caraș-Severin, pentru că banii luați pentru proiectele cu finanțare europeană nu se contabilizează la gradul de îndatorare. Cu atât mai mult cu cât unul din cele două credite pe care le are CJ-ul se va termina de rambursat în noiembrie 2022. Dacă se păstra aceeași rată la creditul pentru reabilitarea celor 3 staționare, în maxim 5 ani acel credit ar fi fost rambursat, având tot timpul din lume pentru demararea studiilor de fezabilitate pentru construcția unui spital nou“, a explicat fostul președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin.

La rândul său, primarul comunei Prigor, Simona Miclău a vorbit despre problemele pe care le generează pentru comunitate lipsa finanțării PNDL-ului, care ar însemna reabilitarea în profunzime a infrastructurii pe drumurile comunale DC 38 și DC 39, un total. Miclău se vede în situația pregătirii pentru asfaltare a drumurilor care face legătura între Prigor – Borlovenii Vechi – Prilipeț  – Pătaș, Borlovenii Vechi – Borlovenii Noi „Pentru mine a fost un interes major de a finaliza acest drumuri începute în anul 2020, contractele fiind semnate în anul 2019, cu o valoare de peste 12 milioane de lei, o finanțare mare pentru o comună din Caraș-Severin. Eram foarte optimistă, însă a apărut această veste tristă. Tristă pentru că cetățenii din Borlovenii Vechi și Pătaș consider că sunt izolați din cauza infrastructurii drumurilor de legătură. Oamenii sunt triști și ei. Și cum să nu fie, dacă lucrarea ar fi pregătită de asfaltare. Deci până acum în comuna Prigor s-a executat 30 % din întregul proiect finanțat prin PNDL 2. Trag un semnal de alarmă spre actualul guvern și să-și îndrepte atenșia spre cetățeni, așa cum o fac și eu zilnic, fiind printre oameni și problemele lor“.

Copleșit de problematica suspendării finanțării proiectelor PNDL s-a declarat a fi și prospătul edil ales al orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu: „Avem probleme mari, dat fiind faptul că la Bocșa beneficiem de cel mai mare contract din Caraș-Severin, acordat prin PNDL  de Ministerul Dezvoltării. Este vorba de reabilitarea a 53 de străzi, într-un proiect de peste 10 milioane de euro. Constructorul nostru este în insolvență, străzile sunt sparte, sunt montate podețe pe jumătate iar ceea ce se întâmplă la Bocșa este foarte grav, față de derularea proiectelor în alte părți. Sper ca parlamentarii noștri PSD să-l interpeleze de urgență pe ministrul dezvoltării și să îl întrebe cum a fost posibil ca aceste finanțări, cu lucrări aflate în execuție, să nu fie prinse în bugetul Ministerului Dezvoltării. Cum este posibilă această bătaie de joc la adresa cetățenilor? Dacă este necesar, primarii de comune și cei de orașe ne vom deplasa la București și vom face miting în fața Guvrenului pentru a primi un răspuns  la problemele pe care le traversăm“, a declarat actualul viceprimar interimar al Bocșei, Mirel Pascu, cel care urmează șă-și intre în drepturi pentru un nou mandat de primar ales de comunitatea de la Bocșa.

Sergiu TABAN

Primăria comunei Prigor anunță publicarea, pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 4 iunie, a documentelor tehnice ale cadastrului pentru sectorul nr.70 Prigor, pe o perioadă de 60 de zile calendaristice, conform art. 14 alin. (1) și (2) din Legea cadastrului și a publicității Imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a Ordinului președintelui A.N.C.P.I. nr.1/2020.

ADRESA AFISARII: SEDIUL U.A.T.COMUNA PRIGOR
LOC. PRIGOR , NR. 323
JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN
În acest interval, persoanele interesate pot depune contestație.

PRIMAR,
SIMONA MICLĂU

Primăria comunei Prigor anunță publicarea pe o perioadă de 60 de zile, începând din 8 aprilie 2021, a documentelor tehnice ale cadastrului pentru sectorul nr.72 Prigor, pe o perioadă de 60 de zile calendaristice, conform art. 14 alin. (1) și (2) din Legea cadastrului și a publicității Imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare si a Ordinului presedintelui A.N.C.P.I. nr.1/2020.

ADRESA AFISARII: SEDIUL U.A.T.COMUNA PRIGOR

LOC.PRIGOR , NR. 323

JUDETUL CARAS-SEVERIN

In acest interval , persoanele interesate pot depune contestatie.

