Eugen Cismăneanțu a decis ieri să se alăture Partidului Mișcarea Populară pentru alegerile locale din iunie 2016. Primarul Bocșei susține că decizia sa era inevitabilă, având în vedere presiunile și umilințele primite în ultima perioadă din partea lui Vela și Schelean.

Firul evenimentelor care au dus la această decizie a început în data de 25 februarie 2016 când, în urma votului Consiliului Local Bocșa, viceprimarul de atunci, Constantin Borozan a fost demis din funcție din cauza inactivității sale, Inactivitate care rezultă clar din raportul de activitate pe anul 2015, postat pe site-ul Primăriei Bocșa, din spusele primarului Cismăneanțu.

Cu două zile înaintea acestei ședințe de Consiliu Local, actualul edil al Bocșei susține că a fost contactat de  Valeria Schelean, co-președintele PNL Caraș-Severin, care i-a cerut să amâne întrunirea.

„Răspunsul meu a fost unul categoric: consilierii nu doresc un alt viceprimar și nici nu le voi influența în vreun fel decizia, iar pentru ocuparea scaunului de viceprimar este liber să candideze orice consilier,, . Menționez faptul că, din anul 2012 doamna Schelean a uitat complet atât unde se află Bocșa, cât și de promisiunile pe care ni le-a facut nouă bocșenilor. În tot acest timp nu am beneficiat de ajutorul domniei sale deloc”, detaliază Eugen Cismăneanțu pe pagina sa de Facebook.

La scaunul vacant de viceprimar visa membrul PNL Marian Bocșan, care însă nu a întrunit numărul de voturi necesare și a pierdut alegerile, moment care l-ar fi scandalizat pe Marcel Vela. Acesta din urmă a cerut imediat explicații pentru nereușita celui dorit pe scaunul vacant de viceprimar.

Mai mult, Cimăneanțu susține că acest incident a fost și motivul pentru care s-a decis demiterea sa din funcția de președinte al PNL Bocșa, funcție ce i-a fost atribuită tocmai celui ce a fost dat jos de pe funcția de vice, Constantin Borozan.

„În urma acestei ,,nereușite,, a lui Marian Bocșan, vicepreședintele PNL, Marcel Vela mi-a cerut explicații atât mie, cât și consilierilor locali care nu l-au votat. Ca urmare a eșecului lui Marian Bocșan am fost demis din functia de presedinte al organizatiei Bocșa. Această funcție a fost atribuită lui Constantin Borozan, fostul viceprimar tocmai pentru ca vicepreședintele PNL, Marcel Vela să demonstreze că se dansează în PNL cum cântă domnia sa, iar dacă asta nu se intamplă, persoanele cu pricina sunt demise”, a explicat primarul Bocșei.

Presiuni și umilințe din partea conducerii PNL!

Cismăneanțu susține chiar că acest tip de atitudine din partea lui Marcel Vela nu este singulară. Ba mai mult, foarte multe persoane din conducerea actualului PNL ar avea o atitudine ostilă față de foștii membri PDL.

„Aceștia, de un an încoace sunt umiliți, sunt tratați cu lipsă de respect chiar dacă muncesc pentru oamenii care i-au ales. Deciziile venite pe linie de partid trebuie puse în aplicare chiar dacă acestea contravin principiilor pe care primarul le are și chiar dacă acesta spune că localitatea pe care o conduce are nevoie de cu totul altceva pe lista de priorități. Singurii care mi-au fost alaturi și m-au ajutat din anul 2012 și până în prezent au fost consilierii locali, fără de care toate proiectele realizate în orașul nostru nu ar fi fost posibile. Vă mulțumesc dragi colegi pentru tot sprijinul acordat, sunteți o echipă adevărată”, spune Cismăneanțu pe pagina sa de Facebook.

În aceste condiții, primarul Bocșei susține că preferă să meargă pe un alt drum cu fruntea sus și mândru de faptul că nu a cedat presiunilor exercitate asupra sa și că nu i-a trădat pe cei care și-au pus încrederea în el.

