Gingaș precum un ghiocel, suav ca o zi de primăvară, mărțișorul reprezintă până la urmă trecerea de la iarnă la vară, o primenire a sufletului și o aducere aminte a ceea ce înseamnă și ce merită femeile din viața noastră. Fie că e vorba de soții, mame, prietene, tovarășele noastre de viață sunt (sau ar trebui să fie) în această perioadă, în centrul atenției.

Un mit povestește cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii.

E doar o poveste dar mai sunt atâtea altele, la fel de frumoase: Lupta primăverii cu iarna, Fratele și sora hanului, etc. În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.

Despre mărţişor au apărut şi multe legende care s-au transmis din generaţie în generaţie. Multe sînt legate de baba Dochia, personaj din mitologia populară. Una dintre aceste legende spune că o femeie bătrînă, care se numea Dochia, avea o fiică vitregă pe care o chinuia cu munci grele. Într-o zi de iarnă, Dochia i-a dat fetei o haină neagră şi i-a cerut să o spele la rîu pînă devine albă ca zăpada. S-a chinuit degeaba fata şi a cuprins-o disperarea, căci, cu cît spăla mai tare, haina se înnegrea. Atunci a apărut un bărbat care se numea Mărţişor şi i-a dăruit fetei o floare fermecată, roşie şi albă, care a făcut o minune şi haina cea neagră s-a făcut albă ca neaua. Se spune că, de ciudă, baba a plecat în lume, iar pe drum şi-a aruncat furioasă cojoacele…

Mărţişorul, ca sărbătoare populară românească, celebrează venirea primăverii. În cea mai mare parte a ţării se oferă persoanelor apropiate mărţişoare, ca mici semne de preţuire şi dragoste.

Dan AGACHE

Nu credeam vreodată că poveștile cu feți frumoși și ilene cosânzene, ori cele cu Baba Cloanța Cotoroanța sau cu Oglindă, oglinjoară, își vor găsi transpunerea în realitatea cotidiană. Erau poveștile copilăriei mele și erau până la urmă, doar niște povești. Am visat cu ele, am adormit cu gândul la ele, iar imaginația mi-a pornit hai-hui pe tărâmul basmelor, că doar erau povești.

Uite că am trăit să o văd și pe asta adusă în prim planul politicii românești; oglindă, oglinjoară…. Parcă mai ieri, adică prin februarie dacă nu-mi joacă memoria feste, onor președintele nostru ieșea pe sticlă și spunea despre criza coronavirusului din China, că toate astea sunt povești și ar trebui să schimbăm canalul televizorului. Tot domnia sa lua în derâdere Covidul-19, afirmând textual, cu gurița domniei sale, că e doar o banală răceală.

În aceeași perioadă, cei care mai aveau un neuron funcțional în creier, făceau scenarii. Sumbre cei drept, dar pentru asta sunt scenariile să poți să îți imaginezi ce ar putea să fie, să pui răul în față și să te pregătești temeinic pentru a-l întâmpina. Tot în acea perioadă s-a născut ideea carantinării forțate a persoanelor peste 65 de ani, spre binele lor nu al celor care făceau scenarii. Se știa la acel moment că acest virus atacă și omoară persoanele în vârstă. Unul dintre aceste scenarii era și acesta de a aduna în diverse spații bătrânii, astfel încât aceștia să nu fie nevoiți să iasă din case ba după una, ba după alta, să nu trebuiască să se întâlnească zi de zi cu copii, nepoții ori strănepoții care umblă și pot culege virusul de te miri unde și-i pot îmbolnăvi FATAL pe cei de vârsta a treia. Ar fi fost un efort considerabil pentru buget să plătești casa și masa la peste un milion de oameni pentru câteva luni. Nu era vorba de unde se iau banii, era doar un scenariu și a rămas scris în documentele elaborate în acea perioadă.

Mai nou, mai exact în săptămâna neagră, adică acum 7-8 zile secretarul de stat din Ministerul Sănătății de atunci Nelu Tătaru, devenit între timp ministrul Sănătății, dădea publicității, cu gurița dumnealui, exact aceeași afirmație: pentru sănătatea lor ar fi bine, dar nu s-a hotărât nimic deocamdată. Ideea, spusă public de însuși ministrul sănătății a creat un val de proteste din partea persoanelor în etate și au început să curgă protestele:  vor să ne extermine, ne adună ca pe animale, mai bine ne-ar împușca, vor să scape de noi…și așa mai departe. Au omis respectivii protestatari că această măsură, dacă ar fi fost adoptată, era în beneficiul lor, dar mă rog, fiecare este răspunzător pentru ideile, vorbele și faptele sale. Mă rog, nu fiecare, pentru că……

Văzând onor clasa politică aflată la guvernare amploarea pe care o luase protestul vârstnicilor, de frică să nu se răsfrângă imaginea negativă și asupra lor, au luat o decizie drastică: Demiterea profesorului Adrian Streinu-Cercel de la conducerea comisiei științifice anti-COVID din Ministerul Sănătății. În locul său va fi numită Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP. Cine l-a demis? Păi cine altul decât cel alături de care făceau scenarii sumbre despre ce se poate întâmpla, adică actualul ministru Nelu Tătaru. Să-i fi venit domniei sale așa tam-nesam ideea de a scăpa de Cercel?

