Una din cele mai grave probleme de mediu din județul Caraș-Severin pare să fie tot mai aproape de rezolvare. Poluarea cu particole de praf de la fosta haldă de steril a companiei Moldomin afectează de ani de zile atât zona Moldova Nouă cât și vecinii de pe malul sârbesc, dar conform prefectului de Caraș-Severin, Matei Lupu o parte din respectivul iaz a fost deja umectată, astfel încât oamenii din zonă nu vor mai fi nevoiți să se „lupte” cu norii de praf ridicați la fiecare adiere de vânt.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu s-a deplasat săptămâna aceasta în zona Moldova Nouă, acolo unde sunt în derulare ultimele lucrări la instalaţia de umectare a plajei iazului Boşneag, aparținând exploatării miniere Moldomin Moldova Nouă.

Investiţia este derulată prin Ministerul Economiei şi constă în construcţia unei staţii de pompare, realizarea unui sistem de conducte pe o suprafaţă de 120 ha şi montarea unui sistem de aspersoare (tip aripi de ploaie) pentru umectarea iazului, astfel încât particulele fine de praf provenite de la deşeurile miniere să nu mai fie antrenate de vânt și să polueze localitățile limitrofe, punând în pericol sănătatea umană.

„Lucrările din cadrul proiectului Executarea instalaţiei de umectare a iazului Boşneag Extindere Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin sunt executate în acest moment în proporţie de 90 la sută. Pentru judeţul Caraş-Severin poluarea de la Moldova Nouă reprezintă o problemă de mediu foarte importantă, cu atât mai mult cu cât vorbim, în acest caz, de poluare transfrontalieră.

Guvernul României, prin Ministerul Economiei, finanţează acest proiect de umectare a iazului, iar la ora actuală sunt montate în totalitate conductele principale şi, parţial, pe o suprafaţă de 40 ha, aspersoarele. Într-un final, după ani de zile în care s-a încercat găsirea unei soluţii, am reuşit să văd o parte din iaz umectată.

Din discuţiile pe care le-am avut la faţa locului cu reprezentanţii firmei care execută lucrarea, urmează ca până la sfârşitul acestei luni să fie montate aspersoarele pe toată suprafaţa iazului, iar proiectul, finalizat”, precizează prefectul judeţului Caraş-Severin, Matei Lupu.

De ani de zile deja, în perioadele secetoase, vântul ridica praful din haldă şi-l împrăştia în zonă, atât în România, cât şi în Serbia. În anul 2016, după o reclamaţie a vecinilor din Serbia, Uniunea Europeană a avertizat România. Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României şi a reclamat Statul Român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a pronunţat sentinţa împotriva Statului Român prin care impunea adaptarea legislaţiei la directivele UE şi luare de măsuri urgente pentru a rezolva situaţia.

Diana RADU

În data de 3 octombrie, în plenul Senatului României s-a votat cu 76 de voturi pentru, 21 de abțineri și 6 voturi împotriva o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Cu toate că Guvernul României  a solicitat respingerea acestui proiect, deși Raportul Comisiei Senatului a fost favorabil, senatorii  au aprobat  toate amendamentele dezbătute.

Propunerea legislativa are ca obiect includerea în categoria persoanelor care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare și a persoanelor care au locuit cel puțin 30 de ani în zone afectate de poluare în unele zone miniere sau centre siderurgice, cât și pe o raza de 8 km față de aceste localități.

Măsura are un caracter reparatoriu față de toate persoanele care într-o perioadă neîntreruptă de 30 de ani au avut de suferit în urma poluării din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șișturilor bituminoase, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau emisii de gaze cu efect de seră, cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor și clor, feldspat și siliciu sau de radiații cu minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent și hexavalent, a pulberilor metalice și/sau de cocs metalurgic precum și a emisiilor de amoniac și derivate.

În aceste condiții, senatorul Ion Marcel Vela, președintele Filialei PNL Caraș-Severin, a propus un amendament care a fost votat cu majoritate de voturi prin care au fost introduse în lista localităților care beneficiază de această măsură reparatorie și municipiul Reșița, orașele Oțelu Roșu, Anina și  Moldova Noua și comunele Armeniș și Ciudanovița.

Legea urmează să fie transmisă pentru analiză și dezbateri și la Camera Deputaților.

Diana RADU

La începutul lunii mai, un accident ecologic pe răul Nera din Caraș-Severin a transformat apa în cimitir. În informaţiile transmise de cetăţenii din zonă, „Nera a fost albă”  timp de 5 ore între Bozovici şi Şopotu Nou din cauza peştilor morţi sau degradaţi în urma unei poluări accidentale.  

Grupul Ecologic de Colaborare Nera a solicitat Apelor Române, Poliţiei, şi Gărzii de Mediu detalii în legătură cu acest accident, dar pentru răspunsuri a fost nevoie de aproape o lună.

Informaţia cheie primită de la cetăţeni şi transmisă de GEC Nera autorităţilor a fost că este posibil ca sursa de poluare să fie descărcarea în Nera de către un agent economic din zonă, a unei cantităţi considerabile de rumeguş fin de fag. Cu toate acestea, răspunsurile primite de către organizația non-guvernamentală nu se referă la verificarea rezultatelor cercetării asupra acestei ipoteze.

În răspunsul Comisariatulului Judeţean Caraş – Severin al Gărzii Naţionale de Mediu, poluarea cu rumeguş nu a existat, cel puțin aşa au spus primarii din zonă, cărora Comisariatul le-a cerut informaţii.

„Ar fi fost culmea ca primarii să dea bătăi de cap CJCSGNM şi să spună altceva când localităţile şi albiile cursurilor de apă sunt pline de gunoaie şi PET-uri aruncate la întâmplare aspect pentru care , în faţa Gărzii de Mediu, primăriile sunt direct responsabile”, susțin reprezentanții GEC Nera.

În schimb, Administraţia Bazinală de Apă Banat nu neagă fenomenul dar are totuşi o explicaţie. Aceea că peştii au fost omorâţi la trecerea utilajelor şi atelajelor prin vadurile de pe Nera din zonă.

„În perioada 1-4 mai s-a monitorizat atât râul Miniș, cât și râul Nera, în aval de localitatea Bozovici, până la localitatea Șopotul Nou și nu s-a constatat mortalitatea piscicolă. În urma controlului s-a stabilit interzicerea traversării cursurilor de apă cu utilaje prin alte locuri decât cele stabilite (poduri și podețe)”, explică reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Banat.

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş – Severin şi-a păstrat „neutralitatea” şi nu a transmis niciun răspuns oficial până în prezent.

Mult mai bine informaţi au fost cetăţenii de pe cursul Nerei care, atunci când au aflat veste sufocării peştilor cu rumeguş, au alergat cu năvoadele pentru a prinde cat mai mult peşte deoarece nu prezenta nici un pericol din punct de vedere alimentar.

„Este adevărat că dintre cele 7 persoane care au telefonat la GEC Nera în data de 3 mai a.c, pentru a ne informa în legătura cu evenimentul, nimeni nu a conservat în frigider o proba dintre peştii morţi. Probabil că cei care au telefonat nu au făcut-o dintr-un reflex civic de apărare a biodiversităţii de pe Nera, au fost pur şi simplu supăraţi că nu au mai găsit peşte. GEC Nera protestează azi, cu ocazia ZILEI MONDIALE A BIODIVERITĂŢII, împotriva modului cum autorităţile înţeleg să acţionze pentru stoparea unor astfel de fenomene”, susțin reprezentanții GEC Nera.

Alexandra JURCA

Foto: http://media.rtv.net/