În fiecare zi, România pierde bani mulți din cauza incompetenței ministrului Cristian Ghinea, sunt de părere social-democrații, ministrul responsabil cu fondurile europene, fiecare zi a liberalului la butoanele ministerului pe care-l conduce însemnând, după opinia PSD, pierderi imense din fondurile europene și scufundarea în abisul austerității.

„În decembrie 2020, când domnul Ghinea a fost numit ministru, alocarea pentru PNRR era de 30,5 miliarde euro.

Șase luni mai târziu, la 31 mai 2021, când, după două eșecuri, Cristian Ghinea a depus a treia variantă de PNRR la Bruxelles, alocarea pentru România s-a redus la 29,2 miliarde euro. Cu alte cuvinte, nici nu a respirat bine și s-au evaporat 1,3 miliarde euro.

Alte două miliarde de euro au dispărut din fondurile viitoare pentru coeziune unde România a mai rămas cu aproximativ 28 de miliarde euro din cele 30 de miliarde de euro câte erau în decembrie 2020”, afirmă secretarul Senatului, parlamentarul Ion Mocioalcă.

Senatorul cărășean susține că autoritățile locale nu își pot deconta proiectele, pentru care s-au supraîndatorat, deoarece ministrul Ghinea blochează absorbția.

„La acest moment, ministrul Ghinea a reușit contraperformanța să atragă doar 0,2 miliarde de euro pe programele de coeziune deși România trebuie să aibă în conturi de 16 ori mai mult, respectiv 3,5 miliarde de euro, din absorbția curentă, a anului 2021, aferentă exercițiului financiar 2014-2020.

Jalnică evoluție! De la ministrul zero al Fondurilor Europene din guvernul Cioloș, la ministrul zero virgulă, în guvernul Cîțu. Atât s-a putut!”, precizează senatorul PSD de Caraș-Severin, Ion Mocioalcă.

PSD afirmă că ministrul Cristian Ghinea a atins nivelul maxim al incompetenței sale prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Spre deosebire de țările europene, unde PNRR-urile înseamnă redresare și dezvoltare, în România, cu Ghinea la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, PNRR-ul – ținut la secret și despre care nu știe ce conține – aduce sărăcie și austeritate, „respectiv taxe mai mari, înghețări și tăieri de venituri, deghizate propagandistic în reforme”.

Lorena POENARU

Primăria orașului stațiune din Valea Cernei, informează agenții economici că a fost lansată în consultare publică schema de acordare a finanțărilor nerambursabile pentru sectorul HoReCa, iar în următoarele luni de zile va fi deschisă pentru aplicații.

Valoarea totală a finanțărilor este de 500 milioane euro și se adresează întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul turismului, al cazării și al serviciilor alimentare.

Finanțările vor fi acordate sub formă de subvenții directe, care vor acoperi până la 20% din pierderile de venituri (în cazul agențiilor de turism care aplică un regim special, procentul se aplică la volumul facturilor emise pentru servicii turistice) pe care întreprinderea le-a înregistrat între 1 ianuarie și 21 decembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.

Obiectul finanțării trebuie să se încadreze în una sau mai multe din următoarele categorii eligibile:

1. cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;
2. datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități, potrivit contractelor încheiate;
3. cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat (chiria în avans nu este eligibilă);
4. cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente, cu excepția serviciilor de consultanță, studiilor și altor categorii de servicii indirecte;
5. cheltuieli privind echipamentele de protecție medicală, inclusiv materiale de dezinfecție pentru protecția împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2;
6. cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar (durata de utilizare este mai mica de 1 an), inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente (au valoarea sub 2500 lei dar durata de utilizare este mai mare de 1 an);
7. cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, necesare reluării activității;
8. cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului, cu excepția TVA deductibil si bugetele locale
9. cheltuieli salariale, atât cheltuielile cu salariile nete, cât și cele aferente taxelor și impozitelor salariale.

