Dezamăgirea primarului Reșiței în urma excluderii primarului M9 Adrian Torma din PNL și a îndepărtării din forul de conducere politică liberală a colegului său de la Caransebeș, Felix Borcean, a fost una de proporții. Chiar dacă nu a lăsat să se întrevadă acest lucru, oferind imaginea edilului preocupat de problemele administrative ale urbei de pe Bârzava, viitorul politic îl macină în aceste zile pe Ioan Popa, chiar și aflat  la multe mile distanță de casă. La fel ar sta lucrurile, spun sursele noastre, și cu colegii săi liberali, „cardinalul Richelieu“ Hadrian Popescu fiind în continuare un anti-velist convins, după cum se declară, care încearcă vântul politic propice care să-l ducă din nou pe Nelu și echipa „îți mulțumim“ spre viitoarele mandate, de primar, respectiv de vici, duci, conți, cardinali și alte posturi cheie din administrația reșițeană. Reșița, oraș sărac, dar cu potențial, cum ar spune unii!

Ah, să nu uit! A revenit sub umbrarul primăriei și Hotnogu – Dorinel Hotnogu –Give me Four!, fost viceprimărel, ajutor de nădejde, minte brici, răspânditor de sofisme și acumulator de beneficii pe numele soției, un neprecupețit sfătuitor chiar și atunci când n-ai nevoie de părerea lui avizată. Primăria avea nevoie la ora asta de Hotnogu, așa cum avea Trump nevoie să-l ia la mișto cu șapca pe Iohannis.  Descălecarea lui Hot No Gu, chiar în siajul primarului Popa ar putea fi un alt semnal că liberalii ancorați în portul primăriei pot coti barca spre USR? Se știe că Vela l-a zburat pe Dorinel Hotnogu acu mai mulți ani de pe crucișătorul său, Potemkin înmatriculat la Caransebeș. Și chiar dacă Dorinel mai zgârie și astăzi tastele formând numărul lui Orban, pentru Ludovic, fostul viceprimar de Reschitza nu mai reprezintă o miză, ci eventual un fost coleg ex-liberal. Să ne fie clar, odată pentru totdeauna: Vela nu e politician de alaltăieri. Marcel e genul de politician care a acumulat enorm în deceniile politice de pe urmă, știe să joace brâul cu „șticuri“, o figură de politican îmbrăcat la 4 ace, căruia îi place postura de lider în capul mesei, care coboară nivelului dialogului la graiul dulșe bănățean pentru a lua caimacul întregului public, îți zâmbește electoral, dar dacă simte că umbli cu cuțitul în poșetă te-aruncă de pe vas în mijlocul oceanului. Marcel nu înghite revoluțiile interne din organizație, ci mai degrabă atitudini supuse, ușor vocale, și acelea de partea lui, pentru a-și pune în practică propriul proiect politic județean, că de țară ar fi prea mult spus. Iar dacă se nasc lideri politici vocali, nu neapărat rău intenționați, dar care nu recunosc autoritatea unui președinte de organizație, gen Torma sau Borcea de Caransebeș, aceștia, așa cum s-a văzut, au o singură șansă în fața lui Vela: să își caute alt partid sau mai brutal formulat, „să cânte la altă masă“.

Cele doua partide „mari“ românești PSD și PNL sunt entități organizate feudal. Asta au resimțit pe pielea lor Popa, Torma și Borcean.  La fiecare nivel, liderul oferă beneficii (poziții în administrație, drept de exploatare a resurselor publice) în schimbul sprijinului politic de la nivelul imediat inferior. Deciziile sunt luate de sus în jos sau între două nivele adiacente, individual sau în cerc restrâns, fără vreun input de la bază.  Selecția candidaților se face în general de sus în jos, pe criterii tribale, vezi dacă vrei cazul Mocioalcă nași, fini, gineri, etc. sau tranzacționale (bani sau sprijin media pentru campanie). În contrapartidă, USR a venit în 2016 cu o ofertă politică modernizatoare, sumarizată în câteva idei: reprezentare politica onestă, anticorupție, transparență și competență. Credibilitatea se baza pe istoricul de implicare civică a lui Nicușor Dan și câtorva alți activiști ONG, și pe o experiență de (bună?) guvernare a lui Cioloș și a echipei de tehnocrați.

Am stat de vorbă cu liderul USR Caraș-Severin, Andrei Plujar, în legătură cu posibila trecere de la PNL la USR a primarului Ioan Popa, a demisionarului Adrian Torma și a „independentului“ Borcean. În ceea ce privește formațiunea pe care o conduce la nivel județean, acesta nu crede că personalitățile amintite ar face pasul spre USR și nici nu a avut întrevederi directe cu aceștia. Singurele discuții prin intermediari ar fi fost purtate cu Adrian Torma, dar fără o finalizare prin semnarea vreunei adeziuni. Sau poate Popa, Torma și Borcean își negociază pozițiile direct cu liderii de la București, iar liderul de la USR CS  a rămas în offside. Mai mult decât atât, Plujar susține că prin statutul USR, cei trei politicieni nu ar putea fi primiți în Uniune, ca urmare a faptului că dacă ai fost membru al unui partid politic parlamentar și ai deținut funcții administrative publice în ultimii doi ani USR nu te poate primi, oricât ți-ai manifesta dorința și oricât de tare ai știi să solfegiezi pe trei voci: Fără penali în funcții publice! – de altfel un test obligatoriu pentru doritori.

