Clisura Dunării este sub eterna amenințare a poluării cu deşeuri miniere de la depozitul Tăuşani-Boşneag al SC Moldomin Moldova Nouă, atrag atenția reprezentanții Grupului Ecologic de Colaborare Nera. 

În aceste zile viteza vâtului în Clisura Dunării s-a apropiat de viteza necesară pentru a ridica praful de pe depozitul de deşeuri miniere şi a-l transporta peste localităţile din Clisura Dunării, din România şi Serbia. Deocamdată praful pluteşte în aer doar în zona iazului dar aceasta nu însemnă că în zilele următoare lipsite de precipitaţii şi cu temperaturi mai ridicate fenomenul nu va căpăta amploare datorită Coşavei şi Gorneacului, vânturile care bântuie toamna şi primăvara Clisura Dunării, se arată într-un comunicat de presă al GEC Nera.

Reprezentanții grupului ecologic atrag atenția și asupra faptului că această problemă persistă de 8 ani. ”Deşi GEC Nera a atenţionat în repetate rânduri autorităţile că poluarea de la Moldova Noua ar putea fi redusă considerabil cu o investiție de câteva zeci de mii de euro în condiţiile în care peste depozit, în perioadele ploioase, ar fi împrăştiat un amestec sărac de îngrășăminte agricole combinat cu alte substanțe organice. Acestea ar ajuta natura să lucreze la consolidarea vegetativă a iazului. Dovada că soluția este viabila sunt zonele mici de vegetație apărute pe suprafața depozitului, acolo unde chiar vântul a adus din altă parte praf necontaminat cu deșeuri miniere. Însă banii cu nemiluita acordați SC Moldomin de către structurile guvernamentale pentru întreținerea depozitului Tauşani-Boşneag, prin stropire sau alte metode prin care efectele sunt greu măsurabile, sunt o miză importantă pentru ca acest tip de “metode” să dureze. Promisiuni electorale trebuie făcute şi în viitor”, acuză reprezentanții GEC Nera.

Valorile de poluare din zona Moldova Nouă au depășit de-a lungul anilor chiar și de zeci de ori limitele admise, în ciuda faptului că exploatările au fost închise în urmă cu aproximativ 8 ani. Pentru reducerea poluării, un prim pas a făcut administrația județeană în urmă cu câteva luni, când Consiliul Județean a aprobat încheierea unui parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole din Timișoara pentru realizarea unui studiu privind soluțiile tehnice de stabilizare a depozitelor de nisip cu ajutorul vegetației.

Karina TINCUL