Podul de la Palatul Cultural din centrul municipiului Reșița va fi pavat cu piatră cubică, anunță primarul Reșiței, Ioan Popa. Lucrările la podul sudat din zona centrală a municipiului au început în urmă cu aproape un an de zile și cu toate că par să avanseze destul de greu, edilul susține că este vorba de o muncă migăloasă, nu întotdeauna vizibilă pentru cetățeni, dar că proiectul de reabilitare al podului va fi finalizat în perioada următoare.

„Ei au un termen destul de larg acolo, noi i-am rugat să încerce să dinamizeze lucrările și avem promisiunea firmei Hidroconstrucția, pentru că ei lucrează acest pod , că fac tot ce le stă în putință astfel încât într-o perioadă cât mai scurtă de timp să finalizeze acolo, pentru că este un disconfort.

Sunt niște lucrări pe care dumneavoastră nu le vedeți ca cetățeni în mod curent. S-au relocat țevi de apă, magistrale de apă, țevi de gaz, s-au făcut subtraversări pe sub Bârzava. S-a ridicat podul metalic cu totul de pe postamentul lui de beton și au fost făcute niște lucrări la partea metalică de jos pentru că are o vechime destul de mare, aproape 100 de ani și metalul de acolo a fost afectat de intemperii și au trebuit să facem niște tratamente la tot metalul acesta. După aceea s-a făcut sablare, vopsire în câmp electrostatic. Este un monument de artă și nu poate fi pur și simplu lucrat într-o viteză foarte mare. Sunt lucrări care trebuie făcute cu minuțiozitate. Urmează să punem un pavaj de piatră cubică pe pod și pe laterale sunt niște parapeți, la fel niște pavaje de piatră naturală”, a explicat recent edilul reșițean.

Proiectul de reabilitare a podului sudat din centrul orașului sau a podului de la vamă, cum era cunoscut pe vremuri, este finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală și are o valoare de aproximativ 900.000 de lei.

Karina TINCUL

Administrația locală reșițeană are planuri ambițioase pentru zona centrală a municipiului, unde se dorește nu doar reabilitarea centrului civic, ci și a podului de la Palatul Cultural, aflat practic în prelungirea acestuia. Primul hop a fost trecut deja, obținându-se fondurile necesare pentru derularea ambelor proiecte.

Primarul Ioan Popa anunța luna trecută că a fost găsită și firma care se va ocupa de lucrările din centrul civic, lucrări care ar trebui să înceapă luna aceasta, în funcție de condițiile meteo. Lucrurile par să se miște însă mai greu în ceea ce privește reabilitarea podului de la Cultural sau a podului de la vamă cum mai este cunoscut de reșițeni, pentru care s-au obținut fonduri pe PNDL 2.

Citește și Reșița va avea un centru nou! Cum va arăta zona în care se investesc 6 milioane de euro?

„Podul de la Cultural l-am scos la licitație, dar nu s-a prezentat nimeni la prima licitație. Problema aici este că firma care poate câștiga o licitație în astfel de lucrări trebuie să aibă o anumită avizare din partea celor de la monumente, de la Cultură.

Podul trebuie sablat, odată se dau jos toate trotuarele alea laterale unde erau conducte de gaz, de apă și se mută de acolo rețelistica, după care se dăm jos asfaltul, se desablează, se dau jos toate vopselele alea care au fost puse pe metal și se fac niște tratamente care să îl mențină într-o zonă de monument istoric. Adică în ultimii 40 de ani au fost văruit, zugrăvit de fitecine și în nu știu ce culori și practic și-au cam bătut joc de acest monument istoric și noi încercăm să îl reabilităm în acest mod”, a explicat primarul Ioan Popa.

Podul de la vamă, realizat în anul 1937 reprezintă una din premierele industriale ale Reşiţei. Podul sudat, făcut de uzina din Reșița, a reprezintat o mare realizare tehnică pentru vremea aceea. Înainte de montarea podului, legătura dintre cartierele Reșiței se făcea printr-un pod de lemn, folosit în special de comercianți, care trebuiau să plătească o taxă pentru a-l trece. De altfel  conform arhivelor, la Reșița s-au fabricat în acea perioadă peste 70 de poduri care au fost montate în diverse zone ale Imperiului Austro-Ungar.

Citește și Podul de la vamă, la 80 de ani de la inaugurare! Este una din cele 70 de astfel de construcții realizate la Reșița!

Karina TINCUL

Realizarea documentațiilor tehnico-economice necesare în proiectul de reintroducere a tramvaiului în municipiul Reșița se apropie de final. Proiectanții nu au avut o misiune ușoară, mai ales având în vedere că în ultimele săptămâni s-au descoperit tot felul de piedici și erori făcute în trecut, cum ar fi faptul că stația de autobuz de la Nera, pe sensul de mers spre Govândari, nu mai aparține orașului, ci se află în proprietate privată.