CITEȘTE ȘI: Cismăneanțu a trecut de partea lui Băsescu! În iunie candidează din partea MP!

Alexandra JURCA

Libertatea de exprimare, dreptul la informare, libertatea de a alege… toate sunt drepturi spre care nutrim şi pe care omenirea le asimilează democraţiei. De 21 de ani, presa – oglindă a societăţii – îşi sărbătoreşte dreptul de a fi liberă, de a nu se supune presiunilor constante care vin dinspre politic, economic, social şi chiar şi cultural!Fiecare om apreciaza libertatea de exprimare în mass-media deoarece exista posibilitatea de a accesa informaţii care ne ajuta pentru atingerea deferitelor scopuri. Anul 2014 nu este însă unul uşor pentru presa din întreaga lume. Nici 2013 nu a fost uşor şi nici anul dinnaintea lui, dar instituţiile media supravieţuiesc, se transformă, capătă un plus de libertate în mediul online şi ating noi audienţe pe arii largi de difuzare.

Ziua mondială a libertăţii presei găseşte mass-media din România într-o “perioada încă dificilă din punct de vedere economic, care afectează aproape toate entităţile din acest domeniu, un reviriment nefiind de prevăzut pentru 2014″, se spune într-o declaraţie a Clubului Român de Presă (CRP) citată de mediafax.ro.

“De asemenea, 2014 înseamnă pentru mass-media româneşti un an agresiv din punct de vedere politic, cu două perioade electorale, în care influenţele politice se resimt în majoritatea activităţilor editoriale ale redacţiilor. În 2014, libertatea de exprimare şi echilibrul în acţiune ale mass-media româneşti sunt afectate, mai mult ca în alţi ani, de constrângerile economice şi de condiţionările politice. Presa se află sub o dublă presiune – economică şi politică, neexistând o voinţa a autorităţilor ca mass-media sa fie sprijinte în spirit european, transparent şi nediscriminatoriu”, se mai spune în declaraţia, postată sâmbătă, pe site-ul acestei asociaţii profesionale. CRP consideră că în acest an se menţin problemele din interiorul mass-media româneşti: “Presa continuă să fie afectată de restructurări, managementul nu a găsit încă răspunsuri creative la schimbările majore din domeniu, aduse de transformarea obiceiurilor de consum ale publicului, calitatea prestaţiilor jurnalistice rămâne, cu mici excepţii, la cote modeste”.

Este o sinteză interesantă şi realistă a presei româneşti, prizonieră a contrângerilor de tot felul. Şi nu ne gândim aici doar la publicaţiile din mediul privat. Nu scapă nici instituţiile media publice de presiuni. Situaţia e aceeaşi fie că mergi la Bucureşti fie că citeşti un site de ştiri din Reşiţa. De la preşedintele ţării, la primarul de comună oarecare din Caraş-Severin, până la proprietarul unei firme care cumpără spaţiu publicitar în publicaţia tipărită, online sau în programele audio-video de la radio şi tv, fiecare îşi impune cerinţele, obligă presa să devieze de la respectarea principalei sale meniri: aceea de a oglindi corect, fără interferenţe, ceea ce se întâmplă în comunitate, în societate, în ţară! Şi să nu uităm din ecuaţia presiunilor care scad gradul de libertate a presei pe proprii “muncitori”, dar nu de jos. Nu reporterii care aleargă după informaţii şi le culeg aşa cum sunt…. ci conducătorii instituţiilor media: managerii, redactorii şefi şi editorii, care, constienţi de implicaţia politică ori financiară a unor dezvăluiri altminteri interesante şi folositoare publicului, aleg să treacă sub tăcere ceea ce deranjează.

Nu, pe perioadă de instabilitate politică şi criză economică în România presa nu este nici liberă, nici serioasă!

Laura PIPERIU