În data de 30 mai, cu ocazia inaugurării Monumentului „Aripi” dedicat memoriei luptătorilor din Rezistența anticomunistă (1945-1989), președintele Klaus Iohannis a semnat Decretul de decorare a unor foști deținuți politici.

Astfel, în semn de înaltă apreciere a ținute morale, a demnității cu care au militat pentru democrație, plătind cu propria lor libertate pentru curajul de a se fi împotrivit regimului totalitar comunist, președintele României i-a decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler pe părintele Nicolae Tomaziu, Elena Ion-Arnăuțoiu, Nicolae Ciurică din Teregova, și Dumitru Moldovan.

Miercuri, 3 august, trei dintre aceștia și-au primit decorațiile la Palatul Cotroceni oferite personal de către președintele Klaus Iohannis.

„În prima zi ca Președinte al României, am decorat un fost deținut politic. Așa am ales să-mi încep mandatul, pentru că mi-am propus atunci şi am promis că voi onora toate valorile din societatea românească. Iar foştii deţinuţi politic sunt un exemplu de altruism şi tenacitate.

Aţi fost persecutaţi de Securitate şi supuşi unui regim inuman de detenţie, dar aţi continuat să luptaţi şi să credeţi cu tărie în adevăr şi libertate. Este o onoare să decorez astăzi trei persoane cu vârste cuprinse între 85 şi 100 de ani, dar care îşi poartă anii cu atâta nobleţe şi seninătate. Aţi parcurs aproape un secol de istorie, aţi suferit sub un regim totalitar şi iată că acum, după zeci de ani, eforturile şi suferinţele dumneavoastră sunt recunoscute.

Daţi-mi voie să vă felicit încă o dată pentru această distincţie şi să vă asigur că voi face în continuare tot ce îmi stă în putere pentru ca memoria celor care au luptat împotriva regimului comunist să fie onorată şi cultivată, atât de către membrii societăţii româneşti, cât şi de către o instituţie serioasă: un Muzeu al comunismului, proiect care va prinde contur cât de curând. Numele dumneavoastră, precum şi al tuturor celor care s-au sacrificat pentru generaţiile de astăzi, nu trebuie date uitării. Ele reprezintă un exemplu de luptă contra nedreptăţilor şi tiraniei”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Nicolae Ciurică are 85 de ani și locuiește în Teregova, fiind ultimul supravieţuitor din Caraș-Severin al luptei anticomuniste. A luptat patru ani, în perioada 1950-1954, a scăpat din opt încercuiri, s-au tras asupra lui șase gloanțe, însă toate au trecut prin sacul cu merinde, iar unul a perforat Noul Testament, pe care îl avea în raniţă şi pe care îl păstrează cu sfinţenie şi în ziua de astăzi, fiindcă i-a salvat viaţa. Pentru toate acestea, a stat zece în închisoare.

Nicolae Ciurică s-a născut la Titerleşti, lângă Baia de Aramă, Mehedinţi, și a intrat în lupta anticomunistă în 1948, tatăl său fiind omul de legătură al Colonelului Ion Uţă, cel care avea să moară în luptă pe Valea Almăjului, în 12 februarie 1949. În acelaşi an, tatăl său a fost descoperit, arestat şi condamnat la un an de închisoare, iar el a devenit om de legătură. În 1950, a fost trimis cu o scrisoare la un alt om de legătură, din Sacu, dar a fost prins de Securitate, reușind totuși să scape sărind din tren. Atunci s-a adăpostit la grupul de partizani şi a rămas acolo.

În noiembrie 1950, la Domaşnea, Nicolae Ciurică scăpa dintr-o încercuire formată de trei cordoane de securişti, iar un an mai târziu dintr-o alta, la un canton din pădurile Semenicului. Atunci l-au nimerit gloanţele în sacul cu merinde şi în Noul Testament.

Consideră că Dumnezeu a vegheat asupra lui. În 1952, în luna august, a scăpat ca prin urechile acului de o încercuire în care un camarad a fost prins, iar altul a fost rănit la cap şi a murit pe drum până la Caransebeş. Nicolae Ciurică trebuia să meargă în locul lui. Octogenarul mai povesteşte că Securitatea l-a făcut să vorbească pe cel pe care îl prinsese, iar acesta le-a spus că, la începutul lui septembrie, Nicolae Ciurică urma să se întâlnească cu tatăl său într-o pădure.

