Asigurarea unei legături rutiere între stațiunile Poiana Mărului și Muntele Mic reprezintă una din soluțiile găsite de administrația județeană cărășeană pentru dezvoltarea turismului în zonă. Un prim pas pentru realizarea proiectului a fost făcut în ultima ședință a forului județean, atunci când s-a votat intenția de preluare din domeniul public al statului și administrarea Romsilva în domeniul public al județului Caraș-Severin și administrarea Consiliului Județean a unui drum forestier deja existent între cele două stațiuni. „Am promis populației că vom face drumuri și vom deschide turistic județul”, le-a răspuns președintele Romeo Dunca, consilierilor județeni PSD și PRO România, care nu s-au arătat convinși de necesitatea acestui proiect de hotărâre.

„Prioritatea pentru dezvoltarea turismului pe Muntele Mic o reprezintă  accesul, pentru că asta este în prezent  punctul vulnerabil. Încă din 2008, Romeo Dunca a investit într-un plan de acces  și a creionat trei căi de acces principale: una, clasică, pe care se vine și acum, un alt drum ar fi fost cel vechi de la Borlova, pe la Fântâna Voinii, până sus pe platou și o altă variantă, ar fi dinspre Poiana Mărului. Dacă aceste trei căi de acces vor fi dezvoltate și susținute financiar, sigur că această stațiune va exploda.

De la Poiana Mărului există o variantă de luat în seamă, pe Valea Șucu, pe drumul forestier și există discuții cu reprezentanții de la Direcția Silvică de a se trece drumul în administrarea Consiliului Județean, pentru a putea fi asfaltat, și atunci iată apare o bretea nouă, care rezolvă mult”, a explicat alpinistul Cornel Galescu, consilierul președintelui Dunca pe probleme de turism.

Proiectul de hotărâre privind intenția de preluare a drumului forestier din administrarea Romsilva a stârnit vii discuții în forul județean. Consilierii PSD și PRO România, Ioan Crina și Flavius Nedelcea, nu s-au lăsat convinși de cuvintele președintelui Dunca cu privire la importanța deschiderii unui noi căi de acces spre Muntele Mic și la asfaltarea actualului drum forestier printr-un viitor proiect finanțat prin CNI.

„Punem carul înaintea boilor. Nu se opune nimeni la așa ceva. Dar acum să mai luăm 23 de km de drum pe care trebuie să îl întreținem, să îl reparăm și așa mai departe, neștiind că avem asigurată finanțarea?”, s-a opus Ioan Crina susținut și de fostul coleg social-democrat Flavius Nedelcea, care afirma că în Caraș-Severin există multe alte drumuri care ar necesita reparații.

Spiritele s-au calmat după ce secretarul județului Darian Ciobanu a explicat că aprobarea proiectului nu înseamnă în mod automat preluarea drumului. Ulterior, dacă se ajunge la un acord cu Romsilva, trebuie o hotărâre de Guvern care să aprobe schimbarea administratorului, iar mai apoi proiectul va ajunge din nou pe masa consilierilor județeni și va trebui aprobat cu două treimi din voturi.

„Probabil că îl vom face peste vreo 5 ani, la cum merg lucrurile în România”, a concluzionat Romeo Dunca.

Karina TINCUL

S-a scris, s-a vorbit și s-a plâns mult pentru ceea ce a ajuns astăzi una dintre perlele turismului cărășean, Hotelul Scorilo din Poiana Mărului. Ridicat in anul 1977, este una din cele mai impunătoare clădiri din tot Banatul. Înainte de Revoluție, aici ajungeau sa se cazeze doar cei cu relații la PCR. Clădirea, plasată în centrul localității, este o replică la scară extinsă a Hotelului Teleferic din stațiunea Poiana Brașov. Acum, ea stă să se prăbușească. În anii 80, hotelul avea 72 de camere și o capacitate de peste 400 de locuri de cazare, zona fiind una deosebită și considerată ca fiind printre cele mai ozonate din Europa.

