Este binecunoscută situația celor 3 Staționare ce compun Spitalul Județean de Urgență Reșița: clădiri vechi, mobilier și mai vechi, pereți scorojiți, acoperiș spart prin care apa intră până la etajele inferioare, instalații electrice și sanitare depășite. Politicienii se plâng că nu au bani, sau cel puțin acestea sunt motivele pentru care Consiliul Județean a renunțat la o investiție europeană pentru reabilitarea în totalitate a celor 3 clădiri componente ale SJUR.

Cu toate acestea, în urma unui apel al conducerii unității sanitare, mii de oameni au dat o mână de ajutor, fizic sau material în cadrul proiectului de suflet „Adoptă un salon“. Cu sprijinul lor, al oamenilor de afaceri, al celor care au lucrat efectiv sau au dorit să rămână anonim, Staționarul 3 are o altă față, la propriu. Și pentru că nevoile sunt mari și la celelalte două Staționare, în urma apelului făcut de reprezentanții spitalului, Biserica a sărit în ajutorul lor:  I.P.S. Ioan, Mitropolit al Banatului și Excelența Sa, József Pál, Episcop Romano-Catolic al Timișoarei au fost contactați pentru a li se cere sprijinul în renovarea staționarului 2 al Spitalului Județean de Urgență din Reșița. Ambii prelați au manifestat deschidere și promptitudine, iar acestea s-au transformat foarte repede în fapte concrete.

„La sediul Mitropoliei Banatului din Timișoara, la invitația IPS Ioan, în prezența secretarului general adjunct al Guvernului României, Bogdan Ghelbere, am participat ieri, împreună cu directorul medical al Spitalului Județean de Urgență din Reșița, dr. Emil Bunda, la întâlnirea inițiată de înaltul prelat privind situația și nevoile unității sanitare. Mitropolia Banatului a devenit un partener activ, dedicat și implicat al Spitalului Județean de Urgență din Reșița, nu doar prin sprijin în renovarea Staționarului 2, ci și prin căutarea de soluții care să redreseze situația financiară a spitalului“,  a declarat aseară managerul SJUR, Alina Stancovici.

„A fost expusă situația financiară a spitalului, necesitatea dotării acestuia cu aparatura modernă pe secțiile în care există deficit în acest sens și dotarea Centrului Multifuncțional de Sănătate de la Bozovici cu o ambulanță care să deservească zona Țării Almăjului“, a mai afirmat managerul Alina Stancovici.

Atunci când există compasiune, iubire față de semeni, aplecare către nevoile comunității, nimic nu este imposibil; acest lucru este valabil deocamdată pentru reprezentanții bisericii. Spre deosebire de ei, politicienii, aleși pentru a sprijini comunitățile din care fac parte, l-au luat pe „nu avem bani“ în brațe și și-au îndreptat privirea spre alte lucruri mai concrete pentru ei, probabil. E bine cel puțin că oamenii văd diferența, știu ce se întâmplă, dar din păcate uită prea ușor!

Dan AGACHE

Nu trece o zi fără a afla din varietatea de mijloace mass-media, de încă un transport de deșeuri sosite de prin toată Europa. De la cauciucuri, biciclete, azbest, calorifere, aparate electrocasnice, acumulatori, la fier vechi, textile ce odată erau haine de firmă, încălțăminte, cabluri, obiecte din gospodărie și cam tot ce ți-ar putea trece prin minte. Pe lângă faptul că nu sunt bune nici de foc, toate acestea mai prezintă și un grad mare de periculozitate pentru om și mediul înconjurător.

Care mediu vor spune unii? Păi acela frumos și curat ce exista în România înainte de a ne învăța occidentalii democrația sau altfel spus, înainte ca România să devină un sat fără câini în care fiecare face ce vrea, cum vrea și când vrea, fără ca vreo autoritate să-l tragă la răspundere. Acela din care urșii nu ieșeau pe stradă ori prin grădinile oamenilor, pentru că aveau păduri. Acela în care nu existau tone de PET-uri prin albiile râurilor, pentru că sticlele de CICO era refolosibile. Acela în care politicienii chiar erau interesați de soarta și viitorul nației române.

Acum avem un președinte care culege hârtiuțe pitite de SPP-iști prin tufișurile de pe marginea drumului prin Argeș, în timp ce capitala se sufocă de gunoaie și este asaltată de șobolani. Acum avem o clasă politică ce acceptă tacit ca toate mizeriile Europei să poată fi importate în România, pentru că prețul de depozitare este și de 10 ori mai mic decât în comunitate. Acum avem o procedură de infrigement pe mediu, tocmai că nu am închis gropile neconforme și nu am creat stații de sortare și depozitare a resturilor noastre, iar cele care există nu funcționează sau sunt folosite sub capacitatea proiectată.

