Una din cele mai grave probleme de mediu din județul Caraș-Severin pare să fie tot mai aproape de rezolvare. Poluarea cu particole de praf de la fosta haldă de steril a companiei Moldomin afectează de ani de zile atât zona Moldova Nouă cât și vecinii de pe malul sârbesc, dar conform prefectului de Caraș-Severin, Matei Lupu o parte din respectivul iaz a fost deja umectată, astfel încât oamenii din zonă nu vor mai fi nevoiți să se „lupte” cu norii de praf ridicați la fiecare adiere de vânt.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu s-a deplasat săptămâna aceasta în zona Moldova Nouă, acolo unde sunt în derulare ultimele lucrări la instalaţia de umectare a plajei iazului Boşneag, aparținând exploatării miniere Moldomin Moldova Nouă.

Investiţia este derulată prin Ministerul Economiei şi constă în construcţia unei staţii de pompare, realizarea unui sistem de conducte pe o suprafaţă de 120 ha şi montarea unui sistem de aspersoare (tip aripi de ploaie) pentru umectarea iazului, astfel încât particulele fine de praf provenite de la deşeurile miniere să nu mai fie antrenate de vânt și să polueze localitățile limitrofe, punând în pericol sănătatea umană.

„Lucrările din cadrul proiectului Executarea instalaţiei de umectare a iazului Boşneag Extindere Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin sunt executate în acest moment în proporţie de 90 la sută. Pentru judeţul Caraş-Severin poluarea de la Moldova Nouă reprezintă o problemă de mediu foarte importantă, cu atât mai mult cu cât vorbim, în acest caz, de poluare transfrontalieră.

Guvernul României, prin Ministerul Economiei, finanţează acest proiect de umectare a iazului, iar la ora actuală sunt montate în totalitate conductele principale şi, parţial, pe o suprafaţă de 40 ha, aspersoarele. Într-un final, după ani de zile în care s-a încercat găsirea unei soluţii, am reuşit să văd o parte din iaz umectată.

Din discuţiile pe care le-am avut la faţa locului cu reprezentanţii firmei care execută lucrarea, urmează ca până la sfârşitul acestei luni să fie montate aspersoarele pe toată suprafaţa iazului, iar proiectul, finalizat”, precizează prefectul judeţului Caraş-Severin, Matei Lupu.

De ani de zile deja, în perioadele secetoase, vântul ridica praful din haldă şi-l împrăştia în zonă, atât în România, cât şi în Serbia. În anul 2016, după o reclamaţie a vecinilor din Serbia, Uniunea Europeană a avertizat România. Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României şi a reclamat Statul Român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a pronunţat sentinţa împotriva Statului Român prin care impunea adaptarea legislaţiei la directivele UE şi luare de măsuri urgente pentru a rezolva situaţia.

Diana RADU

Guvernul României are o datorie morală faţă de locuitorii din Clisura Dunării, când vine vorba de ecologizarea depozitului de deşeuri miniere Tăuşani-Boşneag, sunt de părere reprezentanții Grupului Ecologic de Colaboarare Nera. Motivul: autoritățile au exploatat timp de 45 ani cuprul de pe teritoriul oraşului Moldova Nouă iar după încetarea activităţii SC Moldomin, locuitorii din zonă au rămas să fie sufocaţi cu praf de deşeuri miniere cu un conţinut ridicat în metale grele.

Începând cu anul 2006, după încetarea activităţii SC Moldomin Moldova Nouă, GEC NERA a monitorizat în permanenţă poluarea transfrontalieră cu praf de deşeuri miniere antrenate de vânt care provin de la acest depozit. Reprezentanții GEC Nera consideră că informaţiile vehiculate de către autorităţi, conform cărora o viitoare privatizare ar putea fi şi soluţia financiară pentru ecologizarea iazului nu sunt altceva decăt o manipulare a locuitorilor din Clisura Dunării. ”Admiţând că această privatizare va avea loc la un moment dat, viitorul investitor va ecologiza doar o mică suprafaţă din cele 110 ha ale iazului care îi va fi necesară pentru punerea în funcţiune a exploatării. Pentru ecologizarea restului suprafeţei, Guvernul Romaniei are în primul rând o datorie morală faţă de locuitorii din Clisura Dunării. La ceeaşi concluzie a ajuns probabil şi Comisia Europeană care a declanşat în februarie 2014 procedura de infringement împotriva României privind acest caz de poluare iar situaţia urmează a fi tranşată de către Curtea Europeană de Justiţie în condiţii profund dezavantajoase pentru România”, afirmă Doina Mărgineanu, consilier în cadrul GEC Nera.

GEC Nera consideră că anul 2014 este un an de cotitură în evoluţia acestui caz de poluare transfrontalieră şi cere tuturor factorilor majori de decizie să acţioneze cât mai urgent pentru stingere acţiunii Comisiei Europene la Curtea Europeană de Justiţie, această însemnând şi identificarea în cadrul proiectului Legii Bugetului de Stat pe 2015 a resurselor financiare pentru o rapidă ecologizare a iazului Boşneag – Extindere. Aceasta ar permite prevenirea consecinţelor unei posibile decizii dezavantajoase din partea Curţii, consecinţe ale căror costuri vor fi suportate de către toţi contribuabilii la bugetul de stat, inclusiv de către locuitorii afectaţi de poluare din Clisura Dunării.

Karina TINCUL