Ideea cu demiterea lui Streinu Cercel e mai veche; de pe la sfârșitul lui martie când acesta, de comun acord cu primarul Bucureștiului Gabriela Firea, au hotărât să testeze un eșantion de persoane din capitală, pentru a avea o imagine clară a persoanelor infectate dar asimptomatice, care ar fi putut să transmită virusul. Acest eșantion ar fi oferit o imagine care s-ar fi putut multiplica la nivel național. Asta în ideea în care Organizația Mondială a Sănătății cerea tuturor țărilor lumii, 3 lucruri esențiale: testați, testați, testați. Atunci a fost prima răbufnire a președintelui Iohannis care vedea în Streinu-Cercel un dușman care s-a dat cu PSD-ul ( politică). A ieșit onor prezidentul mai ieri alaltăieri și foarte vehement a rostit clar și răspicat că niciun bătrân nu va fi scos din case și dus cu forța în centrele de carantină. O bilă albă pentru Iohannis care a câștigat simpatia celor de vârsta a 3-a, votanți clasici ai PSD – ALDE (iar politică).

Asta e, nu e nimeni bătut în cuie pe o funcție; nu-i plâng de milă profesorului Streinu Cercel. E păcat că o problemă gravă acum, cea a infectării românilor cu covrigul ăsta nenorocit, nu poate beneficia și de părerea unui specialist autentic. Nu-i nimic, pot să dorm liniștit, se ocupă guvernanții de problemă, astfel încât nouă, plebei, să ne fie bine; foarte bine.

În loc de epilog, încerc să întrevăd următorul pas care va fi făcut (politic desigur). Nici nu e prea greu, pentru că e străveziu. Următorul pe lista demiterilor va fi Raed Arafat, pentru care Ministrul de Interne Marcel Vela, are un dinte din prima zi de ministeriat. Foarte bine, să-i demită pe toți și Dumnezeu cu mila…pardon cu politica. Încerc totuși să fac un pas în spate și să privesc puțin de la distanță toată problema; în ansamblu cum se spune. Mai zilele trecute, într-un sondaj de opinie, cine credeți că stătea mai bine la încredere în rândul populației, decât președintele și premierul? Ați ghiciiiiit!! Arafat și Streinu-Cercel. Acum vă e clar? Parcă văd acum un personaj politic, nu spui cine, persoană importantă vorba lui nenea Iancu, rostind celebra replică din poveștile copilăriei mele: „Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai iubit din țară“?

Dan AGACHE

După ce și-au jertfit propria vacanța de vară pentru a oferi altora o vacanță de poveste, timp de o săptămână, în perioada 4-10 august 2019, un număr de 27 de tineri membri ai ATOR Banatul de Munte participă la cea de-a șaptea ediție a Școlii de vară ”Credința altfel”, organizată de Departamentul de tineret al Episcopiei Caransebeș, în localitatea Marga.

Școala de vară din acest an este parte a programului educațional ”Tabăra din Inima Satului”, derulat la nivelul eparhiei Caransebeșului și reunește tineri care au participat ca și voluntari la cele zece tabere organizate până în prezent în cadrul programului mai sus amintit.

„Școala de vară din acest an vine ca o recompensă pentru voluntarii de la ATOR Banatul de Munte care au participat ca și voluntari în taberele derulate până acum, unii dintre ei participând la 4, 5 sau chiar 7 tabere pentru copiii din satele eparhiei, în cadrul cărora au susținut ateliere conform conceptului TDIS. Este modalitatea noastră, a Bisericii, de a le mulțumi pentru implicarea lor, oferindu-le posibilitatea să participe gratuit la această școală de vară, în cadrul căreia vor avea parte de un program divers și de multe surprize” a precizat părintele Mihai Ciucur, coordonatorul Departamentului de tineret al eparhiei și al programului „Tabăra din Inima Satului”.

Școala de vară a fost deschisă printr-o slujbă de Te Deum oficiată de către părintele inspector în dimineața zilei de luni 5 august 2019, ocazie cu care acesta le-a transmis cuvântul de binecuvântare din partea Părintelui Episcop Lucian.

„Având în vedere că suntem într-o perioadă de post, școala de vară va cuprinde săvârșirea zilnică a Paraclisului Maicii Domnului, discuții pe teme duhovnicești, spovedanie, precum și participarea la Sfânta Liturghie. Este un excelent prilej de creștere în plan duhovnicesc și de aprofundare a ceea ce presupune trăirea unei vieți în Hristos”, a mai precizat părintele Mihai Ciucur.

De asemenea, în după amiaza aceleiași zile, tinerii au participat la un atelier de dezvoltare personală coordonat de Georgiana Ciucur – formator în cadrul programului TDIS, precum și la ateliere pro-vita derulate de voluntari de la ATOR Banatul de Munte.

„În zilele următoare, vor sosi în tabăra de la Marga invitați cu totul speciali, de la București și Timișoara – artiști, actori și cadre didactice – oameni cu povești de viață deosebite și personalități care susțin învățătura Bisericii în tot cea ce întreprind, atât la nivel profesional, cât și în plan personal. În acest fel, tinerii noștri vor putea cunoaște modele de mărturisire a credinței noastre, modele atât de necesare, mai ales astăzi, într-o lume tot mai nesigură și mai debusolată”, a mai subliniat părintele inspector.

Sâmbătă, în ultima zi a taberei, tinerii, alături de coordonatorii lor, vor participa la procesiunea organizată cu prilejul sfințirii troiței ridicate de către Asociația Neamunit din București, la Așezământul ”Țara Almăjului” de la Bozovici.
Școala de vară ”Credința altfel” din acest an este organizată de către Departamentul de tineret al Episcopiei Caransebeșului, cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin, în cadrul amplului program socio-educațional ”Tabăra din Inima Satului”, dedicat Anului omagial al satului românesc în Patriarhia Română.

Elena FRANȚ