Nu știm să ne selectăm propriul gunoi în timp ce politicienii (scuze, era să scriu gunoaiele) mână în mână cu afaceriști veroși acceptă ca în țara noastră să intre zilnic sute de tone de resturi de toate felurile ce sunt aruncate în câmp deschis, otrăvind apa, aerul și solul. După ce că le „depozităm“ la noi, Uniunea Europeană ne urechiază și ne tunde de parai pentru acest lucru. Noi, prostimea, plătim oalele sparte și câștigurile oneroase sunt ale unor așa ziși afaceriști, mână în mână cu ceilalți, deghizați în politicieni cu gulere albe și scrobite.

Vin gunoaiele de peste tot: pe mare, pe șosea, pe cale ferată și mai nou cu barjele pe Dunăre. „Există un curaj dat de o corupție sistemică evidentă în România. Sunt rapoarte care ne spun clar că aceste structuri de crimă organizată au funcționat și încă funcționează bine pe teritoriul României și sunt o punte pentru importurile ilegale de deșeuri“ afirmă Octavian Berceanu – șeful Gărzii de Mediu. „Europa a ajuns la un nivel nemaiîntâlnit de deșeuri acumulate și România e una din ținte pentru câștigul financiar imediat. Neutralizarea deșeurilor costă până la 500 de euro în Europa, în timp ce la noi, dacă gunoaiele ajung la o groapă de gunoi, costă 50 de euro“, a mai precizat acesta.

Concluzia o trageți singuri: după ce ne-am distrus economia și am închis tot pentru a putea importa din Europa; după ce ne-am înstrăinat resursele și terenurile agricole; după ce am exportat atât inteligență cât și forță de muncă înalt calificată, ne bucurăm de gunoaiele altora. Nu mai întreb de ce nu avem demnitate, raționament, logică în ceea ce facem. Zeul BAN e cel care dictează, cel care a făcut din România groapa de gunoi a Europei.

Dan AGACHE

Planul Național de Redresare și Reziliență stă pe buzele politicienilor încă dinainte de campania electorală de anul trecut. Au promis atunci (că doar nu i-a durut gura), 80 de miliarde de euro; șosele și autostrăzi, spitale, investiții în apă, canalizare, rețele de gaz, locuri de muncă, covrigi cu sare și susan în coada fiecărui câine scurt de…coadă, normal. Atât de normal și firesc era totul încât mulți au pus botul și au fost convinși că România va deveni o Grădină a Edenului, un colț de rai, o feerie de lapte și miere și o abundență de parai și marafeți în buzunarele fiecărui român.

Atâta doar că „socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg“. Cele 80 de miliarde s-au transformat încet dar sigur în 30 și nici acelea întregi, mai exact vre-o 29 și ceva mărunt. Iar cele, hai să le zicem 30, erau de fapt jumătate sub formă de împrumut. La ce visau politicienii noștri? Păi așa cum era normal la orice, pentru că hârtia e cea care suportă orice bazaconie scornită de niște minți rupte de realitatea cotidiană: „La țară ca afară“, „Valorificarea experienței ONG-urilor“, „Modernizare în regiuni și județe“, „Competitivitate economică și digitalizare“, „Susținerea noii generații“, „Dezvoltarea inteligentă și durabilă a marilor orașe“, „Dezvoltare la firul ierbii“ și câte și mai câte.

Atâta doar că dorințele politicienilor de la putere (pentru că opoziția nu a avut acces la elaborarea acestui plan din motive de „ciocu mic, acum noi suntem la putere“) s-au lovit de refuzul celui care face plata, adică a Uniunii Europene. Au făcut cale-ntoarsă de câteva ori de la Bruxelles cu PNRR-ul mâzgălit cu roșu și mai mai că nu le-au spus „Bă voi sunteți bătuți în cap? Nu pricepeți că nu vă dăm banii pe prostiile voastre? Trebuie să faceți asta, asta și asta.“ Atâta doar că ei nu și nu, noi nu vrem aia noi vrem „ciucalată“. Atâta doar că „mamițica“ și „mam mare“ le cam dă cu …flit.

În loc să se așeze la aceeși masă, să stabilească ce și cum e de făcut, onor politicienii noștri se ceartă, se împung și își arată mușchii: Câțu se războiește cu Orban pentru șefia PNL, în care primul zice „Aveți grijă ce votați că banii sunt la mine“, iar Orban o ține pe-a lui: „Eu te-am făcut…premier, eu te…dau jos“, mă rog probleme interne. Tot de Interne se discută și la USR-Plus unde miza e aceeași, șefia partidului, în care Barna (cu ceva schelete descoperite în dulap) sare la gâtul lui Cioloș, „acoperit“ cât se poate.

Ciolacu se face că face opoziție, iar AUR, scăpat de Șoșoacă  (trecută pe linie moartă de colegii senatori), parcă s-a molipsit de la somnul celor din PSD și moțăie liniștit. Poporul aclamă și stânga și dreapta și încă mai speră la covrigii agățați în coada unor câini fără de coadă. PNRR-ul ăsta e o chestie bună, văzut de la distanță. De aproape însă va veni cu tăieri de sporuri, înghețări de salarii, pensii și alocații, cu creșteri doar la prețuri, numărul de șomeri și firme autohtone intrate în faliment.