Codurile CAEN eligibile pentru finanțare sunt următoarele:

1. Turism: 7911, 7912, 7990;
2. Cazare: 5510, 5520, 5530, 5590;
3. Alimentație: 5610, 5621, 5629, 5630.

Lorena POENARU

Promisă încă de săptămâna trecută, vizita la societatea Aquacaraș a președintelui ales al Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a scos la iveală o primă concluzie deloc optimistă pentru cărășeni: pierderile de apă și furtul depășesc 60% din total, ceea ce conduce implicit la un tarif mai mare practicat de societate.

În urma vizitei de ieri, Romeo Dunca a tras o primă concluzie: „Pe conductă intră 2,5 m cubi de apă și pe contor, urmat de plată, iasă 1 m cub. Asta înseamnă că pierderile și furtul de apă sunt mai mari de 60%. De asemenea, prețul de 8 lei /m cub reclamat de populație e de fapt 4 pentru apă și 4 pentru canal, e foarte apropiat de cel practicat de Aqua Tim și mai mic decât al altor societăți similare din țară. E undeva la jumătatea din fața a clasamentului.

Pierderile nu ar trebui să depășească 20% din cantitate, ceea ce înseamnă că eliminând furtul, am putea recupera enorm de mulți bani. Cheia de îmbunătățire a situației cu sumele rezultate ar fi următoarea: 50 % la eliminarea pierderilor financiare și 50% sub forma de reduceri la factura către consumator astfel încât să avansăm în clasamentul prețului serviciilor respective pe țară. Despre audit va trebui să mai așteptăm. E mult de analizat“.

Seria vizitelor la direcțiile aflate în subordinea Consiliului Județean Caraș-Severin va continua și în perioada următoare. Astfel, joi, 8 octombrie, de la 10:30, Romeo Dunca și echipa sa de experți va fi la Direcția de Drumuri, iar săptămână viitoare va avea o întâlnire cu toți cei responsabili de deponeul de la Lupac și cu operatorii de colectare gunoi. Așteptăm cu interes vizita la cel de-al doilea consumator de fonduri din bugetul instituției cărășene – DGASPC.

Citește și La Aquacaraș se discută chiar acum cu documentele pe masă! Se va face un audit și vor rămâne doar cei care fac treabă, anunță Romeo Dunca!

Romeo Dunca, cel care a câștigat mandatul de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin a luat la puricat „sursele de scurgere de bani” aflate sub aripa administrației județene,

Chiar dacă nu și-a intrat oficial în drepturi, până la validarea mandatului, Dunca a aruncat un ochi în „curtea” societății conduse de Gheorghe Filipescu pentru a depista fisurile prin care se scurg banii județului.

După o discuție avută cu directorul Aquacaraș, Romeo Dunca a concluzionat că societatea și-a mai redus din pierderi de când este condusă de cel care „a câștigat prin concurs postul de conducere”.

„Acum pierderea este la o treime față de anul trecut. Motiv pentru care am ținut să vorbesc astăzi cu directorul acestei instituții. Lucru care s-a și întâmplat. După o oră de discuții mi-am făcut o idee.

Am fixat o întâlnire pe săptămâna viitoare și sunt hotărât să stau o zi întreagă să discut cu dl Filipescu ca să înțeleg bine mecanismul de funcționare.

Cunosc faptul că Aqua Tim de multi ani funcționează pe profit substanțial și cu atât mai mult doresc să deslușesc modul de lucru la noi în Caraș-Severin unde materia primă, apa, e pe gratis de la mama natură. Vine prin cădere și e facturată de 2 ori . Și ca apă potabilă și ca reziduu la canal. Iar cu toate acestea, deși mai mic ca în trecut, tot cu minus închidem anul”, a declarat Romeo Dunca.

CDunca a avut cuvinte de laudă la adresa directorului Filipescu și și-a trasat temele de discuție pentru săptămâna viitoare .

„Domnul Filipescu mi-a făcut o impresie bună. Temele de discuție vor fi modul de lucru al firmelor câștigătoare ale licitațiilor,  numele lor și clauzele contractuale.