PRIMAR, MICLAU SIMONA

Simona Miclău, noul primar al comunei Prigor este decisă ca în mandatul de edil să facă față cerințelor locuitorilor care au ales-o din dorința de schimbare. Noul edil al comunei spune că a luat contact cu problemele comunității, ale cărei destine le va conduce patru ani de acum încolo, în perioada campaniei electorale și pleacă la drum cu o parte din obiective deja trasate.

„Sper să fac față cerințelor comunității întrucât în comuna Prigor oamenii au dovedit că și-au dorit schimbare, un alt mod de comunicare, o conducere bazată pe respect, seriozitate, spirit de inițiativă și, bineînțeles, cu dedicare pentru rezolvarea problemelor comunității. Îmi doresc să nu îi dezamăgesc!

Este o comună destul de mare și am reușit ca și candidat, în decurs de două săptămâni, să fac o campanie frumoasă, din casă în casă, în cele 5 sate care compun comuna, adică Prigor, Borlovenii Vechi, Pătaș, Borlovenii Noi și Putna, care are o populație de aproximativ 2.600 de locuitori, să ne vedem în cele două săptămâni față în față și chiar să găsesc destul de multe probleme pe care le-am notat și în concluzie, când plec la drum, cât de cât le cunosc”, a declarat primarul Simona Miclău.

Una din problemele principale pe care primărița își dorește să o rezolve cu prioritate este intabularea pe proprietatea cetățeanului, dar și problema apei potabile atât de necesară locuitorilor.

„Trebuie să găsim metoda cea mai simplă ca omul să își reia proprietatea, să fie proprietarul pământului lăsat din strămoși.

O altă problemă este cea a apei, conductele sunt destul de vechi în satele comunei, trebuie în primul rând curățate și apoi dacă putem să reușim și o apă adusă prin forare, cu siguranță cetățenii vor fi mulțumiți, mai puțin Putna, care nu are nici apă și nici canalizare.

Noi suntem și foarte aproape de Muntele Semenic, la 29 de km și există un drum forestier care leagă Borlovenii Vechi de această stațiune și ne gândim că în zonă vin tot mai mulți turiști, Cascada Bigăr i-a adus în Valea Almăjului, „Valea Miracolelor”, drept urmare am dori să facem o legătură între Valea Almăjului și Muntele Semenic. Obiective sunt multe, dar trebuie să ne axăm pe cele prioritare.

Să nu omit și problema drumurilor agricole, aici oamenii își lucrează pământul însă le este tot mai greu să ajungă cu utilajele la proprietatea lor”, a precizat noul primar al comunei Prigor, Simona Miclău.

În prezent, în comună există și câteva drumuri care se reabilitează cu finanțare prin PNDL, mai exact drumul care leagă localitatea Prigor de Borlovenii Vechi și Borlovenii Vechi de Pătaș-Prilipeț, a căror finalizare este așteptată cu nerăbdare de către locuitorii din aceste sate deoarece accesul spre localitățile amintite se face destul de greoi.

Lorena POENARU

A fi primar în România, nu presupune doar concentrare pentru implementarea de proiecte, atenția asupra bunului mers al administrației, atingerea obiectivelor clamate în campania electorală,  ci să fi și un bun încasator al șocurilor care pot fi dintre cele mai diverse.

Un astfel de șoc, l-a avut un primar din Caraș-Severin, este vorba de Antonică Moț, edilul comunei Prigor, care a primit plicul cu o factură de telefonie mobilă, a cărei sumă seamănă mai degrabă cu plata unei tranșe pentru un proiect de infrastructură, de asfaltare.  520 de milioane de lei vechi sau 52 de mii de lei, este factura Telekom care a sosit pe adresa primăriei Prigor și pe care UAT-ul trebuie s-o plătească  sau conform sloganului aceluiași operator de telefonie mobilă și servicii TV, „Vara asta, tu ești eroul… Moț!“ 52 de mii de lei, raportați de pe un singur număr de telefon!

Să fie apeluri la linia fierbinte, la oltence isterice, să o fi ținut prigoreanul de taină pe mess pe Nuți în Costa Rica, să fi uitat Facebook-ul deschis în Groapa Marianelor vreun consilier local prigorean ? – au fost probabil recțiile mai multor cetățeni ai localității din Valea Almăjului.