Doamne dar ce frumos suna acest program în campania electorală…mai mai să-i crezi și să-i votezi. Astăzi, programul va fi trimis la Uniunea Europeană și abia apoi va fi prezentat publicului larg. Frumos nu? Rămâne de văzut care au fost promisiunile guvernanților pentru a obține aceste 30 de miliarde de euro și vor însemna ele pentru viața noastră de zi cu zi. Sincer eu unul nu voi fi dezamăgit și asta pentru simplul motiv că nu am așteptări de la ei; ei cei din stânga ori din dreapta, pentru că toți sunt o apă și-un pământ și nu pot vedea, gândi și simți nimic dincolo de interesul personal.

Dan AGACHE

Chirurgul reșițean Paul Purea, mai virulent și caustic ca niciodată la adresa celor care conduc și au condus în ultimele trei decenii destinele acestui popor, într-un mesaj public în care își arată dezgustul față de cei care au premeditat destinul „României furate”.

„Nenorocire mare pe capul bietului popor..! Nenorocire, mare nenorocire ai fost tu Vlad Voiculescu (nr. de azi fost ministru)! Şi tu, Barna şi Cioloş! Şi toţi miniştrii de la Sănătate de până acum! Şi toate guvernele României de până acum, masturbându-se de 31 de ani în Palatul Victoriei! Şi toate parlamentele de până acum proliferând malign în tot felul de maladii groteşti şi analfabetism mocirlesc, în Palatul Poporului –  mucegăit şi el nu de vreme, ci de voi! Şi toată clasa politică de până acum mizerabilă, hoaţă şi cioflingară! Toţi aceeaşi javră cu aceleaşi metehne rabice!

Caut un OM  – vorba lui Diogene din Sinop – , cu făclia în mână îl caut, în amiaza întunecată a politicii româneşti de după ’89, şi nu-l găsesc! Un singur OM aş vrea să văd între voi, derbedeilor, şi m-aş mulţumi! Aţi furat cât aţi vrut şi după cât v-au ţinut baierele nemerniciei din voi, v-aţi promovat nu numai în pat amantele, dar şi în funcţii cheie, în politica şi administraţia de vârf; rude, naşi şi năşici peste tot unde e de nemuncit şi de îmbogăţit prin escrocherie şi furt; mame, bunice şi mătuşi făcute peste noapte multimilionare din banii poporului, din neconstrucţia de spitale, din batjocura  pensionarilor reprezentând patru milioane de români cu pensii mizerabile – români care au construit România pe care voi o furaţi şi o dărâmaţi de 31 de ani! O duceţi bucată cu bucată în conturile voastre đin ascunsa străinătate! Chiar nu vă mai puteţi opri, paranoicilor, chiar nimeni nu vă mai poate opri?”, dezvăluie indignat medicul Paul Purea.

Chirurgul reșițean deplânge acrimonios, în expunerea sa, starea deplorabilă a sistemului de sănătate românesc, pe care-l cataloghează ca fiind cel mai neputincios, corupt și deficitar din Europa.

„Vă scărpinaţi – în aceste momente groaznice de pandemie -, de ochii lumii, la ceafă (când de fapt vă scărpinaţi la…) că nu aveţi spitale şi paturi destule la ATI! Unii dau vina pe ceilalţi, ceilalţi pe unii! Aşa cum sunteţi obişnuiţi de trei decenii! Aţi cântat greieraşilor la struna corupţiei toată „vara nenorocită postdecembristă” şi acum vreţi să aveţi „merinde” terapeutică modernă, eficientă şi destulă pentru toţi sărmanii bolnavi ai României? Destule paturi ATI şi destul Oxigen pentru cei care se sufocă? De unde să aveţi, când toate spitalele de care are nevoie acum populaţia ţării sunt în conturile şi în vilele voastre? În maşinile voastre şi ale beizadelelor voastre!? Sunt în silicoanele şi în botoxurile, în genţile şi pantofii curvelor voastre, în conturile rudelor voastre la fel de mânjite de corupţie ca şi voi!

Aţi dat pensii speciale ca să scăpaţi de Justiţie şi de lege, aţi plămădit  din rahat… turcesc o Curte Constituţională ca să ajungă Dreptatea, Adevărul  şi Echitatea socială, neconstituţionale şi aruncate la coşul de gunoi! Asta aţi făcut, histrionicilor…! România are astăzi cel mai deficitar şi corupt, cel mai neputincios Sistem de Sănătate din Europa – măcar acest lucru ar trebui să ştiţi, să recunoaşteţi! V-aţi pus problema că dacă n-aţi fi furat voi tot, absolut TOT, nu în fiecare judeţ, ci în fiecare comună se putea construi un „spital regional”?

