Autoritățile par să mai dezlege încet dar sigur din lațul creat de pandemia care ne-a țintuit între patru pereți în ultimul an sau care ne-a lăsat să ne desfășurăm cel mult până la magazinul din colț și până la serviciu. De-acum se anunță o stare de relaxare pe care trebuie să o drămuim cu mare grijă. Cu siguranță, amatorii de excursii nu se vor aventura, într-o primă etapă, prea departe de locurile pe care le cunosc,pentru că suntem înzestrați, har Domnului, cu locuri de un pitoresc remarcabil. Iar una din zonele care merită vizitată și, astfel, luată în calcul de turiștii de pretutindeni rămâne, cu certitudine, Clisura Dunării.

Ne lăsăm în continuare impresionați de cel mai frumos defileu al Europei, Defileul Dunării, această magie a  întîlnirii pe care și-o dau Carpații cu Dunărea, orchestrată atât de nostalgic de Johann Strauss, un adevărat spectacol al naturii. Ceea că vă propunem, în cele ce urmează este o croazieră de neuitat pe Dunăre cu ambarcațiunea Pharao Nautic din Orșova. Clipe superbe, în liniștea Dunării, într-un peisaj uimitor cu opriri la cele mai interesante obiective de pe acest traseu.

Alături de căpitanul ambarcațiunii Pharaoh Nautic Orșova, o șalupă de ultimă generație, dotată cu toate cele necesare unei astfel de croaziere, descoperiți lucruri inedite după ce veți ajunge la obiective precum Golful Orșova – Tabula Traiana (în imediata apropiere a malului sârbesc) – Cazanele mici – Bustul lui Decebal – Mânăstirea Mraconia (doar de pe apă) – Golful Dubovei – Cazanele Mari – Peștera Ponicova (15 m de intrare în interiorul peșterii cu șalupa).

Suplimentar, turiștii pot opta și pentru o escapadă fluvială la Barajul Porților de Fier și în apropierea legendarei Insule Adah-Kaleh, unde veți putea vedea imagini pe sonarul ambarcațiunii!

Desigur, turiștii vor primi explicații din partea căpitanului pentru fiecare obiectiv vizitat și li se va răspunde la toate întrebările propuse pe parcursul croazierei în cele peste 90 de minute ale excursiei. Important de reținut, ambarcațiunea este pregătită cu veste de salvare iar caz de ploaie și vreme rea, prelata face față oricăror intemperii.

Pentru grupurile dornice de croziere pe Dunăre, apelați numerele de telefon – 0734782820 sau 0752 908 483.

Profită de relaxare și trăiește clipele memorabile alături de Pharao Nautic din Orșova, într-o croazieră de vis!

Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera), în cooperare cu liceele CLISURA DUNĂRII din Moldova Nouă şi MATHIAS HAMMER din Anina, are, în derulare, în perioada aprilie 2017 – martie 2018 proiectul „Interactiune ONG – autorități pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale și naționale din sudul Banatului”.

În cadrul proiectului se realizează și un program de voluntariat destinat sprijinului pentru combaterea principalelor agresiuni împotriva mediului, care se manifestă în aria parcurilor naționale Cheile Nerei – Beușnița și Semenic – Cheile Carașului, precum și a Parcului Natural Porțile de Fier.

Principalele activităţi realizate de voluntari pe parcursul anului 2017 au vizat monitorizarea agresiunilor împotriva mediului şi informarea autorităţilor direct responsabile în legătură cu starea patrimoniului natural al parcurilor, precum şi promovarea ecoturismului prin distribuirea de publicaţii şi mesaje verbale către vizitatori şi populaţia locală în legătură cu principalele atracţii turistice şi regulamentul de vizitare al parcurilor.

La programul de voluntariat  au participat un număr total de 29 de voluntari iar în zilele de 28 și 29 noiembrie au avut loc la sediul celor 2 licee festivităţi de înmânare de diplome și acordare de premii pentru activitatea din anul de voluntariat 2017.

Prezent la festivitatea de premiere a voluntarilor de la Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” din Moldova Nouă, primarul orașului, Adrian Torma, a apreciat activitățile desfășurate de către elevii înscriși în proiect și i-a felicitat pe aceștia pentru implicarea directă în protejarea naturii.

„Mulţi avem impresia că iubim natura dar de fapt ne mulţumim să facem drumeţii şi să ne bucurăm de confortul oferit de natură, ne facem poze, iar la final le punem pe Facebook. A iubi natura înseamnă a te implica în activităţi concrete la nivel individual pentru protejarea şi conservarea patrimoniului natural ori elevii şi profesorii voluntari de la Liceul Tehnologic CLISURA DUNĂRII tocmai asta fac în cadrul proiectelor derulate de către GEC Nera ” a spus edilul-șef al orașului din Clisura Dunării, Adrian Torma.