Alo, se-aude? După ce primarul a „intrat pe fir“, operatorul Telekom a tăiat 21.000 de lei din factura inițială…

Evident, alesul prigorenilor, Antonică Moț, a făcut o adresă către operatorul Telekom, care după ce a analizat cu atenție toate datele, a emis o altă factură, de această dată în valoare de 31.000 lei, adică peste 300 de milioane de lei vechi! Primarul nu a fost mulțumit nici cu această sumă și a formulat o plângere penală pentru descoperirea autorului convorbirilor care a reușit performanța de a ajunge la această sumă.

Vădit supărat, Antonică Moț a declarat pentru Reper 24, că era înștiințat de existența a 16 numere disponibile cu abonament plătit de primărie, dar după realizarea unei anchete interne, acestea ar fi nu mai puțin de 30 de numere de telefon, iar cel de pe care s-ar fi produs paguba, nu se regăsește în scriptele primăriei!?

Tocmai de aceea, pentru a elucida misterul  facturii care ar ușura cu 31 de mii de lei bugetul acestei primării comunale și pentru a încheia întreaga tevatură creată, primarul Moț, s-a adresat organelor de cercetare.

Între timp Telekom-ul așteaptă să-și încaseze suma pe „entertainment“, cea care, deși la început a fost de peste 500 de milioane, iată că a „știut“ să scadă la 31.000 lei… vorba băieților de cartier, unși cu toate alifiile, care l-au prins la înghesuială în lift pe pensionarul român  „Num-atât ai moșule? Las că e buni și ăștia, nene!“

Hai Netliberare și v-am pupat pe f(r)actura din buget!

Sergiu TABAN

O seamă de cetățeni din arealul pitoresc al Văii Almăjului, zona Prigor-Putna, se declară îngrijorați de modul în care se realizează exploatarea de piatră și de masă lemnoasă din această parte mirifică a Banatului de Munte.

Mai exact, sursele noastre vorbesc despre administratorul societății GM Niris, Grigore Petruți, cel care, fără a deține autorizație, exploatează piatră dintr-o zonă aflată în domeniul public, în imediata apropiere a drumului ce leagă comuna Prigor de satul aparținător Putna, lângă cursul râului cu același nume. Pe lângă faptul că primarul Antonică Moț ar trece cu vederea actul samavolnic al lui „Gore“ – așa cum este cunoscut în zonă patronul Grigore Petruți, în cârdășie ar fi și reprezentanții Direcției Silvice, în speță șeful Ocolului Silvic Nera – Prilipeț, inginerul Marcel Andronache.

Acesta nu ar fi sancționat, deși ar fi avut nenumărate ocazii, ca de altfel și competență în domeniu, tăierile de arbori făcute de angajații lui Petruți în perimetrul amintit, multe dintre ele tăieri necesare pentru a-și face cărare spre râvnita piatră de Putna. De altfel, Petruți se mândrește în cercurile de cunoscuți cu influențele determinante pe care le-ar avea la nivelul Direcției Silvice dar și în alte sfere înalte, despre personaje care conduc instituții sau cu ptere decizională care nu s-ar abate vreodată în zonă să-l deranjeze.  Cert este că, așa cum o prezintă imaginile surprinse pe domeniul public, pe drumul Prigor – Putna tronează nestingherit un concasor, care extrage și prelucrează piatra iar din acest loc (foto) sunt încărcate camioanele care iau drumul comerțului. Conform altor informații primite, se pare că mare parte din piatra obținută în urma concasării este ulterior vândută chiar Direcției Silvice, de aici și liniștea suspectă a operațiunilor derulate de firma GM Niris. 

Așadar, așa cum ar fi normal și spre binele și dezvoltarea unei comune, nu putem vorbi de o redevență plătită Unității Adminsitrativ Teritoriale Prigor pentru exploatare, de o autorizație de lucrări absolut necesară în industria extractivă și de prelucrare , dar nici de controale temeinice care să certifice legalitatea acestor lucrări. Iar cetățenii continuă să fie revoltați pe situația creată între localitățile Prigor și Putna. Să mai spunem că arborii tăiați și ulterior folosiți în scopuri numai de respectivul administrator știute, sunt legați și trași prin râul Putna, tulburând astfel cursul acestei ape curgătoare, Apele Române având un cuvânt de spus și în acest sens.