„În noaptea aceea am ajuns la punctul de întâlnire, am înaintat un pic în pădure, exact între cele trei posturi cu câte cinci soldaţi, de existenţa cărora nu ştiam. Când am fost observaţi, s-a deschis focul asupra noastră. Cel mai apropiat militar, care, dacă ar fi tras, m-ar fi omorât cu siguranţă, avea să scrie în raport că i s-a blocat pistolul-mitralieră după primul cartuş… Cine i-a blocat arma, dacă nu puterea lui Dumnezeu?”.

În același an, 1952, mama sa a murit, torturată de comuniști.

În data de 22 aprilie 1954, Nicolae Ciurică, împreună cu un camarad, a fost prins la Cornereva, în casa unui om de încredere, fiind trădați de un cunoscut. Nicolae Ciurică a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, din care a executat zece, la Gherla, Aiud, Jilava, Mina de Plumb şi Baia Mare.

În 1964, Gheorghe Gheorghiu-Dej a semnat Decretul de eliberare a tuturor deţinuţilor politici. După eliberare, s-a stabilit la Teregova, unde a avut un atelier de tăbăcărie.

Cosmin VLAD

Sorin Frunzăverde ales încă odată vicepreşedinte PNL la nivel naţional prin votul a 1171 de delegaţi liberali, alături de Marcel Vela, votat de către 1054 de delegaţi din ţară

Noul preşedinte al Partidului Naţional Liberal din România este Klaus Iohannis. Acesta a fost instalat ieri oficial în funcţia de preşedinte al PNL, beneficiind de votul a 1334 de liberali delegaţi la acest Congres PNL. După încheierea votului, Klaus Iohannis, noul președinte al partidului, a făcut o declarație de presă, avându-i alături pe vicepreședinții care au câștigat cele mai multe voturi. „PNL ştie ce vrea în politica românească şi luptă pentru asta: vrea 10 ani de guvernare liberală”, a spus el.
„Pentru mine personal, competiţia pentru preşedinţia partidului a fost cea mai mare provocare din cariera politică şi sunt onorat că am fost ales”, a mai spus noul preşedinte liberal.

Ca element surpriză, Iohannis nu a fost desemnat şi candidat la prezidenţiale din cauza unei mutări surpriză a lui Crin Antonescu. Acesta din urmă şi-a anunţat şi el disponibilitatea de a intra în cursa pentru Cotroceni, punându-l pe Iohannis în situaţia de a impune amânarea luării unei decizii care va reveni Delegaţiei Permanente a partidului. Apropiaţii lui Crin Antonescu pregătiseră din timp mutarea care să-l ţină pe fostul lider al partidului în cărţi pentru prezidenţiale, plănuind ca pe rezoluţia Congresului pentru prezidenţiale să apară apară două nume: Klaus Iohannis şi Crin Antonescu. De altfel, în discursul său, acesta din urmă i-a mulţumit primarului Sibiului care îi rezervase, într-un interviu, un rol activ de susţinere a sa ca prezidenţiabil. „Pot mai mult”, a spus Antonescu. Aceasta nu fost însă singura lovitură pentru Iohannis, primită la scurt timp după instalarea oficială la şefia PNL. Democrat-liberalii au reacţionat dur după anunţul că noul partid rezultat din fuziunea cu PDL se va numi PNL. „Nu e corect să aflăm de la televizor lucruri care se doresc a ne fi impuse”, a susţinut prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu. Se pare însă că lucurile fuseseră reglate anterior într-o discuţie Blaga-Iohannis, Predoiu fiind lăsat în offside de această dată.

Surpriză: Antonescu nu renunţă la visul său de a ajunge preşedinte al României!