Proiectul „Interactiune ONG – autoritati pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale si nationale din sudul Banatului” se realizează cu sprijinul financiar al FONDULUI PENTRU INOVARE CIVICĂ, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Diana RADU

Traseele turistice din Munții Banatului s-au îmbogățit, de luna aceasta, cu un ghid ce pune în valoare, pe de-o parte, frumusețile naturii din cele trei parcuri naționale Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Porțile de Fier, iar pe de altă parte, lucrarea conține informații corelate cu situația din teren, precum și hărți actualizate.

„Vinovată” de acest ghid este o tânără studentă, absolventă de Geografie, Andreea Elena Grosu, de la Universitatea de Vest Timișoara, care, timp de 3 ani, a studiat traseele din cele trei parcuri naționale și a constat că informațiile de la acea dată erau incomplete și contradictorii. Originară dintr-o zonă montană (Uricani -Valea Jiului), tânără studentă, pasionată de drumeții montane, a luat la pas traseele din Munții Banatului și a început să coreleze informațiile reale din teren, astfel luând naștere ideea unui ghid turistic.

„Totul a început acum 3 ani, când am venit în Timișoara pentru studii. Eram dornică de a cunoaște valențele turistice ale unui oraș nou pentru mine. Dar, provenind dintr-un mediu montan (Uricani, Valea Jiului), în timpul liber simțeam nevoia de o escapadă, simțeam nevoia să fug de agitația orașului. Astfel am ajuns să cunosc parcurile naționale și naturale din Munții Banatului (Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Porțile de Fier). Am descoperit un potențial turistic natural foarte valoros, dar, din păcate, slab promovat, din punctul meu de vedere. Interesată de Banatul Montan, am început să mă documentez. În multe cazuri am descoperit informații incomplete, dispersate în foarte multe surse. În teren am descoperit același lucru: panouri informative ce conţin hărți neactualizate, panouri degradate şi care necesită a fi înlocuite. Având în vedere minusurile legate de slaba promovare și de informațiile aflate la stadiul la care sunt în prezent, m-am gândit la o soluție prin care patrimoniul turistic natural al celor trei arii naturale protejate din Munţii Banatului să fie pus în valoare într-o formă integrată. Astfel a luat naștere «Ghidul de turism activ al parcurilor naționale şi naturale din Munţii Banatului », care, în esență, a reprezentat teza mea de licentă, susținută în luna iulie a acestui an, și care a fost realizată sub coordonarea doamnei Lect. univ. dr. Alina Satmari”, povestește tânăra absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

Ghidul conține informații clare, actualizate, informaţii atent selecţionate, conține multe reprezentări cartografice și fotografii. Este gândit în așa manieră încât să fie un ghid practic, util turistului în teren, cu alte cuvinte se cere a fi purtat în rucsac și nu păstrat în bibliotecă.

„Acesta (n. red. Ghidul) se deschide cu un capitol de «Planificare a călătoriei» în care este prezentată localizarea celor trei arii protejate, precum și căile de acces către acestea. Ghidul continuă cu prezentarea cadrului natural spectaculos în partea intitulată «Natură și aventură», iar apoi parcurge fiecare arie protejată în parte, punând accent pe protejarea naturii în zonă, pe atractii turistice, activități outdoor ce pot fi practicate aici, trasee turistice si unități de cazare. Ghidul turistic se încheie cu un capitol de sfaturi de călătorie, în care am încercat să concentrez principalele aspecte de care orice turist trebuie să țină cont într-o excursie (De ce echipament avem nevoie?, Ce punem în rucsac?, Cum să ne orientăm în teren?, Cum putem acorda primul ajutor? etc.)”, este descrierea ghidului făcută de către autoare.

Prin urmare, autoarea invită iubitorii de natură într-o escapadă în Munţii Banatului, să-și părăsească zona de confort şi să se bucure din plin de natură. Și sfatul vine pentru cei care trăiesc în zone aglomerate, uneori prea poluate, lucru ce poate deveni solicitant pentru mulți dintre noi, la un moment dat, și, mai consideră tânăra absolventă de geografie, este necesar ca mereu să ne facem timp pentru o plimbare în natură.

Ghidul, lansat la Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, din acest an, de la Romexpo

Munca pentru acest ghid turistic nu a fost una ușoară și a necesitat 3 ani de documentare, precum și ajutorul unor persoane care au contribuit la apariția ghidului. Unul dintre cei care au ajutat-o pe Andreea Elena Grosu a fost geograful Laurențiu Artugyan. De asemenea, autoarea a primit un sprijin major și din partea coordonatorului lucrării, profesor Alina Satmari.