Din nefericire hotelul a avut aceeași soartă ca și alte hoteluri importante situate în stațiunile din Caras-Severin. Ajunsă în mâinile mai multor proprietari, care fie nu au văzut potențialul ei, fie nu au avut posibilitatea să investească, unitatea emblematică a Banatului Montan s-a degradat pe zi ce trece. Hotelul, falnic odinioară, străjuit de un cerb în curtea interioară, a ajuns hotel pentru animalele localnicilor, loc de joacă pentru copii și veceu public pentru adulți. Părea că soarta acestuia este pecetluită și se așteaptă trecerea anilor pentru ca intemperiile să îl  pună la pământ.

Și totuși există speranțe. Soarta celei mai mari unități de cazare din zonă s-ar putea schimba în bine, după cum a afirmat în direct la Reper24 live, primarul localității Zăvoi, Doru Cîrdei:

„Până în 2016, în Poiana Mărului nu s-a investit mai nimic din partea administrației locale. Acum avem câteva proiecte care prevăd asfaltarea tuturor străzilor din localitate, refacerea întregului sistem de iluminat public, amenajarea unor zone de promenadă. Vrem să venim în sprijinul locuitorilor și a deținătorilor de pensiuni din zonă pentru a înflori împreună stațiunea și a-i oferi strălucirea de altădată. Acolo este cel mai bun aer, un oxigen ozonificat recunoscut pe plan național și internațional. Înainte de 89 era un loc în care se tratau bolnavii de plămâni.

Văd un viitor strălucitor al acestei zone, chiar dacă, la această oră, Poiana Mărului nu mai e stațiune turistică. În momentul de față există câteva pensiuni, există locuri de cazare și de servire a mesei și sunt în discuții cu proprietarii pentru a găsi cele mai bune oportunități pentru a crea locuri de agrement, trasee turistice și să punem în valoare zona la adevăratul ei potențial. Hotelul Scorilo, o emblemă înainte de 89, a ajuns în starea în care se află acum din cauza acelei privatizări de doi lei făcută după Revoluție. Din câte știu, hotelul a fost girat la bancă, licitat, iar în prezent există un proprietar care l-a preluat și în cel mult doi ani îl va pune pe picioare. Noul proprietar mi-a trimis și niște machete pentru a vedea cum va arăta hotelul refăcut. Acum din această unitate a rămas doar structura de rezistență și tot ce înseamnă interior, exterior, dotări va trebui refăcut în totalitate“, a afirmat edilul comunei Zăvoi.

Primarul Doru Cîrdei a mai precizat că în prezent există 14 pensiuni în Poiana Mărului, cu o capacitate de cazare de aproape 360 de locuri, iar darea în folosință a Hotelului Scorilo va dubla numărul acestora. Edilul din Zăvoi își pune speranța și în reabilitarea traseelor rutiere pentru ca turistul să-și poată petrece, pe timpul iernii, ziua la schi, pe Muntele Mic și pe Țarcu, iar seara să coboare în Poiana Mărului pentru masă și casă.

Surse foto: anasfashionworl.com; glatels.com; deadhotelsromania.com; opiniatimisoarei.com

Dan AGACHE

Situată în Valea Bistrei din Caraș-Severin, străjuită de munți cu creste înzăpezite, de frumuseți naturale nepuse în adevărata lor valoare, comuna Zăvoi se înscrie cu prioritate între localitățile cu potențial turistic ce trebuie dezvoltate. Acest deziderat a fost afirmat și de actualul președinte al Consiliului Județean, Romeo Dunca, cel care și-a propus să relanseze economic județul pe baza dezvoltării turistice. Prezent în emisiunea Reper 24 live, primarul comunei, Doru Cîrdei, a trecut în revistă câteva din posibilitățile prin care zona poate fi pusă în valoare.

