Grupul Ecologic de Colaborare Nera a monitorizat începând cu anul 2016 evoluția investiției privind instalația de umectare a prafului de deșeuri de cupru de pe suprafața iazului Boșneag – extindere din  Moldova Nouă. Lucrarea a fost finanțată de la bugetul de stat și a fost terminată la sfârșitul anului 2019, ca răspuns a Guvernului României la procedura de infringement declanșată de Comisia Europeană și finalizată cu o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene prin care i s-a impus României în termeni clari execuția acestei instalații care ar urma să stopeze poluarea cu praf de deșeuri miniere antrenate de vânt de pe suprafața fostului iaz de decantare a „defunctei” companii MOLDOMIN din Moldova Nouă.

Încă de la apariția în spațiul public a soluției de stopare la Moldova Nouă a poluării cu praf de deșeuri miniere de cupru, Grupul Ecologic de Colaborare Nera a exprimat public serioase rezerve în legătură cu sustenabilitatea soluției tehnice având în vedere că ea era adresată unei companii aflată, atunci și acum, în proces de lichidare a cărei lichidator judiciar nu avea bani pentru întreținerea și funcționarea acestei instalații la care costurile ar putea depăși suma de 100.000 de lei pe an. Soluția nu este fezabilă nici din punct de vedere tehnic deoarece praful și vântul sunt inamicii cei mai de temut ai aspersoarelor de la instalația de umectare , așa cum s-a dovedit în folosirea lor pentru irigarea culturilor agricole.

„Băieții deștepți” din Ministerul Economiei, care au luat mirosul celor 1,7 milioane de Euro alocați de la bugetul de stat, probabil au știut și ei problemele pe care le-ar putea avea soluția tehnică adoptată dar probabil a prevalat tentația de a realiza o lucrare cu durată mică de execuție, în care banii destinați investiției să ia alte căi pe parcursul celor trei campanii electorale care urmau. Altfel nu se poate explica răspunsul apărut în presă a reprezentanților Ministerului Economiei adresat constructorului lucrării,  firma SC Explo Mining Coal SR,  de genul „daţi-ne în judecată, că așa e mai simplu să vă luați banii”.

Mai există și posibilitatea ca cineva din Ministerul Economiei să-și fi dat în sfârșit seama că soluția tehnică de a stropi praful cu instalații pentru irigarea culturilor este o cacialma și că la urmă cineva va trebui să suporte costurile unei asemenea soluții deoarece la primul vânt puternic, lucru care nu s-a mai întâmplat de la terminarea lucrării, poluarea cu praf a locuitorilor de pe ambele maluri ale Dunării riscă să fie din nou o realitate, iar procedura de infringement la Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate fi reluată.

Până atunci natura continuă să-și implementeze pe iazul Boșneag – extindere, propria soluție de stopare a poluării prin consolidarea vegetativă a suprafeței iazului cu vegetație spontană. Ar fi fost util dacă în 2016 specialiștii din Ministerul Economiei ar fi fost mai atenți la modul cum lucrează natura în asemenea cazuri deoarece mici oaze de consolidare a iazului cu vegetație spontană erau deja apărute. Este o metoda folosită pe plan mondial în cazul poluărilor prin antrenarea prafului de către vânt, pe care GEC Nera a susținut-o încă din 2016 când Guvernul a aprobat investiția, a preciza într-un comunicat, Doina Mărgineanu –  Consilier pentru relații publice al GEC România.

Sură foto: news.ro

Dan AGACHE                                                     

Sursă foto: news.ro

În urma unui raport realizat de Garda Națională de Mediu, Comisariatul Județean Caraș-Severin, pe parcursul anului 2020, la nivelul județului nu au fost ȋnregistrate poluări majore ale cursurile de apă.

CJCS informează că monitorizează în permanență operatorul Aquacaraș, care asigură servicii de alimentare cu apă și canalizare/epurare a apelor uzate în localitățile urbane ale județului CS prin cele opt exploatări din subordine.

Din cauza infrastructurii precare a rețelelor de apă/canal (subdimensionate, insuficiente, uzate), precum și lipsa sau subdimensionarea stațiilor de epurare urbane, în Caras-Severin a fost aprobat și este ȋn implementare proiectul ,,Modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Caraș-Severin”.