„Laurențiu Artugyan a fost cel care m-a ajutat să descopăr zona în primul meu an de facultate și cel care m-a însoțit în toate iesirile în teren. Multe dintre fotografiile cuprinse în ghid, îi aparțin. Totodată, doamna profesor coordonator Alina Satmari m-a ajutat foarte mult în elaborarea lucrării și a fost și este un real sprijin. Ea a fost cea care a prezentat ghidul turistic Editurii Universității de Vest și astfel am reușit să public această lucrare. Sunt foarte recunoscătoare echipei editoriale, sunt oameni deosebiți!”, a declarat, în exclusivitate, pentru Reper24, Andreea Elena Grosu.

Lansarea de carte a avut loc duminică, 26 noiembrie, în cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, la Romexpo, iar experiența, după cum declară autoarea ghidului, a fost una deosebit de frumoasă.

„ Am avut emoții, desigur, și chiar în momentul în care doamna Marilena Brânda mă introducea și urma să preiau microfonul, o doamnă a cumpărat cartea și m-a rugat să i-o semnez. Atunci, emoțiile au fost și mai mari. Nu ne-am așteptat la asta. Am fost foarte fericită!”, descrie momentul de la lansarea ghidului turistic tânăra absolventă a Facultății de Geografie din cadrul Universității de Vest Timișoara.

Cartea a fost tipărită de către Editura Universității de Vest și, momentan, ghidul turistic poate fi găsit doar la Librăria Universității de Vest (din incinta Universității de Vest, Str. Vasile Pârvan, nr. 4), prețul fiind de 25 de lei/bucată.

„Acum ne dorim doar ca ghidul turistic să fie bine primit de către toți cei cărora li se adresează. Această zonă este deosebită, are un mare potențial turistic și merită să fie promovată!”, a conchis Andreea Elena Grosu.

Tot o dorință a autoarei este ca, în viitorul apropiat, ghidul turistic să fie lansat în localitățile limitrofe celor trei parcuri naturale. Până atunci însă, pasionații de drumeții montane și nu numai, ce  doresc să intre în posesia lucrării, o pot face trimițând o solicitare la adresa de e-mail: andreeaelena.grosu@yahoo.com.

foto main: Fantasticul Banat

John GAVRILESCU

Grupul Ecologic de Colaborare Nera, organizaţie nonguvernamentală, apolitică şi nonprofit, a solicitat Comisariatului Judeţean Caraş – Severin al Gărzii Naţionale de Mediu,  Gărzii Forestiere Timişoara şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş – Severin un punct de vedere în legătură tăierile ilegale de arbori care s-au făcut în Aria Specială de Protecţie Avifaunistică (ASPA) Divici – Pojejena, cu amploarea cea mai mare în stânga  pârâului Radimna  în vecinătatea podului de pe şoseaua DN57A peste acest pârâu.

ASPA Divici – Pojejena este zonă de protecţie integrală aparţinând Parcului Natural Porţile de Fier a cărui perimetru a fost precizat prin Planul de Management al Parcului.

„Deşi suntem într-o zonă de protecţie integrală din parc, Comisariatul Judeţean Caraş – Severin al Gărzii Naţionale de Mediu a pasat responsabilitatea răspunsului Gărzii Forestiere Timişoara. În final un raspuns către GEC Nera a fost oferit doar de Garda Forestieră Timişoara iar în răspuns se spune că au fost identificate două cioate pe terenuri aparţinând unor propietari privaţi şi s-a cerut sprijin Primăriei Pojejena pentru identificarea propietarilor”, explică GEC Nera.

Potrivit Gec Nera, în primul rând este vorba de cel puţin treizeci de  cioate şi o cantitate mare de PET-uri aşa cum se vede din imaginile ataşate comunicatului de presă  care au fost realizate la începutul lunii martie 2017.

În al doilea rând nu se pomeneşte nimic de vinovăţia principală în acest caz şi anume cea a  RNP Romsilva care, prin intermediul administraţiei parcului din subordinea sa, este responsabilă de realizarea activităţilor de protecţie şi conservare a naturii în zonele de protecţie integrală.

În al treilea rând, dacă este vorba de proprietari privaţi ai terenurilor pe care s-au produs tăierile, nimeni dintre aceştia nu a încheiat cu cineva vreun protocol de administrare în baza Legii Ariilor Naturale Protejate a terenurilor proprii incluse în parc şi nu a primit până în prezent nici o compensaţie pentru restricţionarea dreptului de folosinţă în urma includerii terenurilor într-o zonă de protecţie integrală. Până la apariţia de reglementări care să lămurească acest aspect Administraţia PN Porţile de Fier  rămâne responsabilul de facto şi de jure a activităţilor de protecţie şi conservare a naturii pe aceste terenuri.