„Administrația locală a comunei Zăvoi poartă discuții cu reprezentanții Consiliului Județean Caraș-Severin pentru identificarea tuturor posibilităților de punere în valoare a potențialului turistic local. Una dintre preocupări este aceea de amenajare a unor piste de biciclete pentru turiștii din Poiana Mărului, dar nu este singura. Mai avem în zona cimitirului din Zăvoi, un castru roman, nepus în valoare deocamdată. În Măru mai avem o biserică, monument istoric, ce conține o icoană a Maicii Domnului cu o vechime de peste 500 de ani. Aceasta a fost pictată pe Muntele Athos, are o poveste întreagă în spate, o icoană la care localnicii țin foarte mult.

Un alt obiectiv este barajul de la Poiana Mărului, un baraj construit doar din arocamente, din piatră și argilă și sunt foarte mulți turiști care au auzit de el și vin să-l vadă cu ochii lor. E ceva ce trebuie vizitat. Avem însă un minus în ceea ce privește accesul rutier în zonă. Consiliul Județean a reușit după multe tergiversări să obțină drumul de acces, situat pe partea dreaptă a lacului de acumulare, de la Hidroelectrica. Drumul nu arată foarte bine, a mai fost reparat pe ici pe colo, dar în prezent a fost introdus pe o finanțare europeană prin ADR Vest și într-un an, doi va fi reabilitat în totalitate, de la covorul asfaltic până la rigole și ziduri de sprijin.

De la Poiana Mărului și până la Muntele Mic este un drum forestier pe care tot Consiliul Județean a aprobat preluarea lui de la Romsilva și vrea să-l transforme în drum județean, pentru că leagă două localități. Aici, dar și pe traseul Poiana Mărului – Șeaua Iepei se pot amenaja piste de biciclete. Posibilități sunt, dar în ultimii ani nu s-a investit în turism. Există posibilitatea ca iarna să cazăm în Poiana Mărului turiștii care vin la ski în Muntele Mic, iar vara să le oferim posibilități de excursii și drumeții, fie pe jos, cu bicicleta sau cu autoturismul“ – a mai declarat primarul comunei Zăvoi, Doru Cîrdei.

Sursă foto: ciao.ro

Dan AGACHE

Drumul de acces spre Muntele Semenic ar putea fi reabilitat în totalitate cu fonduri de la Compania Națională de Investiții, anunță președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca. Din păcate, lucrurile nu sunt deloc simple în ceea ce privește infrastructura spre  Muntele Mic, unde conform șefului forului județean, va mai dura minim șapte ani până la implementarea unor proiecte care să ducă la asigurarea unui turism de calitate.

Situația căilor de acces spre cele două stațiuni montane, luate cu asalt de turiști la fiecare sfârșit de săptămână din ultima perioadă, a fost discutată de președintele Dunca cu echipa de implementare proiecte în infrastructură a forului județean. Unul din subiectele abordate s-a referit la clarificarea situației juridice a tronsonului de drum județean Prislop-Semenic și intabularea traseului în Cartea Funciară, una din condițiile necesare pentru atragerea de fonduri.

„În scurt timp vom demara SF-ul. Dna Luminița Jivan a venit de la București cu răspuns de la Compania Națională de Investiții. Putem găsi finanțare pentru o reabilitare totală a acestui sector de drum important pentru turiști”, a anunțat președintele Romeo Dunca.

Alte proiecte în vizorul administrației județene se referă la reabilitare DJ Zăvoi -Poiana Mărului, lățire drum telescaun vechi – platou Muntele Mic și asfaltarea, după trecerea din administrare Romsilva, a conexiunii Poiana Mărului cu stațiunea de ski pe traseul râului Sucu.

„Aglomerația din zilele trecute din zonele schiabile ne-a arătat tuturor că Semenicul, Poiana Mărului și Muntele Mic trebuie să fie o prioritate. În perioada de iarnă, aici vin mii de autovehicule.

Parcările în golul de munte sunt o inepție. Un compromis care creează o mulțumire pe moment și doar celor care nu înțeleg întreg fenomenul, în ansamblu, al unui turism calitativ civilizat.

Ani de zile am avertizat că, dacă se dorește cu adevărat performanță și calitate, gondola de acces e soluția.

La Semenic, prin efortul și încăpățânarea dlui primar Popa, documentația necesară a fost rezolvată. Rămâne găsirea soluției de finanțare și lucrurile vor intra într-un făgaș normal.