Românilor, nu de viruşii SARS CoV 2 ar trebui să le fie teamă, ci de viruşii din voi!  

N-ar fi fost mai bine, tu PNL- ule să faci coaliţie guvernamentală cu PSD, ca să avem măcar în fruntea MS un mare specialist ca Rafila (cu tatăl fost şef la Securitate), ori pe Cercel  care manevrează vaccinurile din România de peste un deceniu şi îi arde spitalul de cât de grijuliu a fost, şi este, cu infrastructura medicală şi cu sănătatea oamenilor; poate chiar pe Oprescu, reactivat, cu aceeaşi genă curată de securist şi, în plus, cu banii de şpagă puşi la împuiat sub pernă sau sub saltea că acolo, zice-se!, e loc mai mult… Că doar ăştia ne sunt medicii de frunte, marii specialişti care pot salva Sistemul de Sănătate al ţării, neputincios şi corupt! Nu-i aşa?!”, mai spune medicul.

Chirurgul reșițean mai vine cu o propunere, la fel de ironică, dar și cu o soluție tragic-comică privind schimbarea ministrului sănătății și a actualului Executiv.

„Ar mai fi o soluţie, să dăm jos Guvernul actual şi pe Vlad Voiculescu! Premier să devină Şoşoanca, vicepremier Dăncilă, ministrul Sănătăţii tipa aia din Oradea care nu poate face diferenţa între o viroză pandemică şi o pneumonie banală bacteriană tratată cu antibiotice (cea care a tratat bolnavi cu un „covid mişto”, fără oxigen, fără anticoagulante, fără protecţie mecanică pulmonară în cazuri de asfixie, fără spitale şi secţii ATI, doar cu trimiterea infectaţilor la plimbare ş a m d ).

Cum să nu fi mâhnit şi revoltat (până la înjurături!) când mor atâţia oameni datorită neajunsurilor medicale româneşti – bolnavi covid şi noncovid! Oamenii mor iar ei, responsabilii de sănătatea poporului, fac aceleaşi afaceri oneroase acum în pandemie „ca-n vremurile bune de hoţie”!”, își încheie expunerea medicul reșițean, Paul Purea.

Lorena POENARU

A trecut deja un an de când în România a fost anunțată atunci, starea de urgență. Cu doar câteva cazuri de infectare cu noul virus, fără un tratament, fără un vaccin, cu un sistem sanitar în agonie în cea mai mare parte, starea de urgență de acum un an ne-a ținut blocați în case. Am strâns din dinți, am ronțăit cam ce am avut prin casă, ne-am pierdut, mulți dintre noi, locurile de muncă, am ținut copiii departe de școală, de educația dascălilor, de prieteni. Am închis atunci cam tot ceea ce se putea închide: biserici, școli, afaceri, vise…. Le-am redeschis ulterior, doar pentru a le putea închide din nou. Un joc de-a uite-l, nu e, un joc păgubos din care toți am avut doar de pierdut.

Care e situația acum, într-un alt martie primăvăratec, dar la distanță de un an. Prelungim starea de alertă, am deschis școlile parțial și le închidem total, privim cu tristețe cum afacerile se distrug, oamenii sunt ruinați, politicienii dau impresia că știu ce fac, dar fac ce știu, tratament încă nu există, sau cel puțin nu la noi, vaccinul are efecte secundare bine dosite de mai marii zilei, pentru a nu panica populația, iar noi stăm ca oile și ascultăm frânturi de adevăr combinate cu multă șiretenie într-o mare de dezinformare.

Vinovați suntem desigur noi, cetățenii, pentru că circulăm cu mijloacele de transport în comun, pentru că ne ducem copiii la școală, pentru că ne permitem să ne plimbăm pe stradă, pentru că….. nu mai contează. În tot acest context cresc exponențial teoriile conspiraționiste. Cresc și evoluează de la controlul prin antenele 5G, la transformarea noastră în niște zombi, că tot e la modă zilele astea. Adevăratele cifre ale testărilor și infectărilor ne sunt ascunse și spun asta pentru că nu cred că ei sunt atât de proști încât să dea cu bună știință toate aceste cifre publicului. Colectivul de specialiști care hotărăște ce trebuie făcut pe mai departe stă ascuns după fustele lui Iohannis și Arafat și, cu toate că urmăresc destul de frecvent știrile pe toate canalele media, nu am văzut nici unul ieșind în față și asumându-și, cu date concrete, cu exemple, toate acestea.