Subiectul tramvaiului a fost din nou abordat în ultima ședință a Consiliului Local, atunci când social-democratul Mirel Sabo a dorit să știe dacă există vreun studiu care să ateste că tramvaiul este cel mai bun mijloc de transport în comun care se pretează pentru municipiul Reșița. „Din câte știu eu în mandatul trecut, s-a făcut un astfel de studiu și nu a ieșit tramvaiul de nici o culoare”, a afirmat Sabo.

I-a răspuns primarul Ioan Popa, care deși a catalogat intervenția lui Sabo ca fiind practic inutilă, având în vedere stadiul avansat al proiectului, a explicat că acesta respectă atât planul de mobilitate urbană, cât și strategia de dezvoltare a orașului.

„Acest plan de mobilitate urbană alături de strategia de dezvoltare a unui oraș îți crează niște linii restrictive, stânga – dreapta. Nu poți să ieși din ele. Suntem în interiorul acestor planuri și la ora asta, sincer, nu vreau să deranjez pe nimeni, dar cred că este deja superfluu să mai vorbim despre temă când suntem extrem de adânc introduși în ea”.

Edilul a adăugat că are periodic întâlniri cu proiectantul și că s-a luat în calcul fiecare detaliu sau problemă care ar putea apărea atunci când se va lucra la calea de rulare a tramvaiului.

„Am descoperit și tot felul de erori care s-au făcut în trecut. De exemplu, stația de autobuz de la Nera, de pe partea cu IPJ-ul a fost vândută și nu mai aparține Reșiței. Va trebui să o expropriem și să o aducem înapoi în proprietate pentru că este chiar stupid ca cineva să dețină un trotuar și o stație de autobuz”, a explicat Popa.

În cadrul aceleiași ședințe, consilierii locali au votat două proiecte de hotărâre prin care au decis ca în cadrul proiectului cu tramvaiul să fie modernizate și două străzi: Aleea Ineu și străduța care merge din zona podului sudat din centrul Reșiței către fosta clădire a Poștei.

„Aleea Ineu și zona dintre podul de la Cultural și Poșta Veche vor fi prinse în proiectul de mobilitate urbană și vor fi incluse în modernizare. Cel puțin zona dintre podul metalic de la Palatul Cultural și Poștă este o zonă extrem de degradată, toată lumea știe parcarea de la Casa de Cultură și Registrul Comerțului. Intervenim pe zona asta cu pistă de bicicletă, pietonal, arbori. Încerc în toate proiectele pe care le fac în oraș să introduc cât mai mulți arbori, pentru că oricine știe că temperatura, cel puțin în perioada de vară acolo unde este o zonă protejată de arbori, este mai joasă cu 10-15 grade”, a mai precizat primarul.

Citește și Din 2019, Reșița devine cel mai mare șantier urban din țară!

Karina TINCUL

Unul din monumentele istorice ale Reșiței, podul sudat din zona centrală, cunoscut pe vremuri ca podul de la vamă, ar putea intra pe viitor în reparații capitale. Acesta se numără printre obiectivele ce ar urma să fie finanțate prin PNDL 2, conform listei făcute publice de Ministerul Dezvoltării, motiv pentru care administrația locală din Reșița face primii pași pentru punerea la punct a proiectului.

Pentru început, city managerul Paul Vasile a cerut sprijin de la operatorii de utilități și de la reprezentanții uzinelor din municipiu pentru a găsi soluții de deviere a unor rețele de apă și gaz din zonă.

 „Am solicitat prezența reprezentanțiilor Delgaz Grid, Enel Distribuție, UCMR, TMK și Romtelecom pentru a ne ajuta să descâlcim unul dintre proiectele care urmează să fie făcut pe PNDL. Este vorba despre reabilitarea primului pod sudat din Europa, cel de la Palatul Cultural. Această lucrare presupune devierea de rețele de gaz metan și apă, am înțeles că avem trei rețele de apă cu diametrul de 400 și de 250, deci am nevoie de ajutorul celor de la Aquacaraș să ne spună ale cui sunt traseele pe cale le putem devia.

Dacă ați văzut, pe pod sunt niște trotuare înălțate. Sub acele trotuare, care n-au făcut parte din proiectul inițial, s-au pus o mulțime de cabluri electrice. Nu am reușit până acum să identificăm ale cui sunt acele cabluri. Probabil sunt ale Enelului, TMK-ului sau UCMR-ului. Vă rog să ne sprijiniți să identificăm soluțiile de deviere.

Reabilitarea unui monument istoric înseamnă și curățarea de tot ce înseamnă diverse cabluri și conducte care au fost montate pe parcursul anilor. Este zona centrală, e un pod frumos și reprezintă ceva în istoria Reșiței și a Europei”, a explicat Paul Vasile.

Proiectul de reabilitare a podului, pentru care Ministerul Dezvoltării a fost de acord să aloce 872.857 de lei, nu poate fi demarat până nu se găsesc soluțiile de deviere, a adăugat city managerul Reșiței.

Podul de la Vamă face parte dintre primele poduri complet sudate din țară și a fost finalizat în 1937. Pe vremuri, în acest loc era o vamă care delimita Reșița Română de Reșița Montană, iar comercianții erau obligați să plătească o taxă de trecere.

Karina TINCUL