Starea de alertă pe teritoriul României a fost prelungită cu încă 30 de zile începând de azi, 14 decembrie.

Hotărârea privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu 14 decembrie, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 a fost adoptată vineri de Guvern şi publicată în Monitorul Oficial.

Hotărârea de Guvern a fost adoptată conform propunerilor aprobate joi în şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU).

„Nu sunt condiții suplimentare introduse pentru reglementarea stării de alertă pentru prelungirea acestei perioade, după data de 14 decembrie, singura chestiune rămasă în analiză a fost reglementarea transportului de persoane de pe sistemul de transport cu telecabina, care va fi reglementat tot prin HG printr-un ordin comun”, a declarat Ionel Dancă,șeful Cancelariei prim-ministrului.

Preşedintele Klaus Iohannis a decretat starea de urgenţă pe teritoriul României pe 16 martie, pentru 30 de zile, ulterior ea fiind prelungită, pe 14 aprilie, pentru încă 30 de zile. Din 14 mai, de când s-a ieşit din starea de urgenţă, s-a instituit starea de alertă pe teritoriul României. La fiecare 30 de zile, autorităţile au prelungit, prin hotărâri, starea de alertă.

foto: Ziare.com

Lorena POENARU

Se pare că ne așteaptă o prelungire a stării de alertă după data de 15 iulie, așa cum a declarat aseară Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, Guvernul estimând o creștere, în următoarele 14 zile, de aproximativ 500 și chiar 700 de noi cazuri de Covid-19, zilnic, la nivelul țării.

„Noi suntem pregătiți pentru 14 zile să avem o evoluție fluctuantă, cu creșterea numărului de cazuri, poate un 500, 600, 700, cu alternanță, în funcție de numărul de recoltări, de anchetele în desfășurare. Dar prelungirea unei stări de alertă după 15 iulie e aproape iminentă”, a spus ministrul Sănătății.

Despre măsurile de relaxare, ministrul Nelu Tătaru a precizat că acestea depind de evoluția din sistemul medical și de respectarea regulilor sanitare de către populație și agenții economici.

„Suntem într-o stare în care am făcut acele măsuri de relaxare, eram pregătiți de la 1 iulie să mai facem altele, dar evoluția nu ne-a permis, amânând măsurile de relaxare. Acestea depind de evoluție, evoluția depinde de sistemul medical, dar și de populație și de agenții economici care trebuie sa respecte niște reguli. Sunt niște reguli foarte simple, pe care le repetăm de la începutul acestei pandemii”, a afirmat Nelu Tătaru.

Chiar dacă în acest moment nu există evoluție a cazurilor pentru o stare de urgență, ministrul Sănătății avertizează că este posibilă instalarea carantinei la nivel local și că este foarte importantă izolarea cazurilor noi și a focarelor.

„La nivel local e posibilă carantinarea unor anumite localități, unor anumite regiuni, dar în general e mecanismul izolării de care avem nevoie. Acel pacient sau acea familie în izolare își consumă boala cele două săptămâni, nemergând în mediul său, nu face acea transmitere și se închid focarele. Este o regulă foarte simplă. Dacă nu o acceptăm, mergem și facem acele distracții la mare, fără a păstra vreo regulă de distanțare, fără portul vreunei măști, e normal că suntem un pericol când ne întoarcem acasă!”,  a explicat ministrul Sănătății.

foto: ECONOMICA.net

Lorena POENARU

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru a declarat că șomajul tehnic ar putea rămâne valabil și după 15 mai pentru domeniile cele mai grav afectate de criză. Până la luarea unei decizii definitive în acest sens, ministrul a precizat că se va face o analiză în ce măsură au suferit unele sectoare de activitate.

„Intenția noastră este să înlocuim măsura șomajului tehnic cu o măsura activă, care înseamnă suportarea de către stat a unei parți din costul cu salariile, angajatorii care au fost afectați de pandemie, dacă se va impune, pentru anumite sectoare de activitate. Provocarea în acest moment este sa facem o analiză cu privire la sectoarele care au suferit și în ce măsură au suferit, unele radical, altele parțial.

Dacă se va impune, pentru cele unde activitatea se reia mai greu sau unde perspectivele de reluare a activității sunt mai îndepărtate, atunci nu excludem posibilitatea prelungirii pentru acestea a șomajului tehnic, dar pe o durată foarte scurtă, pentru că intenția noastră este să transformăm acest mecanism, care reprezintă o măsura pasivă, într-o măsură de sprijin activ, adică să ajutăm companiile și angajații să-ți reia activitatea, etapa cu etapa, într-un calendar care să permită un sprijin mai consistent la început și care să se diminueze pe măsură ce companiile reușesc să se replieze și să reintre în activitate”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Mai exact, provocarea companiilor va fi să primească comenzi și astfel să aibă venituri cu care să-și plătească salariații, înlocuirea măsurii șomajului tehnic cu o măsură activă este sprijinirea companiilor și salariaților să își reia activitatea, în diferite domenii afectate, adaptat în funcție de tipul de reluare al activității, mai rapid sau mai lent.

La nivelul țării, 1.027.824 de contracte individuale de muncă au fost suspendate de la instituirea stării de urgență (16 martie) și până luni, potrivit cifrelor centralizate de Inspecția Muncii și transmise luni de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS). Dintre acestea, 322.037 de contracte de muncă suspendate erau din industria prelucrătoare, 187.876 de contracte proveneau din sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul și repararea autovehiculelor și motocicletelor, iar 114.272 din domeniul hotelurilor și restaurantelor (HoReCa).

La noi în județ, un număr de 659  de agenți economici au depus documente la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Caraș-Severin în vederea decontării sumelor necesare plății indemnizațiilor de șomaj tehnic pentru un număr de 9850 de persoane cărora li s-a suspendat temporar contractul individual de muncă din inițiativa angajatorului.

foto: Sibiu Independent

Lorena POENARU