La Muntele Mic, din păcate, va mai dura minim șapte ani până se va putea face ceva la infrastructura. Doi ani până se vor finaliza procesele și alți 5 ani cel puțin după aceea, necesari lucrului efectiv la acte și edificare. E păcat, deoarece soluția tehnică a fost prezentată de mine încă din 2008. Parcare sus pentru riverani, pentru autocare și pentru cei cu cazare pe munte, iar accesul miilor de turiști de zi – cu gondola, de pe drumul militar,de langa Borlova. Unde pot parca civilizat 2000 de mașini. Și unde se poate realiza o nouă infrastructura de cazare cu 2500 paturi.

Edificarea noului telescaun Vâlsanu și restricțiile de circulație din Europa, au adus mii de turiști în stațiunile montane din județ. Odată cu depășirea unui anumit prag de număr de mașini, regulile actuale nu mai ajută. Se instalează haosul și nemulțumirea celor care stau mai mult de două ore și jumătate în trafic pentru a ajunge la schi”, susține Romeo Dunca, în opinia căruia lipsa de viziune a primarilor din zonă constituie o piedică pentru dezvoltarea turismului, provocând daune investitorilor și nemulțumirea turiștilor.

„Din păcate, schimbări majore nu vom putea avea nici cu conducerea actuală a Primăriei Turnu Ruieni. În loc să dispară, haosul de pe platoul montan s-a accentuat.

Eu, alături de Biroul de urbanism de la CJ, voi cere Primăriei să ne dea posibilitatea de a rezolva regulile urbanistice din stațiune. Vom putea în acest mod să facem rapid și civilizat un PUZ al stațiunii. Pe care îl vom preda spre implementare, cu reguli cu tot, Primăriei Turnu Ruieni. Cu toate acestea, sunt sceptic că vom găsi înțelegere și înțelepciune la cei aleși de locuitorii acestei comune pentru a putea rezolva o dată pentru totdeauna urbanismul în stațiunea montană respectivă.

O rezolvare parțială ar fi limitarea accesului pe munte pentru maxim 1.000 de mașini și crearea unui loc de parcare civilizat undeva lângă Borlova pentru Muntele Mic și Prislop pentru Semenic. De unde cu un serviciu de transfer cu autobuzul turiștii ar putea fi duși sus în stațiuni. Dar asta nu poate fi realizat în acest sezon, datorită modului de lucru dificil cu aleșii locali. În special la Ruieni”.

Concluzia președintelui Romeo Dunca este una amară: „În condițiile date nici nu știu ce e mai bine. Să ne bucurăm că avem zăpadă la munte sau să ne punem mâinile în cap că au început să vină mii de oameni în stațiuni”.

foto Muntele Mic: weSKI – Muntele Mic

Karina TINCUL

Primarul comunei Zăvoi, Dorel Cîrdei, își începe noul mandat, după ce a câștigat alegerile din 27 septembrie, cu dorința de a implementa cât mai multe proiecte pentru comunitatea pe care o păstorește, dar și cu speranțe în sprijinul noii conduceri a Consiliului Județean Caraș-Severin.

Edil al unei comune dăruită de divinitate cu o zonă pitorească care îți taie răsuflarea, speră ca drumul care îi duce pe turiști în mult râvnita Poiana Mărului să vadă în cele din urmă asfaltul, dar și să fie realizată o legătură rutieră cu Muntele Semenic.

„La Poiana Mărului vin foarte mulți turiști și drumurile sunt pietruite. Acolo chiar nu s-a investit nimic de 25 de ani și eu zic că aduce un plus pentru Poiană, unde majoritatea turiștilor vin pentru relaxare, plimbare. Sperăm pe viitor, împreună cu Consiliul Județean, să implementăm și legătura cu Muntele Mic, adică să preluăm drumul forestier și să-l asfaltăm până la Muntele Mic, dar și accesul către Poiana Mărului, DJ 683, pe 24 de km, de la Zăvoi până în Poiana Mărului să fie făcut pe un proiect cum trebuie.