În cadrul acestui proiect se desfășoară lucrări de modernizare și dezvoltare a rețelelor de alimentare cu apă potabilă și canalizare precum și lucrări de construcție de noi stații de epurare a apelor uzate menajere, în localitățile din mediul urban.

În prezent, orașele Reșita, Caransebeș, Oțelu Roșu, Băile Herculane au stații de epurare conforme, în celelalte patru orașe ale județului (Oravița, Anina, Moldova Nouă și Bocșa) lucrările de construcție a noilor stații de epurare sunt în diverse stadii de execuție (sfârșitul anului 2021 fiind termenul de finalizare al lucrărilor).

CNU Bucuresti – Sucursala Banat Oravița – În perioada 1952 – 1997 în sectoarele miniere Ciudanovița și Lișava s-a exploatat minereu de uraniu. În urma epuizării rezervelor exploatabile, în ultimii ani, în aceste sectoare s-au început lucrări de conservare, închidere și ecologizare care au constat în relocarea și acoperirea haldelor de roci contaminate, dezafectarea instalațiilor de suprafață, rambleerea puțurilor, dar și tratarea apelor de mină contaminate, care constă în pomparea apelor din subteran către două stații de tratare, Ciudanovița și Lișava, cu o capacitate totală de 2500 m3 / zi.

Problemele de mediu precizate de Garda de Mediu în raport, în principal apele de mină pompate din subteran, cât și apele pluviale ce spală fostele zone de exploatare, sunt decontaminate prin două stații de tratare care nu rețin în totalitate elementele radioactive. Apele evacuate din acestea prezintă depăsiri ale limitelor derivate ale concentrației de uraniu natural.

Pentru modernizarea și creșterea randamentului acestor instalații de decontaminare a apelor de mină prin HG 997/2010 au fost aprobate lucrări de investiții, lucrări ce au fost începute, dar din cauza lipsei de fonduri au fost sistate din anul 2015.

În anul 2020, în urma controalelor GNM CJ CS s-a constatat că lucrările executate sunt într-un grad mare de degradare.

Lorena POENARU

Conceptul de „vinerea verde“ este o idee a noului ministru al Mediului, Tanczos Barna, cel care dorește să încurajeze transportul alternativ, nepoluant. „Ne confruntăm cu o mobilitate poluantă şi aglomerată“, își justifică Tanczos Barna demersul. Sub sloganul „STOP! Azi maşina stă pe loc!”, această campanie încurajează utilizarea transportului alternativ de către angajaţii din instituţiile publice în scopul reducerii poluării şi, implicit, a emisiilor de carbon, informează un comunicat al MMAP.

Toate bune și frumoase; o idee normală pentru o țară normală și europeană pe deasupra. Dar stau și mă întreb (și nu sunt singurul): este un prim pas către interzicerea circulației în zilele de vineri? O zi fără mașini ar fi perfectă pentru mediu, pentru aerul pe care suntem nevoiți să-l respirăm zi de zi, cu tot mai multe noxe. Atâta doar că….și de aici încep problemele.

Vor fi atât de multe excepții de la regulă, încât nu văd ce rost va mai avea această regulă și exemplific: mașinile de aprovizionare, care în mare parte nu sunt nici noi, nici puțin poluante; mijloacele de transport în comun, pentru că nu toate aglomerările urbane au la îndemână un transport electric; mașinile de colectare a gunoiului menajer, acele mașinuțe care lasă în urma lor pe lângă o dâră neagră de fum și niște miresme ce cu greu pot fi suportate. Aș mai adăuga la această listă, mașinile parlamentarilor, membrilor guvernului și stafurilor lor, ale prefecturilor, consiliilor județene, cele ale ambulanței, pompierilor și câte și mai câte.

Altfel spus, vor fi interzise, sau se gândește la acest lucru, mașinile celor care nu au posibilitatea de a-și cumpăra automobile noi, electrice, care mai trag de una diesel veche de mai bine de 10 ani, pentru că atât și-au putut permite, care nu au bani de trotinetă electrică, sau care nu au unde să-și „parcheze“ bicicleta fără să le fie furată. Să nu uităm că vinerea, indiferent de anotimp, foarte mulți dintre posesorii de automobile pornesc la drum: spre munte, spre mare, spre casele de vacanță, la pescuit, ori hai hui prin țară.