Ceea ce se întâmplă la Prigor, pe cursul râului Putna, unde se pare că lucrurile au scăpat de sub control, are o strânsă legătură cu nepăsarea unui ales al comunității, care știe ce se întâmplă dar se preface că este în necunoștință de cauză, despre care putem considera, conform fișei postului domniei sale, că nu a fost ales în funcția de primar pentru a închide ochii în astfel de situații. Până una alta, organele abilitate, precum Garda Forestieră, Comisariatul Gărzii de Mediu, Agenția de Protecție a Mediului, Apele Române și mai ales Primăria Prigor, ce mai afectată de pe urma situației create în propriul areal deținut, ar trebui să intre pe făgaș și să verifice modul în care se exploatează piatră și material lemnos din zona amintită, în ce bază se execută tăierile arborilor și transportul de piatră și lemn de către reprezentanții societății GM Niris. Desigur nu pot să nu mă întreb unde sunt ONG-urile în speța de la Prigor-Putna, cele mai vocale apărătoare ale mediului înconjurător, au amuțit și ele?

La Prigor e liniștea dinaintea furtunii…

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157665635675899″]

Sergiu TABAN

Duminică, 23 octombrie, voluntarii GEC NERA şi asociaţiile AURORA şi ARENARIA din Bela Crkva (Serbia) au realizat o monitorizare a stării mediului şi au promovat atracţiile turistice din rezervaţiile naturale Bigăr, Cheile Rudăriei şi de pe cursul superior al Nerei în amonte de localitatea Borlovenii Vechi.

În cadrul evenimentului, s-a acordat o atenţie specială informării cetăţenilor din Borlvenii Vechi în legătură răspunsurile primite de la autorităţile de mediu privind perspectiva emiterii unui acord de mediu pentru construirea a două microhidroncentrale pe un amplasament situat pe râul Nera, la 8 km in amonte de localitate.

Deşi Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş – Severin nu a oferit până în prezent un răspuns privind solicitarea acordului de mediu pentru construirea celor două microhidrocentrale, Antonică Moţ, primarul comunei Prigor, spune că „nimeni din aceasta comuna nu doreşte aceste microhidrocentrale” , părere susținută și de preotul paroh Petrică Zamelea care susține că „dacă nu se va ţine cont de voinţa locuitorilor exprimată cu ocazia consultării publice a studiului de impact din 16 februarie, protestele vor fi reluate”.

Reamintim că ideea construirii unor microhidrocentrale la Prigor, pe râul Nera, a scandalizat încă din februarie un județ întreg. Din disperare că întregul habitat natural al zonei ar fi pus la pământ de o intervenție atât de abuzivă, organizațiile de mediu și cărășenii încearcă din răsputeri încă de atunci să împiedice concretizarea planului. În acest sens, au existat chiar și o serie de proteste la începutul acestui an, în care cetățenii și-au exprimat nemulțumirea.

CITEȘTE ȘI: Revoltă masivă în Caraș-Severin pe tema microhidrocentralelor de la Prigor! „NU DISTRUGEȚI RÂUL NERA”

Alexandra JURCA

Primăria Prigor va găzdui în această după-amiază o dezbatere publică cu privire la construirea a două microhirocentrale pe râul Nera, proiect care a stârnit vii proteste din partea organizațiilor de mediu, dar și a cetățenilor din Caraș-Severin. Pe rețelele de socializare a fost lansată și o petiție prin care se dorește stoparea proiectului, petiție care a fost semnată până în prezent de peste 20.000 de persoane. 

„Microhidrocentralele (MHC) au distrus în ultimii 4 ani mare parte dintre râurile valoroase ecologic care mai rămăseseră neafectate în Carpații Românești. În contextul în care autoritățile locale de mediu sunt măcinate de corupție, opoziția societății civile nu a fost suficientă pentru a opri dezastrul ecologic reprezentat de MHC-uri care a continuat aproape nestingherit, ajungând acum să amenințe și râul Nera.

Pentru iubitorii de natură, Nera este aproape un râu sacru. Dar cu toate acestea este pe punctul de a fi devastat pe o distanță de aproximativ 11 kilometri, în zona dinspre izvoare, în Munții Semenic. Nici măcar procedura de infringement pornită de Comisia Europeană nu poate stăvili vânătoarea de profituri generate de așa-zisele certificate verzi. Propaganda prezintă MHC-urile ca surse de energie curată  deși ele distrug ireversibil cele mai valoroase refugii ale naturii și au o amprentă de carbon considerabilă”, susțin inițiatorii petiției.

Autorii petiției care poate fi găsită aici, susțin că emiterea acordului de mediu ar fi ilegală din mai multe motive. Printre ele, acela că proiectele încalcă avizul de mediu pentru Strategia Energetică a României (pentru perioada 2011-2020), aviz care interzice plasarea unor astfel de proiecte pe o distanță de 20 de kilometri amonte de ariile naturale protejate în care apa joacă un rol important în menţinerea habitatelor/speciilor.