În Poiana Mărului se investește foarte mult în ultimul timp, mai ales acum cu pandemia, din ce observ sunt foarte mulți cetățeni care își caută teren, vin cu documente în vederea construirii unei case de vacanță și poate și câteva pensiuni.

Noua conducere a CJ ar trebui să se aplece și spre nevoile noastre, în sensul că infrastructura județeană lasă de dorit, noi aici suntem loviți de situația asta cu DJ 683, dar și deponeul de la Lupac, pentru că deșeurile ne dau bătăi foarte mari de cap. Așteptările sunt mari, dar eu sper că vor fi și rezultate pe măsură!”, a declarat primarul comunei Zăvoi, Dorel Cîrdei.

Dar ce își propune primarul din Zăvoi în acest nou mandat pentru comuna sa?

„Avem  din primul mandat două proiecte în derulare, pe PNDL 2: canalizare, stație de epurare în Zăvoi, care este în momentul de față implementat în proporție de 65%. Proiectul se întinde în 3 localități: Zăvoi, 23 August și Valea Bistrei, dar și la stația de epurare, pentru că unii spuneau că fac canalizare fără stație de epurare, dar îi asigur că s-au pornit lucrările și la stația de epurare.

Al doilea proiect mare finanțat prin PNDL  este „Modernizare străzi în Poiana Mărului”, care se ridică undeva la 6 milioane de lei și prevede modernizarea a aproximativ 7 km de străzi. A durat puțin acest proiect pentru că așa au fost procedurile, însă s-au început asfaltările pe un număr de vreo 12 străzi, nu sunt toate, mai rămân câteva, dar urmează ca în viitor să le intabulăm și să demarăm lucrările pe ele”, a mai declarat primarul comunei Zăvoi, Dorel Cîrdei.

Deoarece tot mai mulți turiști iau cu asalt zona, pentru a ajunge în Poiana Mărului, administrația din Zăvoi face promisiuni că își va da toată silința pentru participarea la dezvoltarea acestei zone frumoase din comuna Zăvoi, prin asfaltarea de străzi, iar pe viitor se caută soluții pentru realizarea unui sistem de canalizare.

„Discuțiile cu cei de la Mediu și cu factorii implicați ne dau încredere că pe viitor o să găsim o modalitate ca să avem măcar mini-stații de epurare zonale în Poiana Mărului, pentru că avem pensiuni și case pe munți și costurile sunt mari.

Mai avem proiect depus cu iluminatul stradal pentru că și asta este o necesitate, în toată comuna.

Având în vedere că noi, Zăvoiul, suntem o comună cu peste 4.000 de locuitori, ne-am încadrat undeva la banii pe care putem să-i absorbim, la 1 milion de lei plus cofinanțarea noastră, undeva la 200 de mii de lei noi, pentru toată comuna”, a precizat primarul comunei Zăvoi, Dorel Cîrdei.

Lorena POENARU

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a avut înainte de alegerile locale, câteva acuzații dure la adresa autorităților cu privire la tăierile de pădure și expertul de masă lemnoasă. Astăzi, din postura de președinte al forului județean, Dunca vrea să pună la punct un sistem de monitorizare a lemnului care iese din pădurile cărășene.

În primul rând, Romeo Dunca atrage atenția că deși „este normal să recoltăm masă lemnoasă, iar atâta timp cât acest lucru se face legal nu putem și nu trebuie să ne opunem”, nu este deloc normal ca liniștea locațiilor turistice să fie tulburată în zile de odihnă sau de sărbătoare de camioane care extrag lemn din pădure. Pe de altă parte, președintele forului județean este de părere că în cele mai multe cazuri camioanele sunt supraîncărcate cu lemn și depășesc greutatea maximă admisă. Drept urmare, acesta consideră că în județul Caraș-Severin ieșirea lemnului din pădure trebuie controlată în detaliu.

„Nu mă refer aici neapărat la nevoile localnicilor de lemn de foc, cât la zecile sau sutele de camioane ce ies zilnic din pădurile Carașului și merg spre fabricile de procesare.