Mai nou ne sunt ascunse date privind efectele adverse ale diferitelor tipuri de vaccin, pentru a nu intra în panică, probabil, sau nu știu care sunt adevăratele motive. Domnilor ce ne priviți de sus: cu cât sunteți mai secretoși, deveniți mai puțin credibili; cu cât vă înconjurați de non-valori, cu atât lumea va crede mai mult în teoriile conspiraționiste; cu cât vă împăunați voi mai tare și vă arătați harnici nevoie mare, cu atât lumea este mai sceptică și mai puțin dispusă să vă creadă. Dacă închideți localități atunci când vreți voi, de frica adunărilor populare, dacă înarmați „brațul de forță“ al legii cu chitanțiere prin care să dea mii de lei amendă, dacă terorizați prin frica pierderilor pecuniare populația, nu înseamnă că sunteți valabili și aveți credibilitate în fața norodului; nicidecum.

Mai stăm în case, mai plângem după un job, ne creștem copiii și-i educăm așa cum ne pricepem noi, fără să fim dascăli de profesie, mai vărsăm o lacrimă după cei dragi plecați singuri dintre noi, pentru că nu am avut acces în cimitire, mai răbdăm o vreme, dar vă întreb: până când? Când veți gândi și acționa în interesul acestei nații călcată în picioare chiar de voi și cei pe care îi slugăriți? Până când? Când va veni vremea să dați socoată pentru toate fărădelegile voastre pe care le-ați făcut de 30 de ani încoace? Nu aruncați pisica moartă dintr-o tabără politică în alta. Toți purtați o vină pentru ceea ce ați distrus în această țară, iar noi suntem vinovați pentru că v-am legitimat prin (ne)prezența noastră la vot.

Mă întreb și vă întreb: atunci când vă priviți în oglindă, nu aveți nici măcar un minim sentiment de jenă? Că de rușine nici nu poate fi vorba.

Dan AGACHE

Mă uit ca prostul pe site-urile de știri naționale, mă frec la ochi, îmi dau cu apă rece pe față și…ioc, același lucru îl văd. Primul e acela că actuala coaliție de guvernământ și-a împărțit ciolanul prefecturilor: PNL va avea 23 de prefecți, USR PLUS – 14 și UDMR – 5. PNL a cedat județe importante și capitala, însă a obținut Sibiu și Bihor. Ce face cu ele? Păi ce a făcut și cu celelalte. Sibiul e fieful prezidentului, iar la Bihor a înnăbușit răzmerița. Care ar putea să se iște la Cluj, unde prefectul e UDMR-ist. Mă rog, e mămăliga lor, o împart cu cine a avut loc la masă.

Deranjant e însă un alt aspect: Guvernul a aprobat în ședința din 27 ianuarie proiectul de OUG care prevede modificarea statutului prefectului și subprefectului, astfel încât aceștia să nu mai fie înalt funcționari publici, ci să aibă funcție de demnitate publică. Prefecții și subprefecții își vor păstra calitatea de înalt funcționar public doar pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Adică nu mai trebuie să ai pregătirea necesară, ci e suficient să fi în grațiile unui anumit partid politic pentru a ajunge într-un asemenea post. Parcă trăim într-un film ireal, iar scenaristul și regizorul sunt mangă și spun bancuri tâmpite.

Dar de ce să ne mai mirăm când la Apele Române a fost angajată o tută, că nu pot să-i spun altfel, care după ce a terminat facultatea de Chimie (mă întreb cum, pentru că nu știe nici măcar abrevierea elementelor chimice) a petrecut 5 ani la Master. Aaaa, mi-am zis, poate nu știe tăntuca prea multe din facultate, dar s-a specializat la Master. Abia într-un târziu am priceput și eu că master nu era masterul de după facultate ci un club unde a profesat ca…ospătăriță. Neștiință tinerei angajate a fost scoasă la iveală de Gabi Musteață,  director tehnic la Apele Române, ABA Prut-Bârlad, care pentru „tupeu” a fost pur și simplu înlăturat din funcție. Metoda, una subtilă: desființarea postului.

Adică haideți să ne lămurim. Când era la putere ciuma roșie, liberalii țipau ca din gură de șarpe că sunt angajate în aparatul public de stat, pe salarii dolofane, tot felul de indivizi a căror singură calitate era că sunt membrii de partid sau protejați ai acestora: unchi, veri, nepoți, amante, șoferi sau mai știu eu ce. Nu e bine strigau și liberalii și useriștii într-un glas; rușine. Rușinea asta era la ăia, la noi….. La noi vorba unei alte cucoane, nu-i mai rețin numele și probabil nici nu merită, pentru că a intrat în coșul de gunoi al istoriei politice post decembriste: „Ciocu mic la voi, acum noi suntem la putere“

Da fraților, voi sunteți la putere, dar la națiunea asta nu vă gândiți? Doar la ciolan și cașcaval? Nu există oameni competenți în 3 partide înfrânte la alegerile parlamentare de ciuma roșie? Nu aveți cadre de nădejde care să fi făcut și ei o facultate pe bune, nu doar pe ospătărița la…Master? Oare să fi plecat oamenii competenți din țară? Sau se țin departe de voi ca și când ați fi ciumați. Nu de alta dar se pare că se adeverește proverbul care spune că dacă te bagi în vălău…te mănâncă porcii.