Așadar, ar mai fi câteva probleme de rezolvat, eventuale derogări de la statut, chiar dacă la această oră niciunul dintre cei amintiți mai sus nu ar fi dispuși să afirme cu subiect și predicat, „Mergem cu USR la localele din 2020“, însă opțiunea este una tot mai vehiculată de mușchetarii pe ale căror carnete de partid scrie „încă“ PNL.

Vom trăi și vom mai povesti!

Organizația Locală Comunală PSD Lupac i-a retras sprijinul politic consilierului local al comunei Lupac, Gheorghe Ivan Bosilcă iar organizația județeană PSD Caraș-Severin a înaintat Instituției Prefectului Județului Caraș-Severin o notă prin care informează că Bosilcă și-a pierdut calitatea de membru al Partidului Social Democrat, formațiune politică pe lista căreia a fost ales. De asemenea, PSD Caraș-Severin îi cere prefectului Matei Lupu dispunerea măsurilor legale, ca urmare a excluderii acestui membru.

Prin Ordinul nr. 143/21.02.2019 emis de Instituția Prefectului Județul Caraș-Severin aceasta constată încetarea de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului de consilier local al comunei Lupac pentru Bosilcă Gheorghe Ion și declară vacant locul consilierului local. Ordinul a fost comunicat comunei Lupac și organizației locale PSD Lupac în data de 22.02.2019. Primul supleant pe lista de candidați pentru alegerea CL al comunei Lupac din 5 iunie 2016 este Mihai Miloș.

Surpriză, însă! Primarul comunei Lupac Marian Vlasici și secretarul comunei Lupac, juristul Alin Dorin Moteca ignoră ordinul emis de prefectul Matei Lupu și prin dispoziția nr. 40/25.02.2019 din 25 februarie 2019 îl convoacă pe „exclusul“ consilier Bosilcă  Ghe. Ivan la ședința ordinară de consiliu local al comunei Lupac din data de 28.02.2019! Din nou, fără a se ține cont de Ordinul Prefectului Județului nr. 143/21.02.2019, în ziua de 22 martie 2019, din dispoziția primarului comunei nr. 44 este convocată ședința de Consiliul Local Lupac pentru data de 28 martie 2019, pe ordinea de zi fiind  proiectul de hotărâre „privind constatarea încetării de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului de consilier local al comunei Lupac, a domnului Bosilcă Gheorghe Ivan“.

Proiectul a fost supus plenului și este respins, deși președintele organizației PSD Lupac, Mircea Popescu afirmă că „Gheorghe Bosilcă a participat nelegal la toate ședințele Consiliul Local al comunei Lupac după emiterea Ordinului nr. . 143/21.02.2019 în calitate de consilier local și a votat toate proiectele de hotărâri“. Mai mult, social-democratul Popescu, care este liderul PSD din comună, spune că hotărârile astfel adoptate în cadrul CL Lupac, la care și-a exprimat votul și consilierul Bosilcă –  trimis acasă de PSD și ulterior de Instituția Prefectului, sunt nule de drept!

Și pentru ca pachetul să fie complet, consilierul Bosilcă a răspuns și la convocarea ședinței ordinare din 15.04.2019 și a votat bugetul alocat comunei Lupac pentru acest an.

În fapt, conform Deciziei nr. 1167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, „de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare nu se mai justifică menținerea acestuia în funcția publică“. Și-atunci, cum votează în consiliul local un consilier căruia partidul i-a retras sprijinul politic, deci care nu își mai recunoaște alesul și căruia prefectura i-a vacantat locul după aproape două luni de la ordinul Instituției Prefectului Județului Caraș-Severin?

Suntem curioși cum va răspunde Serviciul de Verificare a Legalității Actelor, a Aplicării Actelor Normative și Contenciosului Administrativ din cadrul Instituției Prefectului Caraș-Severin în fața acestei indiferențe pe care o afișează decidenții aparatului administrativ din comuna Lupac.