Așa că nu pot să nu mă întreb de ce vinerea? Știu că „lunea nici iarba nu crește“, că marțea sunt „trei ceasuri rele“, că miercurea e cea mai aglomerată zi din săptămână, că joia ne gândim deja la sfârșitul de săptămână, dar chiar vinerea? Așa că această idee nobilă în sine, e sortită eșecului din fașă. O zi fără autoturisme este o utopie, nu de alta, dar dacă e să se dea o lege pentru o astfel de zi, ea ar trebui aplicată pentru toată lumea; „de la vlădică, la opincă“ sau altfel spus, „de la cel cu barba sură, până la cel cu țâța-n gură“, fără discriminare, fără excepții, fără imunitate. Noi ne descurcăm cumva, dar voi? Vă ține? Vreau să văd!

Dan AGACHE

Administraţia Bazinală de Apă Banat (ABA Banat) supune consultării publice documentul „Probleme importante de gospodărire a apelor în Spațiul Hidrografic Banat”. Acțiunea inițiată de administrația bazinală se va încheia la 22 iunie 2020.

„Împreună cu sugestiile publicului direct interesat de bunăstarea apelor în comunitățile în care trăiesc, din județele Timiș, Caraș-Severin, Arad, Mehedinți, aferente Spațiului Hidrogafic Banat,  vom putea identifica corect problemele din domeniul gospodăririi apelor și implicit a măsurilor ce trebuie luate pentru îmbunătățirea stării apelor din Banat.

Încă din luna decembrie 2019, acest document a fost supus consultării publice și  poate fi consultat pe web site-ul ABA Banat, dacă accesați linkul: http://www.rowater.ro/dabanat/Probleme%20importante%20de%20gospodarire%20a%20apelor%202019/Forms/AllItems.aspx

Documentul identifică probleme importante de gospodărire a apelor privind poluarea cu substanțe organice, poluarea cu nutrienți, poluarea cu substanțe periculoase și alterările hidromorfologice a surselor de apă.

Toate aceste probleme vor fi abordate în cadrul Planului de Management, privind programul de măsuri necesar atingerii obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă.

Documentul supus consultării publice este premergător dezvoltării celui de-al treilea Plan de Management al Spațiului Hidrografic Banat.

Prin urmare, trimiteți sugestiile, propunerile și comentariile dumneavoastră, până la data de 22 iunie 2020 la adresele

• email : catalin.nagy@dab.rowater.ro sau diana.cristescu@dab.rowater.ro;
• poștă: Administrația Bazinală de Apă Banat, bv. 16 decembrie 1989, nr.2, 300173, Timișoara
• fax: 0256.491.798

Vă reamintim că Planul de Management este un instrument de planificare pentru îndeplinirea obiectivelor Directivei Cadru Apa (DCA). Cel de-al treilea Plan de Management al Spațiului hidrografic Banat se va finaliza în decembrie 2021. Acesta va fi documentul strategic în gospodărirea resurselor de apă de suprafață și subterane pentru următorii șase ani și va propune măsuri pentru  atingerea obiectivelor de mediu”, precizează reprezentanții ABA Banat, într-un comunicat de presă.

Lorena POENARU

Administraţia Bazinală de Apă Banat (ABA Banat) s-a autosesizat ca urmare a apariției pe rețeaua de socializare Facebook a două video-uri realizate de jurnalistul Rareș Năstase, de la emisiunea de investigații „România, te iubesc!”, într-unul dintre acestea apărând gura de deversare a dejecțiilor în râul Timiș, de la Jupa. Jurnalistul evidențiază în imagini deversarea poluantă, tolerată, din județul Caraș-Severin.

Video:  https://www.facebook.com/raresnastaseoficial/videos/1097654197283713/

ABA Banat a considerat că e necesar să lămurească situația șocantă care apare în imaginile video de la Jupa, pentru a înlătura orice bănuială de ilegalitate din punct de vedere al gospodăririi apelor.

