Peste 2.500 de angajați din 12 județe, marea majoritate din Caraș-Severin, au beneficiat de cursuri de calificare, în cadrul unui proiect derulat de Consiliul Județean Caraș-Severin, în colaborare cu Asociația de Binefacere Provitam și Patronatul Român. 

Cu o valoare de peste 10.000.000 de lei, proiectul „Calificarea – temelie pentru dezvoltarea pieței muncii“, a beneficiat de finanțare europeană, principalul scop fiind calificarea persoanelor deja angajate, au precizat reprezentanții forului județean.

„Consiliul Județean Caraș-Severin s-a implicat în acest proiect pentru că instituțiile din subordine au avut, practic, nevoie de acesta. Am avut infirmieri, am avut personal angajat care n-a fost calificat. Cu acest proiect am reușit să calificăm infirmieri și peisagiști din cadrul primăriilor și, deci, a avut acoperire mai largă în cadrul județului, pentru că asta a fost și ideea. Noi am dorit în primul rând să acoperim județul nostru, după care Timiș, Arad, Hunedoara și județele din jurul Bucureștiului, prin parteneriatul nostru cu Patronatul Român. Procentual, cam 30 la sută dintre cei calificați sunt din județ“, a explicat Elena Amzoi, director în cadrul Consiliului Județean Caraș-Severin, cu ocazia conferinței finale a proiectului.

Angajații care au participat la curs au avut un triplu beneficiu: au primit o subvenție pentru a urma cursurile, și-au dezvoltat noi competențe profesionale și au intrat în posesia unui certificate de calificare recunoscut la nivel național, ce le conferă dreptul de a profesa în meserii solicitate pe piața muncii.

În cadrul proiectului au fost derulate cursuri de calificare sau recalificare în mai multe meserii, a precizat Marinela Rotaru, reprezentantul Provitam:

„Proiectul a constat în activități de informare, orientare, consiliere și formare profesională în șapte meserii: infirmieră, îngrijitor la domiciliu, peisagist, floricultor, lucrător în construcții, pavator, administrator de imobile. Au fost calificate persoane care erau angajate, dar nu beneficiau de un certificat de calificare. În urma derulării proiectului, acestea au dobândit o calificare, ceea ce le-a oferit posibilitatea de a primi și un salariu mai mare”.

La cursuri au participa 2.592 de persoane din Regiunea Vest (județele Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara) și Regiunea Sud Muntenia (București Ilfov, județele Argeș, Dâmbovița, Teleorman, Prahova, Giurgiu, Ialomița, Călărași).

Karina TINCUL

Județele din partea de vest a țării au avut cea mai bună dinamică la nivel național a pieței muncii în ultimii ani. Deși poate realitatea din teren este de multe ori alta, statisticile arată că județul Caraș-Severin, alături de Timiș, Arad și Hunedoara au înregistrat o creștere considerabilă a numărului de joburi.

Locurile de muncă au crescut cu 21.400, ajungând în perioada 2010-2013 la un total de circa 67.000 de locuri vacante. Regiune de Vest este urmată, în ceea ce privește creșterile salariale din ultimii ani, de regiunea nord- vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj). Cu toate acestea, cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat tot la nivel de București.

De asemenea, o creștere considerabilă a fost înregistrată și în ceea ce privește salariile medii nete ale angajaților din zona de vest. Potrivit Ziarul Financiar, salariile în regiunea de vest au depășit valoarea de 2.000 de lei brut pe lună, înregistrând o creștere de 16 procente în ultimii ani.

Cu toate acestea, cele mai mari salarii medii sunt în Bucureşti-Ilfov, unde valoarea salariului mediu net pe economie a fost de circa 3.000 de lei brut pe lună în 2013.

„În vestul ţării o mare pondere a angajaţilor lucrează în companiile din industria compo­nen­telor auto care plătesc, de regulă, salarii la nivelul minim pe economie. De aceea, majorările salariale au fost generate, în mare parte, de creşterea automată a salariului minim realizată prin hotărâri de guvern”, a spus Florin Godean, country manager al companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco România, pentru Ziarul Financiar.

Cu toate că media salariilor minime pe economie a cunoscut o creștere în ultimii ani, România se află tot pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul salariului minim, înaintea Bulgariei. Cele mai mari salarii minime lunare sunt plătite în Luxemburg (1.923 euro), Olanda (1.502 euro), Belgia (1.502 euro), Germania (1.473 euro), Irlanda (1.462 euro), Franţa (1.458 euro) şi Marea Britanie (1.379 euro).

Alexandra JURCA

Statistici: Ziarul Financiar

AJOFM Caraş-Severin a organizat pe parcursul anului trecut 31 de cursuri de calificare pentru şomerii cărăşeni aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Şansa de a găsi unul le-a surâs însă doar câtorva dintre aceştia.