Dan AGACHE

Nu asta era ideea, dar nu m-am putut abține. A fugit deci anul vechi, dar în graba cu care a plecat a uitat să-și ia cu el și metehnele căpătate într-o viață întreagă (adică din ianuarie până în decembrie) și le-a lăsat moștenire lui ăsta micu de-a venit acum, care nici nu știe săracul de ce a venit și ce are de făcut, că s-a și trezit cu ditamai „greaua moștenire“ de metehne, obiceiuri proaste și patimi păguboase. El s-a dus, dar noi am rămas cu același soi de politicieni care una zic în campanie și alta fac după alegeri, cu aceleași drumuri frumos realizate pe hârtie dar nepuse în practică peste noroaie, cu aceeași bani europeni care uite-i, nu-s, că nu știm, nu vrem sau nu putem să-i atragem precum au făcut-o și încă o mai fac polonezii de exemplu, aceeași lideri de tinichea numiți pe criterii politice sau de rubedenie, care nu au nici în clin și nici în mânecă cu postul pe care îl ocupă.

Am mai rămas cu aceleași salarii, aceleași alocații, pensii, dar cu alte prețuri la energia electrică, la carburant, la alimentele de bază și nu numai, cu aceleași locuri de muncă prost plătite (deh, nu au toți șansa să lucreze la stat), dar mai puține și cu aceleași promisiuni că mâine va fi mai bine. Când dați de „mâine“ ăsta să-mi spuneți și mie că vreau să-l văd la față. Acum va fi greu pentru actualii guvernanți să dea vina pe greaua moștenire a guvernului anterior, nu de alta dar parcă e aceeași Mărie, dar cu altă pălărie, mai colorată parcă. Dacă până acum v-ați plâns că liberali fac și dreg ce nu vă convine, stați să vedeți acum când trebuie împăcată și capra și varza și gulașul…pardon lupul, ca în poveste.

Una peste alta începe un An Nou, cu multe semne de întrebare: Ce facem cu pandemia? Cum e cu vaccinarea? Dar cu creșterile salariale? Când și dacă va fi aplicată legea pensiilor? Când va crește nivelul de trai promis în campania electorală? Unde sunt kilometrii de autostradă? Dar spitalele? Când merg copiii la școală? Cum împiedicăm tinerii să plece afară? Cum îi aducem pe cei plecați înapoi?…Sunt doar așa câteva din multele întrebări care vor răsări în mintea românului după ce aburii sarmalelor și damful răchiei se va fi risipit. Atunci se va vedea omogenitatea acestui guvern de coaliție conjuncturală. Până atunci însă…se anunță vremuri nu foarte vesele (nu de alta dar sărbătorile sunt pe sfârșite; mai un hop și…gata până la Paști), cu mișcări de stradă, cu proteste, cu solicitări salariale și români nemulțumiți.

Ce e de făcut? Nimic, ce să facem? Așteptăm să treacă iarna, să vină vara, toamna…Revelionul, să chiuim din nou de bucurie că pleacă unul vechi și vine altul nou. Asta e la noi: schimbarea …anului…..bucuria…. Sau asta era cu șeful, că nu mai știu exact?

Dan AGACHE

Cred că m-a lovit de câteva zile astenia. Unii ar spune că nu ai cum, că suntem în decembrie iar astenia vine de regulă toamna, când organismul suferă după soare, aer curat, lumină naturală. Eu o țin una și bună, că la mine a venit și s-a instalat confortabil astenia. Nu îmi explic altfel toate stările prin care trec: oftez tot timpul, sunt irascibil, nu mai pot să dorm noaptea, ba mai mult am început să-mi pierd și pofta de mâncare. Toată ziua fac mărunt din buze, nimic nu îmi convine, sunt ursuz, îmi sare țandăra din orice și mi-e tare dor; dar nu așa, un dor nebun după….campania electorală. Nu râdeți, cu nu e nimic de râs.

Mi-e dor de campania aceea în care veneau politicienii la mine cu zâmbetul pe buze, amabili, gata să se sacrifice pentru binele națiunii, pentru cetățeanul de lângă ei. Mi-e dor de acele declarații în care noi, oamenii de rând eram puși pe primul plan iar ei erau gata să facă orice pentru noi: să stopeze pandemia, să facă autostrăzi și spitale, centre pentru copii, azile pentru bătrâni, să scoată din buzunare precum Moș Crăciun din tolba-i generoasă locuri de muncă, să crească pensii și salarii….Dar câte nu ne-au spus că pot face și chiar vor face dacă îi votăm. Dar cum magia Crăciunului se risipește în zorii primei zile și promisiunile domniilor lor au intrat în ceață, s-au risipit asemeni unui fum la prima adiere de vânt.

