Proiectul „Credință fără granițe” a fost declarat câștigător la nivelul Episcopiei Caransebeșului, în cadrul Concursului Național de Creație „Biserica: familia românilor de pretutindeni”, derulat în Patriarhia Română cu ocazia Anului omagial al pastorației românilor din afara României.

În cadrul concursului, parohiile din țară au avut posibilitatea să desfășoare în colaborare cu parohiile românești din străinătate diverse activități susținute online, cu caracter catehetic, dar și educațional, filantropic ori momente cultural-artistice, toate acestea în contextul „Anului omagial al pastorației românilor din afara granițelor României.

O comisie de jurizare a desemnat portofoliul câștigător la nivelul eparhiei, „Credință fără granițe – Foi sans frontières”, derulat în colaborare de către Grupul catehetic ”Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom și Grupul catehetic ”Sf. Ioan Gură de Aur” Namur-Vedrin, Belgia, proiect care a prilejuit mai multe întâlniri online, momente artistice, ateliere și conferințe desfășurate în spațiul virtual.

Portofoliul câștigător va fi premiat cu diplome și premii din partea Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Locul doi i-a revenit proiectului „Milostenia: dragostea fără frontieră”, derulat de către Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Moldova Nouă alături de Parohia „Sf. Ap. Petru și Pavel” Reims, Franța, la care au participat 36 de copii (18 din România și 18 din Franța).

„Icoana – chip al credinței românilor de pretutindeni”, a fost proiectul care a ocupat poziția a treia, realizat în parteneriat de către Parohia „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” Caransebeș și Parohia „Sf. Cuv. Dimitrie Exigul” Albacete, Spania, cu participarea a 32 de copii (18 din România și 14 din Spania) la ateliere de iconografie desfășurate online.

Despre ce a însemnat pentru ei participarea la acest concurs au povestit chiar participanții aflați departe de țară:

„Pe mine acest proiect m-a apropiat de România și de spiritul credinței. Pe parcursul acestui proiect am văzut cu toții că lumile noastre sunt diferite, dar tot odată, în occident (Belgia) credința există, însă oamenii au început să se îndepărteze de biserică. Romania nu este ferită de un scenariu ca acesta, de aceea eu cred că oriunde suntem trebuie să păstrăm vie credința și patria română (în suflete și material vorbind)”, a afirmat Mihail Hogaș din Belgia.

Ovidiu Gligu, dascăl în Belgia a vorbit despre starea duhovnicească care domnește în Occident: „Cred că acest proiect i-a făcut pe tinerii din Belgia să simtă că ei nu sunt o minoritate ciudată și pe cale de dispariție, că în aceste două luni ne-am descoperit mai curajoși și mai… eficienți. Cred că tinerii din România  au aflat ce pustiu duhovnicesc domnește în Occident și se vor gândi că stă în puterea lor să împiedice căderea morală a României. Și am simțit mult drag și prietenie între noi toți!”, a afirmat dascălul.

Despre cum a fost simțită participarea la acest concurs de pe tărâm românesc, a mărturisit Anita Radics, președinte ATOR Banatul de Munte: „A fost ceva cu totul nou, care ne-a provocat și ne-a bucurat de-o potrivă. A fost și este minunat faptul că, indiferent de distanța care se află între noi, am reușit, timp de două luni de zile, să ne întâlnim săptămânal și să ne învățăm unii pe alții, într-un dialog frumos de la tânăr, la tânăr; am reușit să ne arătăm și să arătăm tuturor că, într-adevăr, credința este fără granițe, lucru pe care și noi am reușit să îl simțim în această perioadă nouă și prețioasă”. 

Părintele Mihai Ciucur, coordonatorul Biroului de catehizare a tineretului din Episcopia Caransebeșului ne-a dezvăluit că în cadrul unei festivități de premiere care va avea loc la Centrul eparhial în data de 1 iunie, de Ziua internațională a copilului, grupele catehetice de la toate cele trei parohii amintite vor fi premiate de către PS Lucian, Episcopul Caransebeșului.

„Proiectele demarate în parteneriat cu parohii din Diaspora vor continua în Episcopia Caransebeșului până în data de 22 august 2021 – Duminica românilor migranți, fiind invitate și alte centre catehetice din eparhie să inițieze astfel de activități specifice Anului omagial al pastorației românilor din afara granițelor României”, a precizat pr. Mihai Ciucur.