Controlul strict impune posibilitatea aplicării de reguli în folosul cetățenilor care locuiesc în satele de la marginea pădurii. Cât și evidența exactă a masei lemnoase extrase în folosul protejării pădurii ori respectării prevederilor legale. De exemplu, în zona Poiana Mărului și în satul Borlova o amărâtă de cameră video de 150 euro conectată la internet și montată astfel încât să supravegheze drumul ar rezolva tot. Inclusiv evidența cantității de lemn ieșită, ora și numărul de înmatriculare al autovehiculului implicat. În acest mod, tot perimetrul pădurilor din zona turistică Poiana Mărului Muntele Mic ar fi la amănunt și atent supravegheat.

Mai departe, informațiile recepționate și descărcate pe un calculator aflat de exemplu chiar în incinta unui birou de la CJ și comparate cu informațiile legate de avizele emise pe ziua respectivă transmise online de la Garda Forestieră ar rezolva ușor tot.

Iar dacă în acel birou s-ar strânge informații de la 50 de camere aflate în poziții cheie de pe drumurile ce ies din păduri, am putea avea un control exact și nu s-ar dubla nici un transport pe un singur aviz.

Fiind sub supravegherea mea, la mine la birou, cred că s-ar bucura și responsabilii silvici. Ar putea cu ușurință să fie mai exigenți. Să dea vina pe mine. Ce mai contează câțiva «simpatizanți în plus» din cei care supraîncarcă camioanele sau fac alte nereguli…”, transmite Romeo Dunca.

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin așteaptă acum sugestii de la persoanele interesate de punerea la punct a unui astfel de sistem de supraveghere, cu privire la locurile unde ar trebui amplasare astfel de camere de supraveghere. Locațiile ideale ar trebui să îndeplinească următoarele criterii:

• Să fie la intrarea sau ieșirea din primul sat de la marginea pădurii astfel încât să nu existe scuza că se vine din altă direcție.
• În incinta unei proprietăți cu acceptul proprietarului pentru a avea sursă de curent și protecție.
• Focusarea camerei să prindă drumul cu posibilitatea identificării numărului de înmatriculare .
• Locația să fie acolo unde în mod frecvent se extrage lemn din pădure.

„Am putea chiar și premia un proiect în detaliu pentru o astfel de supraveghere a județului până la apariția vestitului proiect național de urmărire a tranzitului masei lemnoasă”, mai precizează Romeo Dunca.

Karina TINCUL

Încă un drum dintr-o zonă turistică a județului este reabilitat. DJ 683, între Zăvoi și Poiana Mărului a avut parte de a doua etapă de asfaltări. Lucrările efectuate de cei de la Direcția de Drumuri Județene s-au realizat pe o suprafață de 9.200 mp din acest drum de importanță turistică majoră pentru județul Caraș-Severin. Astfel, turiștii și locuitorii din zonă beneficiază de condiții mai bune de circulație pe toți cei 22 de kilometri.

Poiana Mărului, un sat de poveste situat în inima munţilor Ţarcu, la 500 de metri altitudine, unde turismul pentru sănătate este la el acasă datorită aerului puternic ozonat, unic în Europa, a avut de suferit ani buni din cauza infrastructurii rutiere.

Până în vara anului trecut, când au fost începute lucrări de reparații prin plombare pe una din cele mai afectate porțiuni din drumul ce duce spre Poiana Mărului, timp de peste 30 de ani nu s-a făcut nimic la acest tronson. Pe timpul iernii, DJ 683 Zăvoi – Poiana Mărului devenea un traseu de aventură, nicidecum o șosea pe care se putea ajunge în condiții bune în stațiune.

În luna septembrie a acestui an, vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Ionuț Popovici, vorbea despre prioritatea administrației județene de a reabilita și moderniza drumurilor și amintea despre investițiile în acest tronson:

„Judeţul nostru este unul dintre cele mai ofertante din punct de vedere turistic, iar din acest punct de vedere, infrastructura este deosebit de importantă.