În plus, proiectele afectează indirect o serie de arii naturale protejate, unele cu regim strict de protecție și presupun deteriorarea habitatului unor specii protejate, susțin ecologiștii. Împotriva construirii celor două microhidrocentrale s-au declarat și reprezentanții WWF România, care au anunțat deja că vor participa la dezbaterea de la Prigor:

„WWF-România a trimis Agenției pentru protecția Mediului Caraș-Severin o argumentare de câteva pagini bune care demonstrează de ce pe râul Nera NU trebuie construite cele 3 microhidrocentrale prevăzute printr-un proiect absurd.

Weekendul trecut echipa noastră a fost pe râu pentru a studia fauna sălbatică. Camerele noastre de monitorizare au surprins vidre pe malul râului, vidra fiind specie protejată la nivel european. Astăzi suntem în Prigor, la dezbaterea publică ce va decide soarta râului. Nu suntem singuri, ci alături de multe alte organizații care se opun distrugerii râului. E o diferență enormă față de acum câțiva ani, când mai nimeni nu înțelegea de ce ne opunem microhidrocentralelor”. 

Proiectul a stârnit și nemulțumirea unei asociații din Serbia, care atrage atenția asupra faptului că un asemenea proiect pe râul Nera, ar putea genera disfuncţionalităţi în zonele protejate din Serbia, zone străbătute de râul Nera. Sârbii cer reprezentanților APM Caraș-Severin să prezinte obiecțiile lor în cadrul dezbaterii de la Prigor și afirmă că vor informa autorităţile centrale de mediu din Republica Serbia cu privire la această iniţiativă pe râul Nera şi a problemelor ce pot apărea.

Dezbaterea asupra proiectelor de construire a celor două microhidrocentrale este programată să înceapă la ora 16:00.

Karina TINCUL

foto: banaterra.eu

Ideea construirii unor microhidrocentrale la Prigor, pe râul Nera, a scandalizat un județ întreg. Din disperare că întregul habitat natural al zonei ar fi pus la pământ de o intervenție atât de abuzivă, organizațiile de mediu și cărășenii încearcă din răsputeri să împiedice concretizarea planului.

Întreaga situație se pare că i-a pus pe jar și pe oamenii politici ai județului. Mișcarea Populară Caraș-Severin îi cheamă pe cărășeni să participe la o dezbatere publică cu privire la controversatul subiect și îi roagă să nu dea curs unei acțiuni de distrugere în masă a naturii cărășene.

„Haideți să nu lăsăm pe nimeni să-și bată joc de frumusețile județului nostru, au făcut-o destul! Apa și pădurea reprezintă sursa existenței noastre.În avalul acestor MHC se află rezervaţia naturală sit Natura 2000 Râul Nera între Bozovici şi Moceriș, mă întreb dacă cei de la APM Caraș Severin și Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraș-Severin vor ține cont de acest lucru”, explică Ionuț Popovici, președintele MP Caraș-Severin.

Reprezentanții Mișcării Populare fac un apel către comunitate să fie prezenți în data de 16 februarie la sediul primăriei Prigor pentru a găsi un plan de bătaie care să el vină de hac microhidrocentralelor.

Din datele prezentate de cei din MP Caraș-Severin, se pare că Sergiu Mihuț, consultantul care a întocmit memoriile şi rapoartele de mediu pentru cele două MHC-uri ce vor veni amplasate la izvoarele râului Nera, este cercetat pentru fapte de corupție pentru că firma sa a întocmit studii favorabile pentru zeci de proiecte devastatoare pentru mediu în toată țara.

„Un exemplu este proiectul Roșia Montană sau MHC-urile din Făgăraș din cauza cărora U.E. a început procedura de infringement împotriva României. Este clar că acestui om nu-i pasă de râul Nera.

Sunt cărășean, iubesc aceste meleaguri și nu pot sta cu mâinile în sân să văd cum unii nu mai țin cont de nimic, doar de umplerea buzunarelor proprii. Mai mult, recomand acestei firme din Caransebeș, culmea, cu acționar majoritar un cetățean italian, să se reorienteze către alte tipuri de producere a energiei verzi,turbine eoliene sau panouri fotovoltaice, modalități care nu afectează natura.

Oameni buni, dacă nu ne apărăm singuri pământurile, natura și bogățiile acesteia,NIMENI nu o va face! Pe data de 16 chiar dacă voi fi singur, eu voi spune categoric NU DISTRUGEȚI RÂUL NERA!”, a adăugat Ionuț Popovici.

Alexandra JURCA