Primăria Reșița a alocat în ultimii doi ani de zile, 5% din bugetul local pentru învățământ. Implicarea administrației locale este în contrast cu cea a autorităților centrale, din moment ce în România sunt alocați anual pentru educație doar în jur de 3% din PIB, deși în legea educației se prevede că procentul alocat ar trebui să fie de 6%, a atras atenția primarul municipiului Reșița, Ioan Popa.

„A fost făcut publică o hartă a Europei cu procentele din PIB-ul fiecărei țări alocate educației, unde s-a văzut că România este la 3,1% și media ponderată europeană este la 6%. Și aceasta este una problemele care afectează negativ învățământul din România. Însă noi Reșița, din datele pe care le-am extrapolat din bugetul nostru, am alocat anul trecut și acum doi ani, 5% din buget strict pe învățământ. Eu încerc să compensez ceea ce nu fac alții și trăiesc totuși cu speranța că la un moment dat România va aloca 6% pentru învățământ”, a declarat pentru Reper 24, primarul Ioan Popa.

Conform datelor prezentate într-o întâlnire derulată săptămâna aceasta la Primăria Reșița între toți actorii implicați în sistemul de învățământ dual (administrație locală, agenți economici, elevi și cadre didactice), cei 5% din bugetul local au fost alocați, printre altele, pentru reabilitarea cantinelor și căminelor școlare, acordarea burselor REPOP prin care se asigură cazare și masă gratuită pentru elevii din afara municipiului, dotarea școlilor cu peste 300 de calculatoare, premierea elevilor olimpici și a profesorilor care i-au pregătit.

„Din acest punct de vedere Primăria Reșița și-a făcut treaba impecabil”, a afirmat consilierul local Luci Peia, cea care a atras atenția că pe lângă aceste investiții, administrația locală a reușit și obținerea de fonduri europene substanțiale pentru modernizarea mai multor unități de învățământ de pe raza orașului.

Karina TINCUL

Fără îndoială, cuvântul cheie al zilei de ieri a fost PNDL 2. Erupția de știri și informații privind alocările financiare prin Programul Național de Dezvoltare Locală a ajuns la o cotă greu de imaginat și, de ce nu, de acceptat.

Vestea că s-au aprobat, pe hârtie, aproximativ 900 de milioane pentru lucrările de investiții depuse de administrațiile locale cărășene și cea județenă, a paralizat orice simț al apartenenței politice a celor implicați. Fie pesedist, liberal, aldist sau pempist, cu toții au salutat, cu spirit tovărășesc, cerneala din pixul ministresei Shhaideh. A existat așa un consens general de mulțumire și un sentiment al unei victorii repurtate împotriva celui mai mare dușman al celor din teritoriu și anume Guvernul. La această bucurie, aproape Kindleben-iană, s-a alăturat chiar și presa, în integralitatea ei, fără excepție, inclusiv cea „declarată” de dreapta. Și, de dimineață și până seara târziu, au curs râuri de rânduri elogioase la adresa „eroilor” zilei. Unii au fost „eroi”, pentru că sunt la guvernare, alții că au depus solicitările pentru finanțarea proiectelor.

Eu nu-mi doresc să fiu erou și prin acest articol am să devin, cel mai probabil, cel mai urât personaj din spectrul mediei cărășene. Așadar, am să detaliez puțin acest PNDL, pentru înțelesul tuturor. Ca să fie clar pentru toată lumea, încă de la început, pentru acest program de dezvoltare, TOATE propunerile care au îndeplinit condițiile au apărut în lista publicată de ministerul de resort, în speță, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Numai că, aceste alocări financiare sunt doar pe hârtie. Și dacă principiul enunțat de ministresa Shhaideh, „Primul venit, primul servit”, până la epuizarea alocărilor financiare din anul respectiv PNDL-ului, se pune în aplicare, sunt convins că nu toți cei care s-au bucurat ieri vor avea acces la borcanul cu miere al ministerului. Atunci îi vom vedea pe toți cei care au fraternizat în ziua de joi, invocând tot felul de acuze PSD-ului. Avantajați vor fi cei care au deja proiectele pregătite, cu tot ce implică ele: studiu de fezabilitate, proiect tehnic, avize, acorduri etc. Pentru cei care au depus doar documentele inițiale va fi foarte greu. Și, asta, datorită faptului că nu vor fi bani suficienți pentru a finanța toate proiectele, care, la nivel de țară, sunt undeva în jurul sumei de 30 de miliarde de lei. Asta înseamnă cam 6.5 miliarde de euro, în 2 ani și jumătate! Nu am să vă înșir sumele alocate pentru investiții în ultimii ani de zile, pentru că nu vreau să discutăm statistic acest aspect, însă, anul trecut, suma totală a investițiilor din PIB a fost de aproximativ 30 de miliarde, adică cât suma alocată pe hârtie pentru PNDL 2. De unde a găsit PSDragnea resurse financiare pentru a aloca suma respectivă doar ministresei Shhaideh, sincer, eu nu-mi imaginez! Asta, în condițiile în care, de anul viitor, conform noii legi a salarizării unitare, alocările bugetare pentru cei din sectorul bugetar vor crește considerabil.

Până la concretizarea proiectelor anunțate, rămâne de văzut cum vor transpune guvernanții niște cifre și proiecte pe hârtie în alimentări cu apă, grădinițe, școli, drumuri asfaltate, poduri etc. Ceea ce rămâne în mentalul colectiv va fi gradul de expectație ridicat la cote paroxiste după ziua de ieri. Pentru că, unii chiar s-au văzut cu banii în conturi. Alții, de la aceleași instituții, dar partide diferite, au transmis același mesaj. De victorie, evident! Cu siguranță, noi, cei mulți, unii dintre noi, ne vom amuza copios de balivernele spuse ieri. Ce-i drept, puțini vedem lucrurile în oglinda celor 27 de ani de la revoluție și până acum. Deoarece, să nu-mi spuneți că ieri a avut loc un blackout și societatea în care trăim s-a reformatat. Nu, nu s-a întâmplat asta, oricât ar încerca unii să își dorească asta. Bineînțeles, uitarea sau ștergerea memorie să fie pentru noi, ăștia mulți și proști, în percepția celor care se cred „deștepți”.

John GAVRILESCU