Diana RADU   

Foștii ceseriști nu sunt doar persoane nostalgice, astăzi pensionari într-o cetate de foc care nu mai are nicio legătură cu flacăra nestinsă ce ardea cu putere odată, ci și oameni care au clădit această unitate siderurgică de renume, atât la nivel național, cât și internațional. O dovadă, în acest sens, o reprezintă reșițeanul Iosif Alexandru Pascu, fost tehnician Șef de birou Import Utilaje din cadrul Serviciului de Investiții CSR care rememorează:

„Am citit cu multă plăcere interviul pe care l-a acordat într-una din publicațiile locale cărășene domnul director Adrian Popescu, în legătura cu TMK și cu ceea ce se întâmplă vizavi de noua investiție bugetată de Statul Român.

Investiția a început cu stângul în sensul că în momentul în care s-a acordat un credit de 35 mil. $ Combinatului Siderurgic Reșița (CSR) exact atunci mai trebuiau asigurate CSR-ului cca 32-35% din valoarea utilajelor, pentru plata în vamă a TVA-ului și comisioanelor vamale. România nu era în CE și pentru orice import care intra în România, beneficiarul investiției trebuia să plătească în vama toate obligațiile față de stat. Acest lucru nu s-a întâmplat. Utilajele care au fost aduse în România pe cale maritimă cu destinația Vama Port Constanța, nu puteau fi ridicate din vamă pentru că CSR-ul nu avea banii să-și plătească declarațiile vamale. Era o situație fără ieșire. Staționarea a cca 15 mii tone în vamă presupunea plata locației care nu era o sumă mică.

În această situație s-a intervenit la București și s-a trimis la șeful vamei din portul Constanța o adresă de la Ministerul Finanțelor Direcția Generală a Vămilor prin care s-a acceptat tranzitul vamal cu exceptarea tuturor taxelor vamale. Adresa a fost semnată de Direcția Generală a Vămilor, altfel nu era luată în considerare. Pentru moment a fost chiar foarte bine întrucât a scutit CSR-ul să plătească depozitarea acelor colete. Această facilitate fiscală a venit perfect și s-a început transportul la sol a circa 120-130 de containere spre Reșița. Personal, în baza unei OG, am solicitat la Ministerul de Finanțe Direcția Legislații și Impozite Indirecte scutirea de la plată a obligațiilor fiscale ale CSR-ului, într-un fel aceasta ordonanță a fost foarte corecta, deoarece beneficiarul nu putea să achite datoriile față de Statul Român, până nu punea în funcție investiția care să producă și să aducă banii necesari.

Domnul director Adrian Popescu invoca trecutul istoric al CSR-ului când aici și numai aici se produceau oțeluri speciale cum ar fi pentru MAPN, Monetăria Statului, Centrala Nucleară de la Cernavodă, oțeluri pentru fabrica de rulmenți de la Bârlad care lucra sub licenta KOYO, oțeluri pentru fabrica de autoturisme Dacia Pitești și ARO Câmpulung, ori oțelurile elaborate în Cuptorul Electric nu satisfac calitativ necesitățile instituțiilor amintite mai sus. Este de apreciat recunoașterea de către domnul director Adrian Popescu a faptului că primul combinat siderurgic din Romania a fost și va rămâne cel de la Reșița, moștenire de la UDR pe vremea căruia a fost aprins primul furnal la data de 3 iulie 1771“.

Precizările au fost transmise de către Iosif-Alexandru PASCU, actualmente pensionar, fost tehnican – șef de birou Import Utilaje din cadrul Serviciului de Investiții al CSR.

Reper 24

Cătălin Rufă este mulțumit după primul amical jucat de Metalul Reșița în Antalya

Metalul Reșița a început miercuri, 5 februarie, seria meciurilor amicale în cantonamentul din Antalya. Primul adversar a fost ocupanta poziției secunde din liga a doua maghiară, Dunaújváros Pálhalma SE. Partida s-a încheiat la egalitate, 1-1, cu gol marcat pentru reșițeni de Daniel Oprița.

„A fost un antrenament foarte bun pentru noi. Suntem mulțumiți de felul în care s-au mișcat băieții. Sunt semne bune pentru noi. Am dominat clar repriza a doua a meciului, am avut șapte-opt ocazii de singur cu portarul. Avem un obiectiv bine stabilit în campionat și ne prind bine aceste meciuri. Ca noutate, în pregătiri alături de noi a venit și Lucian Murgoci, un fundaș U-21 de la Oțelul Galați“, a precizat acționarul majoritar al grupării din Valea Domanului, Cătălin Rufă, citat de arenabanateana.ro.

Metalul Reșița a început jocul cu Dunaújváros Pálhalma SE în formula: Zimmermann – Vădrariu, Nogo, Popescu, R. Cristian – Dragu, Besart, Neagoe, Szabo – C. Stoica, Oprița. În repriza secundă, antrenorul Marian Pană a mizat pe: Pascal, Liuba, Breșneni, Apostol, Besart, Vasile, Vaștag, Enescu, Enciu, Făgărășanu, Mureșan.

Următorul amical al formației Metalul Reșița va fi pe 7 februarie, cu echipa secundă a ucrainienilor de la Karpatî Lvov.

Cosmin VOINEA