Investiţia este una deloc de neglijat şi însumează peste 10 milioane de lei, cei mai mulţi fiind alocaţi Văii Almăjului – Cheile Nerei.

În zona Muntele Mic – Poiana Mărului, localităţile beneficiare sunt DJ 608A, Caransebeş (DN 6) – Zerveşti – Turnu Ruieni – Borlova – Staţiunea Muntele Mic (37 km) şi DJ 683, Zăvoi (DN 6) – Măru – Poiana Mărului (22 km)”, a declarat vicepreședintele Popovici.

Elena FRANȚ

Proaspătul președinte ales al organizației PSD Caraș-Severin, deputatul Luminița Jivan, se declară extrem de mulțumită de rezultatele vizitei președintelui Liviu Dragnea în Caraș-Severin, prezent la recenta Conferință Extraordinară de Alegeri la care a fost votată noua conducere a social-democraților cărășeni.

Despre discuțiile purtate cu Liviu Dragnea și asigurările acestuia cu privire la accelerarea unui viitor proiect de infrastructură rutieră – drum expres care ar putea străbate Caraș-Severinul via București, potențialul industrial și economic al județului, Luminița Jivan a consemnat:

„Zilele trecute, președintele PSD Liviu Dragnea a fost în Reșița, iar cu această ocazie a reasigurat cărășenii de sprijinul său necontenit în domeniile ce vor ajuta acest județ să se dezvolte din toate punctele de vedere. Prin discursul liber pe care l-a avut a mărturisit faptul că acest județ a avut și mereu va avea o însemnătate specială“.

De altfel, la Reșița, în fața colegilor săi din PSD, liderul Dragnea a mărturisit de ce Caraș-Severin-ul are pentru el o semnificație aparte, rememorând săptămânile din luna de miere petrecute acum trei decenii în pitoreasca zonă Poiana Mărului, pe care le-a catalogat ca fiind „unele dintre cele mai frumoase zile din viață“.

“Pentru mine Caraș-Severin este un județ unic pentru un motiv foarte simplu, mă leagă printre cele mai frumoase momente și amintiri de acest loc. Sunt puțini oameni care cunosc cât de frumos este acest județ și câte colțuri de Rai se găsesc aici. De asemenea, iubesc Carașul pentru că aici se află oameni extraordinar de harnici, muncitori, foarte bine pregătiți și e un județ care a asigurat o mare parte din industria României.

Am discutat cu mai mulți colegi ceea ce s-a făcut în Caraș și ceea ce urmează să se întâmple bun în Caraș în ceea ce privește infrastructura locală. Vorbim aici de 1,2 miliarde lei care s-au investit, sunt în curs de investiții sau sunt proiecte aprobate în diverse faze procedurale, este o sumă foarte mare, este un rezultat al politicii Guvernului PSD care a hotărât că în România, în special în zona rurală și în zona orașelor mici și mijlocii este nevoie de investiții masive și într-un ritm accelerat, pentru că diferențele de acces la civilizație între sat și oraș erau foarte mari. Noi ne-am hotărât să scoatem satul românesc din noroi și deja se vede în toată țara, sunt alimentări cu apă, canalizare, școli noi, dispensare, spitale, străzile, ulițele cum se spunea înainte, acum nu mai spune nimeni ulițe, au început să fie asfaltate. […] Carașul este un județ care mai are nevoie de câteva lucruri importante și principalul obiectiv pe care trebuie să-l avem și ca partid, și ca Guvern, o să am o discuție luni cu doamna premier și cu ministrul Transporturilor, este o cale de acces importantă către județ, cel puțin pentru drumul expres trebuie să înceapă procedurile foarte rapid, pentru că județul Caraș-Severin nu este doar unul cu potențial turistic, are și un potențial economic uriaș“, a precizat Liviu Dragnea, preşedintele PSD.

Sergiu TABAN

Peste 200.000 de euro au fost indisponibilizați de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din Caraș-Severin, în urma unor percheziții derulate luni, în localitățile Oțelu Roșu și Poiana Mărului, din Caraș-Severin, dar și în municipiul Timișoara, la persoane bănuite de constituirea unui grup infracțional organizat, camătă și spălare de bani.