În acest sens societatea, precizează că funcționarea Stației de epurare Jupa nu a fost  reglementată prin nici un act emis de ABA Banat, aceasta aparținând operatorului de apă S.C. Aquacaraș S.A., sistemul de canalizare-epurare Jupa fiind predat de Primăria Caransebeș către S.C. Aquacaraș S. A. în 2011.

„S.C. Aquacaraș S.A. deține autorizația de gospodărire a apelor nr. 53/06.03.2019 valabilă până la 28.02.2022 privind „Alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare în orașul Caransebeș’’, în care nu sunt prinse lucrările de alimentare cu apă, canalizare menajeră și stație de epurare pentru localitatea Jupa. Nefiind primită nici o solicitare de autorizare, s-a considerat că această stație de epurare nu are activitate.

Neavând cunoștință de existența acestei guri de  evacuare, ABA Banat nu a monitorizat calitatea apei evacuate și în consecință  nu putea să aplice penalități pentru evacuarea din stația de epurare Jupa, așa cum s-a declarat în presă de către reprezentanți ai S.C. Aquacaraș S.A. Într-adevăr, au fost aplicate penalități lunare, dar pentru alte obiective  ale SC Aquacaraș S.A, nu pentru Jupa”, precizează Compartimentul de presă al Administraţiei Bazinale de Apă Banat.

Inspecția Bazinală de Apă Banat a sancționat contravențional S.C. Aquacaraș S.A. cu amendă de 40.000 de lei, pentru punerea în funcțiune a lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare menajeră, cu stația de epurare Jupa, fără a deține autorizație de gospodărire a apelor.

„ABA Banat insistă pe faptul că dacă publicul larg nu ia atitudine, nu face sesizări legate de asemenea evacuări de ape uzate menajere neepurate, care se produc fie noaptea (conform declarației martorului din filmare), fie în cazul unor creșteri de debite de apă pentru a favoriza disoluția dejecțiilor, inspectorii noștri nu vor putea, întotdeauna, să sancționeze respectivul poluator. Facem apel și pe această cale, ca să fim cu toții vigilenți și să raportăm încălcările legii, deoarece este în puterea noastră să ne facem viața mai bună”, a declarat Titu Bojin, directorul ABA Banat.

foto: Tion

Elena FRANȚ

„Unii și-au imaginat că mi-am deschis abator în blocul pe care îl construim și tăiem porci acolo și dimineața dăm drumul la sânge să curgă pe Bârzava, la vale. Suflete rătăcite”, a fost replica ironică a primarului Ioan Popa, atunci când a fost întrebat cu privire la acuzațiile mai mult sau mai puțin voalate ce i se aduc de reprezentanții filialei PNȚCD Caraș-Severin cu privire la posibila poluare observată zilele trecute pe pârâul Doman, în zona centrală a Reșiței. Lăsând gluma deoparte, edilul a subliniat că problema este cercetată cu cea mai mare seriozitate de o comisie formată din reprezentanți ai Aquacaraș, ai Apelor Române și ai Primăriei Reșița.

„Încercăm să identificăm ce se întâmplă. În 13 și 14 februarie, săptămâna trecută au fost înregistrate din nou aceleași poluări cu o substanță de culoare roșiatică, vișinie. S-au făcut și analize de laborator., am înțeles de la cei de la Aquacaraș. În data de 13.02.2010, în stația de epurare Reșița a fost înregistrată o poluare masivă de aproximativ patru ore cu o soluție, iar în urma analizelor de la laborator s-a constatat că are în componență crom hexavalent, adică o substanță toxică pentru procesul biologic al stației de epurare, substanță care se folosește mai ales în industria textilă. Asta este ce au identificat ei acolo.

Acum trebuie să vedem de unde vine. Problemele au fost semnalate joi, vineri și luni, deci poate să fie de la un agent economic care nu a lucrat sâmbătă – duminică. Nu știu. Nu este exclus nici să fie un nebun care are câțiva litri de substanță și se joacă. Sper să identificăm cât mai repede ce se întâmplă”, a precizat primarul Ioan Popa.