Lorena POENARU

Administraţia Bazinală de Apă Banat (ABA Banat) are pregătit pentru anul 2021 un portofoliu de proiecte de investiții în spațiul hidrografic Banat, al cărui obiectiv principal este scăderea gradului de expunere a populației la inundații.

Sunt propuse demararea a trei proiecte noi de investiții, ale căror costuri finale se ridică la aproximativ 23.250.000 lei. Finanțarea se va asigura de la bugetul de stat și din surse proprii. Astfel, ABA Banat consideră necesar să fie scoase de sub efectul inundațiilor zona aval cartier Aeroport și zona Caransebeșul Nou din localitatea Caransebeș (județul Caraș-Severin) prin realizarea unui canal de deviere de 1,25 km lungime din pârâul Zlagna în râul Sebeș și lucrări de amenajare a unei acumulări nepermanente pentru preluarea debitelor de viitură pe pârâul Potoc alături de recalibrarea albiei pârâului în zona aval pod de pe strada Tudor Vladimirescu până la podul de cale ferată din Caransebeș.

Totodată, se are în vedere să se realizeze în localitatea Remetea-Pogănici (județul Caraș-Severin) un sistem de evacuare a apelor din incinta îndiguită provenite din scurgerea apelor de pe versanți, în perioada în care fenomenele hidrometeorologice deosebite se suprapun cu nivelul ridicat în pârâul Pogăniș.

De asemenea, ABA Banat va continua cele 7 lucrări începute în anii anteriori în bazinele hidrografice: Bega (2 lucrări),Nădrag, Belareca, Axin, Măcicaș, Oravița, pentru care mai sunt necesare fonduri în valoare de aproximativ 33.000.000 lei.

În anul 2020, au fost investiți 17.040.352 lei pentru lucrări hidrotehnice care vizau apărarea populației împotriva inundațiilor, din care 2.334.000 lei au provenit din surse proprii, iar 14.696.352 au fost bani de la bugetul de stat.

Lorena POENARU

Filiala locală și județeană a PNL s-au reunit astăzi pentru a susține o conferință de presă la Reșița în care s-au discutat câteva aspecte legate de situația politică actuală la nivel național, despre măsurile luate de guvern în contextul COVID-19, măsuri contestate de opoziție, dar și despre câteva dintre măsurile economice implementate de Guvernul Orban și care s-au dovedit benefice municipiului de pe Bârzava.

La conferință au fost prezenți, președintele PNL Reșița, primarul Ioan Popa, prim-vicepreședintele PNL Caraș-Severin, Jaro Marșalic, candidatul liberal la președinția CJ, Romeo Dunca, secretarul general al filialei, Ovidiu Rădoi, precum și Daniel Surdu, consilier județean din partea PNL.

Legat de situația politică națională, Ioan Popa a afirmat că: „în afară de faptul că PSD-ul, partidul aflat în opoziție, după cum toată lumea vede, în ultima vreme încearcă să pună tălpi, în sensul că ba am luat măsuri prea dure și nu lăsăm oamenii să respire fără măști, ba măsurile nu sunt suficiente, nu facem suficiente testări, ascundem informații. Primul ministru Ludovic Orban a precizat foarte clar ieri faptul că toate datele legate de măsurători, de testări se centralizează la nivel de DSP-uri, se duc la București și de acolo nu are nimeni cum să facă alba-neagra cu testele și așa mai departe. În consecință, ceea ce face PSD-ul astăzi este o încercare destul de caraghioasă, după părerea mea, de a face opoziție. Dacă o fac în maniera aste, cred că noi nu avem decât de câștigat în următoarea perioadă de timp”, a spus primarul Ioan Popa.

Liderul PNL Reșița a vorbit despre importanța proiectelor demarate prin Compania Națională de Investiții, care și-a mărit în timpul actualei guvernări portofoliul de proiecte pe care le poate finanța, fapt ce devine o oportunitate pentru investițiile imediate din municipiu.