În total au fost derulate 7 percheziții, 5 domiciliare și 2 la autovehicule, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. Au fost ridicați, în vederea continuării cercetărilor, aproape 220.000 de euro, peste 860 de dolari, 2.500 de lei, înscrisuri și medii de stocare.

„Din cercetări a reieșit că trei persoane, doi bărbați, de 48, respectiv 21 de ani și o femeie, de 44 de ani, toți din Oțelu Roșu, județul Caraș-Severin, ar fi oferit, începând cu anul 2010, împrumuturi de bani în afara sistemelor autorizate, către diverși oameni de afaceri, reprezentanți ai unor societăți comerciale din județul Caraș-Severin, pentru care ar fi perceput dobânzi lunare cuprinse între 7% și 15%.

Pentru a garanta împrumuturile respective, bărbatul, de 48 de ani, i-ar fi determinat să întocmească, pe numele lui, diverse documente financiar-contabile, ce ar fi atestat, în mod fictiv, vânzarea unor bunuri, în valoare de maxim 5.000 de lei, cu scopul de a nu realiza transferuri bancare. Însă, în realitate, valoarea bunurilor respective ar fi fost de 10-20 de ori mai mare.

De asemenea, aceeași persoană ar fi determinat persoanele împrumutate să întocmească documente notariale de recunoaștere a unor împrumuturi, având ca obiect sume în care ar fi fost cuprinse și dobânzile (camătă).

În situația în care aceștia s-ar fi aflat în imposibilitatea de a mai achita ratele lunare, i-ar fi determinat să întocmească contracte de vânzare-cumpărare fictive pentru sume de bani pe care persoana în cauză nu le-ar fi remis niciodată”, explică purtătorul de cuvânt al IPJ Caraș-Severin, Dinu Nicorici.

Față de bărbatul de 48 de ani și femeia de 44 de ani a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile. În cauză, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de camătă, constituirea unui grup infracțional organizat și spălare de bani.

Karina TINCUL

Peisajele deosebite cu care se mândresc cărășenii, care afirmă de multe ori că județul Caraș-Severin este una din cele mai frumoase zone ale României, nu mai sunt umbrite de grămezile de gunoaiele lăsate în urma lor de persoanele lipsite de bun simț și o minimă educație. Cel puțin pentru moment.

Mii de saci de deșeuri au fost colectate la finalul săptămânii trecute de pe traseele turistice din județul Caraș-Severin, în cadrul campaniei „Let`s Do It, România!”. La acțiunea de strângere a deşeurile aruncate în natură au participat peste 700 de angajați Direcției Silvice Caraș-Severin și voluntari atrași în această acțiune de către personalul silvic, care şi-au pus mănuşile și au făcut curat în 60 de puncte de interes din județ, în special pe trasee turistice sau în zone de agrement, cum ar fi Secu, Crivaia, Trei Ape, Poiana Mărului, Buhui, 7 Izvoare.

În urma acțiunii de sâmbătă s-au colectat 2355 de saci menajeri cu capacitate medie de 120 litri (cu 1432 mai mulți decât în anul 2016) și 10 mc de moloz din construcții. Marea parte a deșeurilor colectate au fost sticle și ambalaje de plastic de unică folosință, deșeurile fiind predate în sistemele de colectare de la nivelul administrației locale.

„Direcția Silvică din Caraș-Severin ca subunitate a Regiei Națională a Pădurilor – Romsilva prin implicarea personalul silvic și prin faptul că a cooptat 25% din numărul de persoanele participante la această amplă acțiune de curățenie, iar acestea au colectat aproape jumătate din cantitatea raportată la nivelul județului (2355 de saci din 6000), dovedește încă odată că este preocupată de starea de sănătate a mediului în care cetățenii județului își duc traiul zilnic, cu atât mai mult a zonelor forestiere aflate în administrare”, explică Dan Cîmpan, director comercial în cadrul Direcției Silvice din Caraș-Severin.

Karina TINCUL