Karina TINCUL

Administraţia Bazinală de Apă Banat (ABA Banat) a primit o solicitare de informații din partea ONG GEC Nera privind clarificarea situației deversării de ape de canalizare a localității Bela Crkva ( Biserica Alba) din Serbia în râul Nera, în amonte de localitatea Socol din Caraș-Severin.

Pentru a lămuri această situație, ABA Banat a informat, mai întâi, Ministerul Mediului și Pădurilor de acest eveniment, pentru a solicita, pe cale oficială, informații de la partea sârbă, privind situația enunțată (dacă localitatea sârbă are canalizare, stație de epurare, unde se deversează apele uzate, etc.)

Apoi, specialiștii din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Caraș-Severin ( Laboratorul de Calitate a Apei din Reșița) s-au întâlnit cu specialiști sârbi din cadrul Apelor Vojevodina, care urmau să facă prelevările de apă obișnuite prevăzute de metodologia de prelevare în comun pentru apele de frontieră, în vederea stabilirii calității apei aflate în zona comună de interes, chiar în această perioadă. În aceste condiții nu a mai fost nevoie să fie cerută o întâlnire extraordinară cu colegii sârbi din Comisia de Calitate a Apei, în vederea soluționării situației semnalate.

După ce zilele acestea au fost efectuate prelevările comune româno-sârbe în secțiunile Naidăș și Socol, de pe râul Nera,specialiștii informează că în urma obținerii rezultatelor de analiză fizico-chimice, în secțiunile menționate starea calității apei din râul Nera este bună, fără a fi observat nici un impact de natură urbană. Prin urmare, rezervația naturală Balta Nera-Dunăre din Parcul Natural Porțile de Fier nu este în nici un pericol.

Specialiștii ABA Banat au anunțat că vor monitoriza în continuare secțiunile comune de pe Nera, până la identificarea tuturor posibilelor cauze care au dat naștere acestei îngrijorări justificate.

foto: adevarul.ro

Elena FRANȚ

Reprezentanții Grupului Ecologic de Colaborare Nera acuză autoritățile că ar fi aruncat pe apa sâmbetei 2 milioane de euro de la bugetul de stat, bani investiți în realizarea unei instalații de umectare a iazului Boșneag, aparținând exploatării miniere Moldomin Moldova Nouă.

Prefectura Caraș-Severin anunța în urmă cu aproximativ o lună că lucrările în cadrul proiectului prin care se dorea rezolvarea uneia din cele mai grave probleme de mediu cu care se confruntă județul Caraș-Severin, se apropie de final. Investiţia este derulată prin Ministerul Economiei şi constă în construcţia unei staţii de pompare, realizarea unui sistem de conducte pe o suprafaţă de 120 ha şi montarea unui sistem de aspersoare (tip aripi de ploaie) pentru umectarea iazului, astfel încât particulele fine de praf provenite de la deşeurile miniere să nu mai fie antrenate de vânt și să polueze localitățile limitrofe, punând în pericol sănătatea umană.

Reprezentanții GEC Nera au transmis astăzi un comunicat de presă în care susțin însă că soluția identificată de autorități este ineficientă, iar locuitorii din Clisura Dunării au în continuare de suferit din cauza prafului ridicat de vânt.

„Vântul îi «prăfuieşte» din nou pe locuitorii din Moldova Nouă cu deşeuri miniere de la iazul Tăuşani – Boşneag. Acum nu a existat energie pentru funcţionarea aspersoarelor (care oricum nu funcţionau pe un asemena praf şi un asemenea vânt), la viitorul vânt probabil nu va fi forţa de muncă, iar la următorul nu va fi…

Specialiștii de la Ministerul Economiei, Agenţia de Protecţia Mediului şi Primaria Moldova Nouă au dat acorduri de mediu şi autorizaţii pe o soluţie tehnică care nu va produce stoparea poluării. Problema este cine va plati eşecul? Cu siguranţă locuitorii din Clisură cu sănătatea şi cu taxele şi cu impozitele colectate la bugetul de stat de unde s-a finantat proiectul.

