Un număr de 20 de drumuri agricole vor fi refăcute pentru ca locuitorii din comună să aibă acces la terenurile lor agricole sau la sălașele pe care le dețin. Primăria comunei Păltiniș a alocat bani din bugetul local și chiar dacă nu sunt atât de mulți pe cât ar fi nevoie, administrația locală încearcă să îmbunătățească aceste drumuri, unele dintre ele fiind afectate de inundațiile din această vară.

„Avem 20 de drumuri agricole pe care intervenim, de asemenea și intrările la oameni la sălașe ca să îi ajutăm și pe ei. Am avut și ceva probleme, am făcut vreo 3 drumuri și ploile care au fost ni le-au spălat pentru că nu reușisem să ajungem cu zgura pe ele. Cel mai scurt drum din cele 20 are vreo 250 de metri, iar cel mai lung cam 1,5 km.

La Delinești sunt 3, avem și drumurile spre cimitire pe care vrem de asemenea să le facem. La Rugi, 5 drumuri, alte 4 la Păltiniș, 2 la Cornuțel, în toate localitățile vor fi refăcute. Unde erau denivelări am băgat buldozerul și le-am nivelat, iar unde necesită zgură, că nu este bugetul așa de mare, dar cât de cât unde drumul reține apa și unde necesită zgură sau piatră, acolo intervenim cu 2-3 camioane mari ca să putem să facem drumul să poată fi folosit de oameni”, a declarat consilierul primarului din Păltiniș, Mihai Banda.

Investiția pe drumurile agricole a scos din bugetul local al Primăriei cam 100.000 lei (un miliard de lei vechi). Inundațiile nu au afectat doar drumurile agricole, ci și pe cele comunale, administrația locală văzându-se nevoită să intervină și pentru refacerea acestora.

„Unde ni s-au distrus drumurile comunale am intervenit noi cu niște gabioane făcute de oamenii din primărie și s-a băgat piatră mare spartă în ele, iar unde a fost nevoie am băgat chiar piatră și gabioane. La Rugi, de exemplu, a fost nevoie să intervenim cu vreo 12-13 gabioane numai într-o parte și alte trei în altă parte. La Delinești, de asemenea, la intrare în sat unde un locuitor era să-și piardă casa din cauza viiturilor, am încercat să îl ajutăm și am reușit să facem și la el gabioane și să îi nivelăm.

La ultimele inundații am avut ceva probleme cu drumurile agricole și cu șanțurile, de aceea acum trimitem înștiințări din casă în casă să își curețe șanțul și domeniul public și să-l elibereze de nisip, lemne, utilaje, de mașini scoase din circulație, iar noi am toaletat pomii”, a declarat Mihai Banda, consilierul primarului Mihai Tantu din comuna Păltiniș.

Lorena POENARU

Complexul mulinologic de la Rudăria, care fost inclus în patrimoniul UNESCO în anul 2000, când morile de pe Cheile Rudăriei au fost restaurate de Muzeul „Astra” din Sibiu, costurile de restaurare fiind achitate din fonduri europene, are un număr de 22 de mori, acestea întinzându-se pe o distanță de aproximativ 3 kilometri.

Morile de pe Valea Rudăriei reprezintă o mărturie în timp a tehnicii populare tradiționale din Banat. Complexul de mori de la Rudăria se află în Valea Almăjului, la 15 km de Bozovici, în comuna Eftimie Murgu. Până în anul 1970, localitatea Eftimie Murgu avea denumirea de Rudăria, de unde și numele complexului mulinologic, însă localitatea și-a schimbat numele, luându-l pe cel al cunoscutului revoluționar pașoptist, care s-a născut în localitatea ce-i poartă acum numele.

Morile de pe râul Rudăria datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1874 existau 51 de mori pe cursul râului ce poartă numele complexului de mori, însă de atunci și până în prezent au mai rămas doar 22. Viiturile ce au avut loc pe râul Rudăria au distrus morile una câte una, ultima viitură având loc în 2014, când 3 mori au fost distruse în totalitate, ele fiind reabilitate cu fonduri de la Compania Națională de Investiții. Morile sunt construite exclusiv din lemn și au sisteme hidraulice foarte vechi.

Din cele 22 de mori, majoritatea sunt funcționale, localnicii măcinându-și și astăzi, prin tehnica măturării pe piatra de moară,  grâul, porumbul și ovăzul, la moara la care „au rând”, pe ușile construcțiilor de lemn fiind tabele cu numele și perioada rândașilor. Iar dacă din făina de grâu se face „pită” la fel de bună ca și odinioară, cu un gust deosebit, fie în gospodăriile proprii, fie la fabrica de pâine din comună, făina de porumb și ovăz este folosită de localnici pentru hrana animalelor din gospodăria proprie, după cum ne povestește o bătrână de 75 de ani, care ne-a mai spus că: „m-am pomenit cu ele (morile n.r.), maică”. Şi parcă în ochii ai am văzut o licărire de bucurie când și-a amintit de vremurile de odinioară.

Fiecare moară are un nume, el fiind dat fie de familia „chef” care a construit moara, fie de o legendă a locului în care a fost construită. Așadar, dacă vizitați complexul mulinologic de la Rudăria, veți găsi inscripționate diverse nume: Moara de la Tunel, Moara Roșoanea, Moara Viloanea, Moara Trăiloanea, Moara Bățoalea, Moara Pațonea, Moara Îndărătnica de la Perete, Moara Îndărătnica dintre Râuri etc.

Fiecare dintre ele are o poveste. De exemplu, Moara Îndărătnica dintre Râuri se face remarcată prin faptul că roata acesteia se învârte invers acelor de ceasornic. Tot la această moară, localnicii povestesc că înțelepții satului se întruneau pentru a lua decizii importante pentru comunitate.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157682320244905″]

Pe lângă aceste „ciudățenii”, există și legende ale locului. Astfel că, la Moara de la Tunel a fost adus preotul, acum 30 de ani, să alunge spiritele rele. De când se încuiaseră accidental patru capre înăuntru, fiind găsite după cinci zile în cea mai bună stare, în acel loc se auzeau noaptea tot felul de zgomote, țipete de petrecere, glasuri de femei, icneli și mugete înfundate, viori și trompete, tropot de cai, tălăngi și muzici de patefon. Nimeni nu mai îndrăznea să macine la moara de-acolo. O altă povestioară spune că un rândaș, după ce și-a umplut sacul cu faină măcinată la Moara Îndărătnica dintre Râuri (a cărei roată se învârtește în sens invers acelor de ceasornic), a plecat acasă, unde a găsit boabele întregi, aşa că n-a mai avut liniște cu nevasta câteva zile, fiindcă femeia îl bănuia că, de fapt, nici nu dăduse pe la moară…

Liniştea sufletească dată de susurul apei într-o zonă de legendă, locul încărcat de istorie şi unic în Europa sunt motive îndestulătoare pentru turiştii care doresc să se deconecteze şi să îşi încarce bateriile pentru o bună bucată de vreme.

John GAVRILESCU