Ce pensii, ce salarii, ce drumuri, ce pandemie. Nimic din toate acestea nu se întrevăd la orizont. Mai important, mult mai important acum e împărțirea ciolanului puterii; cine va fi ministru acolo, cine dincolo, cine șef la Cameră ori la Senat, cine ia postul de premier ori pe cel de vicepremier…și tot așa. Nu au înțeles nimic din adevăratul vot al electoratului care de fapt nu s-a prezentat la urne, dând un autentic vot de blam întregii clase politice. Dar cum domniile lor s-ar fi ales și cu o prezență de 10% la urne, această neparticipare a marei mase din electorat la scrutinul parlamentar din 6 Decembrie nu i-a afectat prea tare. Sunt supărați acum că nu pot să ajungă mai repede acolo unde și-au propus: la binele de care aminteau în campanie. La fotoliile cu aer condiționat și încălzire în pardosele; la bugetul națiunii alimentat din leafa noastră de doi lei, la împrumuturile pe care le vor achita și stră-stră nepoții mei pe care nu-i știu dar care mă vor blama că am permis ca o mână de oameni să se îmbogățească pe munca unei generații nenăscute încă.

Nici nu au depus jurământul în care cu o nonșalanță ieșită din comun vor jura cu mâna pe biblie ori pe Constituția României că nu vor precupeții niciun efort pentru binele nației, pentru propășirea ei pe culmi de glorie și alte chestii din acestea siropoase, că a și început bătălia în haită. Se ceartă pentru o ciosvârtă mai mare, ori mai cărnoasă; se luptă între ei, în văzul tuturor, care să fie primul la împărțeala ospățului, uitând că de fapt bucățica de carne pe care se bat suntem noi, cei ce i-am ales, i-am investit cu încredere și speranță, cu dorința ca ei să facă România bine. Nu vor reuși, la fel cum nici noi nu ne vom mai face bine.

Tinerii vor pleca în continuare spre zări mai luminoase, bătrânii se vor stinge singuri și părăsiți te toți, inclusiv de speranță, iar cei ce mai pot ține o lopată în mână o vor folosi în cu totul alte scopuri decât cele pentru care a fost creată. Noroc cu voi, aleșii noștri că mai puteți ține stiloul în mână; că mai aveți putere să tăiați din ciosvârta aceea frumoasă care se cheamă România, că mai aveți ce vinde din țara asta, ori mai știți câte un organism financiar care să vă împrumute.

În toată această campanie electorală în care ne promiteați marea cu sare, vi-a trecut măcar odată prin minte că ne spuneți numai minciuni, că ne amăgiți? Probabil că nu și poate tocmai de aceea, acum sunt trist și abătut, dezamăgit și supărat, ursuz și fără poftă de nimic. Poate așa, din când în când, mă mai gândesc la vorbele frumos meșteșugite pe care ni le spuneați acum câteva săptămâni, când, asemeni porumbeilor, ne ciuguleați din palmă. Acum că vi-ați luat zborul, faceți altceva și….zău că nu-i frumos.

Dan AGACHE

Prezent la emisiunea Reper24 live, candidatul Partidului Mișcarea Populară – PMP Eugen Cismăneanțu, o persoană recunoscută pentru faptul că spune lucrurilor pe nume și nu ascunde mizeria sub preș, a recunoscut faptul că din această cauză a avut și pierderi politice:

„Acesta a fost și unul din motivele pentru care, câteodată, mai ai și de pierdut din punct de vedere politic; pierzi o luptă, dar nu pierzi războiul. În momentul în care spui lucrurilor pe nume, fără menajamente și fără intenția de a ataca pe cineva, ești sancționat, ești denigrat și așa mai departe. Trebuie să recunosc că în această perioadă lucrurile sunt atât de complicate și atât de fluide, încât îmi vine foarte greu să fac o campanie electorală politică. Cred că fiecare dintre noi, înainte de a fi oameni politici, ar trebui să ne gândim la semenii noștri. Și pentru că trecem printr-o perioadă extraordinar de complicată, o perioadă prin care nu am mai trecut niciunul dintre noi (și aici fac referire la această situație pandemică), îmi este foarte greu să vin în fața electoratului când știu că nu este interesat de politică, de răfuieli politice, de schimburi de idei doar de dragul ideilor, așa cum până acum s-a întâmplat“.

„Observați foarte bine dacă ieșiți pe stradă, oameni triști, oameni debusolați, iar politicienii (și nu mă refer doar la un partid anume), în general clasa politică în general, parcă ne-am denaturat ca oameni. Nu ne mai gândim la problemele prin care trec cetățenii, să fim aproape de ei, că sunt copii care la această oră nu au ce pune pe masă, că mulți dintre ei se culcă seara flămânzi. Sunt copii care merg desculți, sunt copii cărora statul nu le asigură acces la educație, sunt bătrâni care nu-și permit o mască, sunt oameni cu probleme, probleme și iar probleme…“.