Din 2016, de la apariția în spațiul public a acestei solutii, GEC Nera s-a opus implementării ei și a cerut folosirea unei consolidări vegetative a iazului care ar fi funcționat fără energie, fără forță de muncă, fără… Ar fi funcţionat singură! Petițiile GEC Nera nu au fost luate în considerare de Ministerul Mediului, Ministerul Economiei , APM și Primărie. Banii trebuiau aruncați pe apa Dunării … sau cine ştie unde!

În 2 aprilie 2019, poluarea din Clisură este și mai rebelă deoarece suprafața iazului, în parte stabilizată în ultimii ani cu vegetație spontană, a fost răvăşită de utilajele celor care au «stopat» poluarea, iar praful a fost adus din nou în calea vântului”, se arată în comunicatul transmis de Doina Mărgineanu, consilier pentru relaţii publice al GEC Nera.

Karina TINCUL

 

Marea problemă a poluării care provine de la halda de steril a falimentatei companii Moldomin, întinsă pe 150 de hectare de teren, nu este până în prezent rezolvată, deși prefectul județului Caraș-Severin, Matei Lupu, afirmă că s-au făcut pași importanți pentru soluționarea acestei situații care afectează în continuare zona Moldova Nouă și vecinii de pe malul sârbesc.

Lupu, care vorbește despre distrugerea Moldomin, afirmă că în sfârșit s-a ajuns la un punct comun între Ministerul Mediului și Ministerul Economiei, dialogul dintre cele două instituții guvernamentale oferind roadele scontate iar cu acordul lichidatorului de la fostul combinat de prelucrare a cuprului, lucrările de umectare ale celor două iazuri vor fi demarate în scurt timp. „Sper să oprim total sau măcar parțial acest praf nociv care se ridică și se depune asupra zonei. Vor fi conducte amplasate, evident, provizoriu, pe malurile celor două iazuri, Tăușani și Boșneag. Licitația pentru lucrările de umectare a avut deja loc iar procesul de achiziție pentru acest proiect se află, în acest moment, în stadiul care permite depunerea contestațiilor“. Cât de repede va începe umectarea iazurilor afectate de poluare, nu poate preciza cu exactitate nici prefectul județului, dar acesta afirmă că într-un interval cuprins între 6 luni și 1 an, vor fi finalizate lucrările.

În zilele secetoase, de câteva ori pe an, vântul ridică praful din haldă şi-l împrăştie în zonă, atât în România, cât şi în Serbia. În anul 2016, după o reclamaţie a vecinilor din Serbia, Uniunea Europeană a avertizat România. Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României şi a reclamat Statul Român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a pronunţat sentinţa împotriva Statului Român prin care impunea adaptarea legislaţiei la directivele UE şi luare de măsuri urgente pentru a rezolva situaţia. Până acum însă, nu s-a luat nicio măsură concretă, la faţa locului, iar România riscă în continuare să fie sancţionată de U.E., dacă Serbia depune o nouă plângere. Moldomin, societate cu capital integral de stat, şi-a sistat activitatea în 2006, iar în 2010 a intrat în faliment. În martie 2016, Ministerul Economiei a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede alocarea de la bugetul de stat a 1,7 milioane de euro pentru ecologizarea iazurilor de decantare din zona Moldova Nouă, însă până în prezent nu s-au pus în aplicare niciun fel de măsuri.

De cealaltă parte, activiștii GEC Nera spun că lucrurile în cazul poluării produse de halda de steril de la Moldova Nouă nu ar fi pe făgașul indicat de reprezentantul guvernului Dăncilă în teritoriu.

„În cazul ecologizării iazului Boşneag – extindere de la Modova Nouă  este pe cale să se aleagă praful de decizia Curţii Europene de Justiţie“, afirmă ecologiștii GEC Nera.

„Privitor la ecologizarea iazului Boşneag – extindere aparţinând SC Moldomin Moldova Nouă care a fost impusă de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în urma unei proceduri de Infringement împotriva Romaniei, într-un document oficial a Ministerului Economiei din anul 2017 se menţionează că “Prin bugetul alocat Ministerului Economiei pentru anul 2017 sunt asigurate integral​ sumele necesare atât pentru proiectul tehnic, cât și pentru execuția lucrărilor proiectate pentru stoparea poluării. Soluția tehnică a fost acceptată de Comisia Europeană și constă în realizarea unei instalații de stropire care să umecteze suprafața iazului de decantare astfel încât particulele fine de praf să nu mai fie luate de vânt și să polueze localitățile limitrofe. Proiectul tehnic este în curs de realizare, urmând ca lucrările efective să se finalizeze până în luna iulie 2018“.