„Măsurile economice pe care le ia Guvernul Orban sunt bune, o să vă dau un exemplu care este elocvent pentru Reșița. CNI, care, în principiu, în ultimii 10-15 ani făcea săli de sport, stadioane de fotbal și alte investiții punctuale, unele dintre ele puțin semnificative în infrastructură sau în economia unei zone, și-a mărit portofoliul de proiecte pe care le poate finanța și dintre proiectele care pot fi finanțabile în următoarea perioadă vă pot enumera două care ne interesează pe noi în mod curent: realizarea de centuri ocolitoare ale orașelor, asta a fost o mare problemă, de exemplu Timișoara se chinuie de 10-15 ani să-și facă inelul de ocolire și nu au reușit săracii, abia acum prin diverse lobby-uri au reușit să demareze centura de sud și centura de vest, în consecință, studiu de fezabilitate pe care noi l-am făcut la Reșița, de la kilometrul 8 să venim cu 5 km de centură până în zona Țerova, lucru care ne va impacta în primul rând cu transportul de fier vechi către combinatul siderurgic TMk.

Dacă reușim să facem acest lucru vom scăpa de circulația camioanelor cu fier vechi zilnice prin oraș și vă amintesc că e vorba de circa 1000 de tone pe zi. Acesta e un mare succes și vom putea să facem și cele două poduri și legătura rutieră între cartierul Govândari și zona Mociur, adică zona Parcului Industrial, viitorului mall și viitorului aqualand. Vom putea să descriem o axă rutieră pe malul drept al Bârzavei, lucru care ne va fi de mare folos în contextul în care se vor face lucrări la linia de tramvai, lucrări care vor pune probleme serioase de trafic în zona Triaj.

Acest deziderat de a lărgi aria de lucru a CNI este o dovadă de implicare și a faptului că Guvernul României se apleacă spre nevoile care vin dinspre primării și încearcă să soluționeze problemele într-un mod cât mai corect”, a mai declarat primarul Ioan Popa.

Lorena POENARU

Mai puțin de jumătate din cadrele didactice din Caraș-Severin care au susținut examenul de DEFINITIVAT, în sesiunea 2017, au reușit să obțină notă de trecere pentru numirea definitivă în învățământul elementar sau mediu.

Deși examenul de DEFINITIVAT din sesiunea 2017 a suferit schimbări majore, în sensul că a fost simplificată proba scrisă de la trei subiecte la două: un subiect fiind centrat pe specialitatea candidatului, în proporție de 60 %, iar celălalt subiect, cu o pondere de 30 %, pe metodica predării specialității, 10 % din punctaj fiind acordat din oficiu, mai puțin de jumătate din cadrele didactice ce s-au înscris la proba scrisă din acest an au reușit să obțină notă de trecere pentru numirea definitivă în învățământ.

Pentru a dobândi această titulatură, candidații trebuiau să obțină minim nota 8 la întregul examen, notă ce se calculează în baza unei formule ce include media aritmetică dintre notele de la inspecțiile de specialitate, nota acordată pentru portofoliul profesional personal și nota de la proba scrisă. Această formulă de calcul a mediei generale a fost introdusă tot de anul acesta, venind în sprijinul candidaților, întrucât, în anii precedenți, era luată în calcul la admitere doar nota ce rezulta din examenul de la proba scrisă.

Conform site-ului edu.ro, la examenul pentru proba scrisă de anul acesta din Caraș-Severin, susținută în 20 aprilie 2017, s-au înscris un număr de 59 de cadre didactice, doar 29 dintre ele reușind să obțină nota de trecerea a examenului de DEFINITIVAT. 30 din cadrele didactice care s-au înscris la examenul pentru numirea definitivă în învățământ nu au reușit să obțină media minimă pentru a obține această titulatură, adică nota 8 (opt).

Cea mai mică medie care s-a înregistrat la sesiunea de DEFINITIVAT din 2017 a fost 4,36, iar cea mai mică notă la proba scrisă fiind 1,95. La polul opus, cea mai mare medie după evaluare a fost 9,40, în timp ce nota cea mai mare obținută la proba scrisă a fost de 9,15. Interesant este faptul că aceste rezultate au fost înregistrate la aceeași catedră, respectiv Educație Fizică și Sport.

Rezultatele au fost afișate ieri, 25 aprilie 2017,  lista completă de la sesiunea de DEFINITIVAT din 2017 putând fi accesată AICI. Acestea nu sunt definitive, candidații nemulțumiți de rezultatul obținut la proba scrisă având dreptul de a contesta nota obținută.

John GAVRILESCU