Congresul PNL l-a ales astăzi pe Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al partidului cu 1334 de voturi pentru, în timp ce Ioan Ghişe a obţinut 144 de voturi.
Miza centrală a constituit-o însă adoptarea unei Rezoluţii prin care primarul Sibiului să devină candidatul PNL la alegerile prezidenţiale. Planul a fost dat însă peste cap. Crin Antonescu a anunţat şi el că vrea să fie cel care va intra în cursa pentru Cotroceni, condiţii în care Klaus Iohannis a decis să retragă Rezoluţia şi să o trimită în Delegaţia Permanentă.
„Dragi liberali, constat cu bucurie că suntem cea mai fericită situaţie în care poate fi un partid serios, să aibă doi candidaţi. Dacă suntem în această situaţie, cred că în acest moment este suficient să ne bucurăm. Este suficient dacă ne bucurăm că avem doi candidaţi. Nu trebuie să votăm nimic astăzi. Ultimul lucru pe care mi-l doresc este să apară o sciziune în partid. Nu mă feresc, însă, de nicio competiţie şi dacă va fi să intru în competiţie cu domnul preşedinte şi prieten Antonescu, aşa să fie, dar nu astăzi. Cred că este bine să avem înţelepciunea să vedem lucrurile bune şi să nu le stricăm, grăbindu-le”, a spus Iohannis.

Sorin Frunzăverde, susţinătorul intrării PNL în rândul popularilor europeni, învingător şi de această dată

A doua Rezoluţie votată de Congresul PNL a fost legată de aderarea la PPE, un rol important în realizarea şi asigurarea acestui cadru pentru liberali aparţinându-i lui Sorin Frunzăverde, vicepreşedintele PNL ales ieri de liberali cu 1171 de voturi pentru. Lucru care nu a atras doar laude ci şi critici din rândul unor liberali, precum Norica Nicolai, nemulţumită de trecerea PNL de la gruparea europeană ALDE, la cea a popularilor europeni – PPE. De altfel, în prima zi a Congresului PNL, temperatura a fost ridicată doar de conflictul din Delegația Permanentă dintre Norica Nicolai și Crin Antonescu. Să nu uităm faptul că Norica Nicolai a fost pusă cap de listă la europarlamentare de acelaşi Antonescu, pe care aceasta l-a atacat virulent în ultimele ieșiri publice.
În replică, Antonescu a spus că atacul Noricăi Nicolai la adresa sa a fost „jegos”. „Era de datoria mea să clarific lucrurile, dacă mai era nevoie – și era nevoie – după o asemenea mizerie, în fața colegilor din Delegația Permanentă”, a spus Antonescu. Cu 1054 de voturi a fost ales vicepreşedinte al PNL şi Marcel Vela, actualul preşedinte al PNL Caraş-Severin, în vreme ce Timişul rămâne reprezentat la nivelul vicepreşedinţilor de profesorul universitar Nicolae Robu, cu 1198 de voturi.

Pentru funcţiile de vicepreşedinţi, la Congresul PNL de ieri au fost votaţi de către delegaţi:

Ludovic Orban- 1310
Teodor Atanasiu- 1300
Dan Motreanu- 1281
Marin Almajanu- 1280
Alina Gorghiu- 1277
Cristian Buşoi- 1246
Cristian Adomoniţei- 1230
Marius Nicoara- 1224
Victor Paul Dobre- 1219
Florin Alexe-1218
Răducu Filipescu- 1215
Cornel Popa- 1204
Nicolae Robu- 1198
Rares Manescu- 1190
Ciprian Dobre- 1188
Cristian Buican- 1175
Eduard Hellvig- 1172
Mircea Molot- 1172
Sorin Frunzaverde- 1171
Nini Săpunaru- 1164
Lucia Varga- 1150
Stelian Dolha- 1096
Mircea Roşca- 1090
Aristotel Căncescu- 1079
Marcel Vela- 1054
Vasile Mustatea- 1049
Virgil Popescu- 1049
Florin Turcanu- 1044
Mihai Voicu- 1041
Gigel Ştirbu- 1018
Mihai Răzvan Ungureanu i-a adresat un mesaj de susţinere în germană lui Iohannis, în deschiderea congresului PNL
“Casa părintească politică pentru mine este PNL. Chiar lângă această casă se află casa prietenilor mei, unde întotdeauna am găsit o ușă deschisă, chiar dacă am trecut și prin eșecuri și prin bucurii, casa prietenilor mei de la PDL. A treia casă este familia pe care am construit-o (…) O parte din mine este PNL-istă, o parte este PDL-istă, dar mai presus de toate și în numele partidului meu și al meu personal, cred că dreapta există indiferent de partide”, a declarat Mihai Răzvan Ungureanu, într-un discurs susţinut în debutul Congresului şi a transmis un mesaj în germană pentru Klaus Iohannis în care şi-a exprimat prietenia faţă de acesta.

 
Sergiu TABAN