GEC Nera; organizaţie neguvernamentalică, apolitică şi nonprofit monitorizează de 12 ani acest grav fenomen de poluare transfrontalieră care afectează localităţi din România şi Serbia iar, până la trimiterea acestei comunicat, nu a constatat demararea unor lucrări de ecologizare a iazului.

Având în vedere că până la expirarea termenului impus de CJUE a mai rămas cca o lună şi jumătate, timp insuficient pentru finalizarea unei lucrări de o asemenea amploare, solicităm Ministerului Mediului şi Ministerului Economiei ca în baza Legii 544/2001 actualizată să ne furnizeze un punct de vedere privind perspectiva ecologizării iazului Boşneag – extindere şi a respectării deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene“, declară cu îngrijorare reprezentanții ONG-ului GEC Nera.

De altfel, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, Marius Vodiță, a ținut să precizeze, în fața prefectului Matei Lupu, faptul că soluția umectării celor două iazuri este una de compromis și în niciun caz una finală, care ar rezolva definitiv problema poluării cu steril a zonei Moldova Nouă…

Sergiu TABAN

În ultimele săptămâni tot mai mulți reșițeni s-au plâns cu privire la poluarea provenită de la Combinatul TMK. Sesizări au fost făcute și la Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, iar în urma unor măsurători făcute în zonă, reprezentanții APM au constatat emisii de praf peste limitele admise.

„Sunt probleme pe care le-am constatat și noi, făcând măsurători în zonă, sunt depășiri care însemnă emisii fugitive, și ca urmare am cerut societății să ne prezinte cauzele, pentru că în mod normal nu ar fi trebuit să existe sau să existe nu la intensitatea care o reclamă cetățenii, un program de măsuri care țin de strategia societății, mai ales că sunt în procedură de reautorizare din punct de vedere al mediului. Acest program a fost înaintat, sunt niște măsuri pe termen foarte scurt și niște măsuri care ar implica oprirea activității și asta conform programului ar fi luna august anul viitor, timp de o lună în care se poate interveni pe acoperiș și pe hale unde sunt probleme de scăpări fugitive de praf.

Cauzele s-ar părea sau așa ni s-a comunicat, reprezintă în pricipal deschiderile halelor care sunt foarte mari, atât în capete cât și pe lateral și se lucrează la închidere cu uși, chiar în perioada asta noiembrie-decembrie”, a explicat directorul APM, Marius Vodiță.

Directorul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin a precizat că în procedura de reglementare va avea loc o dezbatere publică cu privire la acest subiect și a invitat cât mai mulți cetățeni să participe la întâlnire, data acesteia urmând să fie făcută publică ulterior. În același timp, Vodiță a cerut puțină răbdare și înțelegere din partea reșițenilor, în special a celor de pe străzile Rândul 3, Muzicescu, Ștefan cel Mare, direct afectați de problemă:

„Va fi o dezbatere publică, este un moment care aparține cetățenilor sau publicului interesat în care trebuie să găsim cele mai bune soluții, nu de închidere a unei activități, ci de funcționare în continuare. Nu cred că cineva din orașul acesta își dorește ca o ultimă fărâmă de industrie să fie închisă.

Discutăm de o hală veche de 200 de ani, în cazul unei investiții noi nu ar fi probleme de genul acesta, pentru că distanța ar rezolva și eventualul deranj pe care l-ar produce. În cazul acesta însă, în care orașul s-a construit în jurul unei fabrici și limita rezidențială se confundă cu limita incintei industriale, apar probleme”.

Poluarea de la TMK a fost și în vizorul Gărzii de Mediu, directorul Comisariatului Caraș-Severin, Marius Bălean, declarând că au fost deja aplicate mai multe sancțiuni în acest caz, iar societatea are un termen până la care trebuie să remedieze măsurile dispuse, în caz contrar urmând să fie aplicate noi amenzi.

Karina TINCUL