„Poate RNP Romsilva, în interiorul căreia funcţionează administraţia PN Poarţile de Fier,  va spune că este un mizilic la cât a aprobat să se taie în parcurile naţionale Domogled – Valea Cernei sau Semenic – Cheile Caraşului. Nu trebuie uitat însă că PN Porţile de Fier este parte a Convenţiei  Internaţionale de la Ramsar şi a reţelei europene Natura 2000 prin zonele umede de pe malul Dunării de genul ASPA Divici – Pojejena. Acest caz, alături de depozitarea de gunoaie şi poluarea cu praf de deşeuri miniere a rezervaţiei Ostrovul Moldova Veche precum şi de cantităţile mari de PET-uri aduse de râul Nera în rezervaţia Balta Nera – Dunăre, incluse deasemenea în parc, ar putea creea statului român probleme în cadrul acestor două organisme internaţionale.

Solicităm intervenţia Ministerului Mediului şi a Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru a stopa dispreţul cu care RNP Romsilva tratatează PN Porţile de Fier din subordine precum şi pentru a stopa superficialitatea cu care acţionează autorităţile cu responsabilităţi directe în combaterea agresiunilor împotriva acestui parc”, au adăgat reprezentanții GEC Nera.

Diana RADU

S-au tras astăzi concluziile după cele trei zile în care reprezentanți ai celor mai importanți investitori la nivel mondial au fost prezenți în Caraș-Severin la invitația primarului reșițean, Ioan Popa. Edilul Reșiței anunță încrezător că se poartă discuții sigure pentru o colaborare cu americanii în viitorul apropiat.

Popa susține că există două potențiale colaborări ulteriore. iar prima dintre ele vizează uzina din Reșița. Delegația de peste ocean a vizitat UCMR încă din prima zi în care a ajuns în județ, iar compania Zoetic, care implementează noi soluții energetice hidromecanice, și-a arătat interesul de a investi în oraș.

„Am stat de vorbă cu reprezentanți ai UCMR și există posibilitatea ca împreună cu o companie germană cu care Zoetic produce turbine, să vină spre Reșița pentru ca o parte din producție să se desfășoare la UCMR. Dacă piață se află în expansiunea pe care ei o estimează, cu siguranță va fi nevoie de noi spații de producție”, explică primarul Popa.

Zoetic a fost reprezentată la Reșița de Rob Loughan și Avery Hong, amândoi arătându-se extrem de încântați de această vizită și de oportunitățile de investiții pe care județul le oferă.

„Am venit din Statele Unite, după un zbor lung de 24 de ore, extrem de încântați să vedem hidrocentrala imensă de la Porțile de Fier dar primaruil Popa, într-un mod foarte inteligent, a reușit să ne capteze atenția, prima și prima dată, asupra uzinei din Reșița. La UCMR a fost prima noastră  oprire, și am văzut aici oportunități clare de colaborare. Ne pot ajuta să producem aceste turbine pe care ulterior le folosim în zone din Africa, America de Sud, Europa”, explică Rob Loughan

A doua discuție care se poartă în vederea unei colaborări vizează chiar Porțile de Fier, acolo unde Zoetic ar fi interesată să pună în funcțiune unele dintre turbinele pe care le produce.

„La Severin, prin amabilitatea celor de la Hidroelectrica, am putut vedea panourile de comandă, turbinele. Ei au vizualizat și știu câtă producție se poate face și a apărut această idee de a implementa unele din turbinele lor la Porțile de Fier și chiar pe alte bazine hidrografice din regiune și din țară. Cel mai îmbucurător aspect este că au conștientizat că România este foarte dezvoltată din punctul de vedere al capacității hidroelectrice”, adaugă Popa.

Din delegație a făcut parte și Anton Golub, din partea Lykke, o rețea globală de parteneri și investitori care pot oferi soluții financiare pentru proiecte sustenabile și tehnologice. Acesta a explicat că foarte mulți investitori sunt extrem de interesați de proiecte sustenabile de genul celor care e posibil să fie implementate la Reșița și în Caraș-Severin, în urma colaborărilor ce se vor lega.

„Această vizită mi-a depășit așteptările și pentru asta vreau să îi mulțumesc primarului Popa pentru eforturile făcute.  De obicei toată lumea spune despre elvețieni că oriunde sunt prezenți fac câte o propunere financiară, acesta este și motivul pentru care sunt aici. Mă bucur că fac parte dintr-o delegație cu nume atât de mari. Rețeaua globală de investitori pe care o reprezint, caută acest gen de proiecte sustenabile cu un impact major asupra comunităților”.

 CITEȘTE ȘI:  Investitori masivi din SUA și Europa și autorități din județele vestice au ajuns la Reșița! Ce se întâmplă după?!

 Diana RADU