Cunosc mecanismul prin care un preț adjudecat la sume minime, pentru a alunga concurența, se majorează prin acte adiționale sau beneficiarul plătește cu întârziere în cazul în care contractul prevede penalități pentru neplata la termen. Moment în care prin neplata la timp, acumulând penalități mari, prețul final devine cu mult mai mare decât cel licitat inițial.

La discuția de săptămâna viitoare va participa și dl. Tipa, consilierul meu pe probleme economice. Ne cunoaștem de 25 de ani, e un iubitor de țară, profesionist și fost șef de serviciu în poliția economică”, a declarat Romeo Dunca.

Lorena POENARU

Spitalul Județean de Urgență din Reșița a făcut progrese sub manageriatul lui Waldemar Murgu. În cadrul unei conferințe de presă, managerul unității spitalicești din Reșița a prezentat o parte din obiectivele pe care și le-a propus. Una din realizările conducerii spitalului este că de 4 luni nu a mai înregistrat pierderi.

„Spitalul Județean este plătit în proporție de 80% de către Casa de Sănătate în funcție de numărul de pacienți, de serviciile prestate. În funcție de numărul de pacienți, primim mai mulți sau mai puțini bani de la CAS. Sunt doi factori care influențează veniturile, numărul de pacienți și indicele de complexitate (ICM). Cu cât ICM este mai mare, cu atât suma încasată de spital este mai mare, asta însemnând că Spitalul Județean a prestat o serie de servicii mult mai complexe, pentru că în funcție de complexitatea actului medical primești mai mulți bani”, a declarat Waldemar Murgu.

Dacă în anul 2018, Spitalul Județean a externat 23.781 de pacienți, în 2019 va externa în jur de 25.800 de pacienți, după afirmațiile managerului.

„Există internarea continuă, pacienții care stau mai multe zile în spital și internarea de zi, în care vine pacientul și stă 24 de ore. La internarea de zi rezultatul a fost chiar mai spectaculos. În 2018 au fost internați în acest sistem de internare de zi, 46. 382 de pacienți, iar în anul 2019 vor fi în jur de 26 de mii. În ambulator situația este și mai spectaculoasă. În anul 2018 au fost tratați în ambulator 5.948 iar în acest an vor fi cu circa 2.000 de pacienți mai mult și asta pentru că împreună cu directorul medical am înființat cinci noi ambulatorii: de urologie, oncologie, de interne 2, cardiologie 2 și dermato-venerice, iar până la jumătatea anului viitor mi-am propus și un ambulator la ORL, ortopedie și chirurgie”, a declarat managerul.

Waldemar Murgu precizează că în momentul în care a preluat conducerea spitalului sumele obținute din ambulator erau undeva la 500.000 de lei pe an, iar cu aceste cinci noi ambulatorii și cu optimizarea activității celorlalte ambulatorii, unitatea medicală ajunge la valori de aproape 2.000.000 de lei pe an.

În urma acestor progrese pe care spitalul din Reșița le-a făcut sub actuala conducere, sumele de bani pe care le va încasa în acest an de la CAS se ridică la peste 52.000 000 de lei, față de 46.000.000 cât a încasat în anul 2018, un rezultat spectaculos obținut în ultimii ani de spitalul județean, după cum a mai precizat managerul Murgu.

„În lunile iunie, iulie, august, septembrie, anii precedenți, a fost un minus de 4.117.000 RON, iar în ultimele patru luni din acest an, adică iunie, iulie, august, septembrie, am avut un minus de 130.000 de RON, asta pentru că luna iunie a fost pe un minus, iar iulie, august și septembrie au fost pe plus și luna octombrie va fi tot pe plus. Pot să spun că spitalul nu a mai acumulat niciun leu pierderi, ceea ce nu s-a întâmplat de foarte mulți ani”, a declarat managerul spitalului, Waldemar Murgu.

 Elena FRANȚ