611 şomeri cărăşeni au apelat la serviciile Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă în 2014, însă doar 113 au ajuns să se şi integreze pe piaţa muncii. Cel mai frecventat curs, cu 190 de participanţi, a fost cel de îngrijitor bătrâni la domiciliu, o şansă în plus pentru cei care vor să ia drumul străinătăţii. Dintre aceştia, doar 31 au şi reuşit să-şi găsească un job.

Cei mai mulţi dintre cei care au accesat oferta de instruire a AJOFM au fost tinerii sub 25 de ani, cărora diplomele obţinute după terminarea liceului sau a şcolilor postliceale nu le prea folosesc, astfel că sunt nevoiţi să se reorienteze spre una din meseriile: lucrător în comerţ, construcţii, bucătar, frizer, manichiurist, maseur, instalator sau sudor.

Deşi susţine că oferta de cursuri se stabileşte în urma consultării cu angajatorii, directorul AJOFM, Caius Isac explică de ce absorbţia pe piaţa muncii a şomerilor calificaţi nu ajunge nici la 20 de procente: „Stabilirea cursurilor de calificare ce s-au derulat în cursul anului 2014 s-a axat în principal pe solicitările venite din partea şomerilor. Noi putem să-i îndrumăm spre ce se cere, dar nu-i putem obliga să nu opteze pentru ce-şi doresc sau ştiu să facă. Deşi am consultat şi agenţii economici în legătură cu locurile de muncă disponibile, majoritatea firmelor chestionate nu pot estima necesarul de persoane ce urmează a fi angajate, din cauza pieţei instabile şi fluctuante. Încercăm să urmărim trendul şi să oferim calificările necesare, însă angajatorii nu respectă nici măcar obligativitatea de a anunţa locurile de muncă vacante în 5 zile şi ocuparea acestora în 24 de ore, după cum prevede legea”, a declarat acesta.

De cealaltă parte, sindicaliştii sunt de părere că dezinteresul firmelor în acest sens este o urmare a faptului că acestea nici nu doresc să angajeze personal instruit, ci caută varianta mai ieftină, a muncitorilor necalificaţi. „Angajatorii preferă muncitori necalificaţi sau pe care să şi-i califice ei, la locul de muncă. Dacă se continuă în acest fel, operăm doar cu minusuri pe piaţa muncii. Cei care muncesc, plătesc impozite, sunt cei care contribuie la formarea profesională a şomerilor. Se cheltuie astfel o grămadă de bani pe această activitate, bani care nu se regăsesc ulterior în economie, pentru că cel calificat nu se angajează. Dacă vrem o activitate de formare profesională eficientă, trebuie să antrenăm trei actori: furnizorul de formare, angajatorul şi agentul eonomic. În lipsa unor forme legislative care să oblige angajatorii să participe la acest proces de formare, vom fi în continuare ineficienţi”, a explicat Marian Apostol, preşedinte CNS Cartel Alfa, Filiala Caraş-Severin.

Diana RADU

Potrivit unei statistici publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în prezent sunt vacante la nivel național 14.406 de locuri de muncă. În topul județelor, Caraș-Severinul ocupă locul al doilea… de la coadă.

Dintre cei aflați în căutare unui job, cele mai multe șanse de angajare le au prahovenii. Județul oferă 1.573 de locuri de muncă, fiind urmat de capitală, cu 1.498 posturi și Cluj, unde sunt vacante 1.110.

La polul opus, printre județele unde piața muncii este la pământ, se numără și Caraș-Severin, cu doar 17 oferte de angajare, fiind surclasat doar de Bacău, unde sunt disponibile 9. Nici județul vecin Mehedinți nu stă prea bine la capitolul cerere de forță de muncă: 20 de posturi vacante pentru luna aceasta. În ceea ce privește Timișul și Aradul, cifrele arată mai bine. În timp ce primul ocupă locul al șaptelea, cu 539 de locuri de muncă, cel de-al doilea se situează pe cea de-a patra poziție, cu 840. Județul Hunedoara stă și el destul de bine, locul 9 și 463 cereri din partea angajatorilor, în timp ce în Gorj sunt disponibile 346.

Absolvenții de studii superioare trebuie să mai aștepte momentan până să intre în câmpul muncii. Din cele peste 14.000 de locuri de muncă vacante la nivel național, nici 1000 nu li se adresează. Totuși cele mai căutate profesii sunt: programator – 77, inginer mecanic – 62 , referent – 34, inginer nave – 30, inginer de sistem software – 25, inginer construcţii civile – 23, 22 – specialist marketing – 22, inginer producţie – 21 și consilier juridic – 20.

Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 13.416 locuri de muncă, dintre care: 1.411 de confecţioner-asamblor articole din textile, 939 – muncitor necalificat în industria confecţiilor, 622 – muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, 429 – lucrător comercial, 412 – operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice, 392 – confecţioner cablaje auto, 333 – sudor, 306 – vânzător, 303 – şofer autocamion/maşină de mare tonaj.

Diana RADU