“Înainte de a fi politician ești om; iar dacă ești om și nu-ți pasă de semenul tău, ajungem în situații în care tolerăm impostura, corupția, (pentru că încă există corupție în toate sistemele din România), ajungem să nu ne mai pese de semenul nostru. Ne pasă de noi, de bunăstarea noastră și de aceea România a ajuns în situația în care se găsește acum. Am ajuns să nu ne iubim și nu ne respectăm tradițiile; nu ne mai iubim țara și o facem doar la modul declarativ. Nu îți poți iubi țara dacă nu iubești cetățenii ei, dacă nu ai un sentiment de empatie față de aproapele tău. Acestea sunt primele lucruri pe care noi, politicienii, ar trebui să le vedem la noi clasa politică. În presă, în mass-media în general nu se promovează altceva decât ură, dezbinare și epatarea unor personalități care și-au crescut averile ilicit și vin să ne dea lecții de bună morală“.

Eugen Cismăneanțu, fost primar al orașului Bocșa, candidează din partea Partidului Mișcarea Populară pentru funcția de senator în Circumscripția Electorală 11 Caraș-Severin.

Dan AGACHE

Mare zarvă mare în sat; licuriciul are alegeri prezidențiale și toată planeta stă cu ochii beliți în așteptarea rezultatelor de parcă după ar curge lapte și miere pentru toată planeta. Unii spun ( de-ai noștri, din covăcie) că ora exactă se dă după București. Alții spun că de la Marele Licurici luăm lumină. Hai nu zău. Nu sunt eu un analist de politică internațională, dar cei peste 20 de ani de presă, precum și cei dați de CNP, mă îndreptățesc să cred că pot să trag și singur draperiile dimineața și să iau lumină de la soare. Nu aștept să vină americanii, că destul a așteptat moșul meu o viață și americanii…„canci“.

Cine va ieși câștigător nu știu și sincer nici nu mă interesează; e ciorba lor, să-și sufle singuri în ea și…doar în ea. În a mea pot să o fac și singur, fără indicații de la ei. Mă intrigă însă zbaterea clasei politice și previziunile pe care le fac. Păi dacă iasă ăla, va fi bine pentru noi, dacă nu iasă, va fi belea pentru toți. Părerea mea e că beleaua va fi și cu unul și cu altul, pentru că păduchele românesc știe să-și facă un pic de cărare să iasă în frunte, caz în care o va duce bine. Nu e vorba de noi, prostimea, ci de ei, mai marii țării.

Atâta doar că dacă mă doare-n cot dacă va câștiga Trump sau Biden, mie îmi e totuna. Nu va curge lapte și miere peste România, fiți siguri de asta. E drept că au promis coridor rutier și feroviar de la Marea Neagră până la Marea Caspică, dar aveți vreo speranță că așa ceva va fi realizat în acest mileniu? Eu unul nu am. Au promis ajutoare militare și trupe și dotări în tehnică de luptă, dar cu ce preț? Pentru siguranța noastră au spus americanii. Ba eu cred că pentru siguranța lor nu a noastră. De la războiul între Nord și Sud, americanii nu au avut niciun conflict militar pe teritoriul lor. Asta ar trebui să spună multe și nu vreau să detaliez aici cine ar avea de suferit în cazul unui conflict zonal. Nu de alta, dar Rusia și Turcia nu ne zâmbesc prietenește.

Problema mea cu alegerile astea de la marele licurici, e…păduchele românesc. Luat de valul problemelor de zi cu zi, de gestionarea impecabilă a pandemiei și așa, secundar de pregătirea alegerilor, Parlamentul, guvernul, clasa politică în general nu a spus nici pâs după declarația ambasadorului american la București, Mark Gitenstein, care a îndemnat autoritățile să privatizeze tot, în special companiile energetice. Da, statul este cel mai prost administrator posibil, dar asta nu e vina celor aflați la conducerea acestor companii ci doar cei care i-au numit acolo și care căpușează companiile de stat și împart profitul cu cei care i-au numit în funcții, adică păduchii politici. Aceștia nu au culoare politică, nu aparțin unei formațiuni politice sau alteia, aparțin tuturor, iar când e vorba de astfel de afaceri sunt toți frați întru căpătuială. Păi cum credeți că s-au format averile colosale ale unora și ale celorlalți despre care încă nu știm nimic?

Da, statul e administrator prost, dar oare nu putem să numim în funcțiile de conducere oameni competenți? Ba putem, dar nu vrem. Mai bine zis nu vor ei. Vindeți fraților și sistemul energetic național, și portul Constanța și CEC-ul și ce a mai rămas. Vindeți tot și când se împute treaba vă faceți valiza și…zbârrrrr, spre țările calde. Noi? Cui îi mai pasă ce vom face noi. Vom rămâne slugi la stăpân străin în țara noastră, vândută pentru 10 arginți. Dar parcă mai contează? Slugi suntem și acum la stăpân român așa că….poate mai există o șansă la cel străin. Sau să dăm cu DTT pentru păduchi? Ce ziceți?

Dan AGACHE