Reșița celebrează la acest sfârșit de săptămână 250 de ani de industrie, de foc nestins, un moment în care trebuie să ne reamintim, în cel mai obiectiv mod cu putință, de toți cei care au clădit prin sacrificiul lor Cetatea de Foc. În anii de după revoluție, industria reșițeană a intrat într-un proces de regres fără precedent, fiind în situația unui iminent colaps, dar a fost readusă pe linia de plutire prin intervenții guvernamentale, în urma unor mișcări de stradă sindicale sau prin intervențiile directe ale unor oameni politici.

În această galerie, deloc numeroasă, se numără și actualul senator social-democrat, Ion Mocioalcă, cel care, în mod consecvent, s-a arătat interesat de soarta celor doi coloși industriali, UCM Reșița și CSR, astăzi TMK. Prin pozițiile luate în parlament, fie că a fost vorba de declarații politice rostite de la Tribuna Parlamentului, interpelări a numeroși miniștri pe tema salvării industriei reșițene, fie că i-a adus de la Palatul Victoria „cu japca“ la locul faptei pentru a vedea exact cum stau lucrurile, chiar aici la Reșița, pe membrii guvernelor sau chiar pe premierii executivelor, deputatul Mocioalcă a fost un actor cu rol determinant de care se leagă, orice-ar spune cârcotașii, supraviețuirea celor doi coloși care au scris istoria industriei grele românești.

Astăzi, aniversarea a 250 de ani de istorie industrială la Reșița a trezit amintiri dureroase în sufletele celor, trecuți de prima tinerețe, care au pus umărul la clădirea acestei istorii: siderurgia și construcțiile de mașini. Țaglă țeavă, oțel de înaltă calitate pentru șinele de cale ferată, motoare navale, generatoare, motoare electrice, motoare diesel, echipament hidro ce a produs (și încă o mai face) lumină pe salbele de hidrocentrale din țară, toate acestea fac parte din istoria și tradiția industrială a Reșiței.

3 iulie se identifică cu nașterea Reșiței industriale,  este ziua în care au fost inaugurate primele furnale, de pe valea Bârzavei, în amonte de satul Reşiţa. Astfel, în jurul furnalelor Franciscus şi Josephus, construite de Fiscul austriac în perioada, octombrie 1769 – iulie 1771, şi inaugurate la 3 iulie 1771, s-a clădit localitatea Reşiţa Montană. Aceasta a fost, iniţial, separată de Reşiţa veche, care, pentru a fi deosebită de Reşiţa nouă, a fost denumită Reşiţa Română. Între cele două localităţi exista chiar şi o Vamă, situată pe malul Bârzavei dinspre Reşiţa Montană, unde comercianţii trebuiau să plătească o taxă, ca să-şi poată vinde produsele.

„UCMR-ul a fost fondată de fiscul austriac şi o societate cu o foarte mare tradiţie şi un pal­ma­res de invidiat. Din păcate, traversează o perioa­dă mai puţin fastă materializată printr-o proce­du­ră de insolvenţă“ a afirmat senatorul de Caraș-Severin Ion Mocioalcă. „Cu siguranță nu se va putea ajunge niciodată la ceea ce exista anterior anului 1989, când în cele două sectoare de activitate, metalurgia și construcțiile de mașini lucrau aproximativ 30 de mii de oameni: ingineri, tehnicieni, muncitori de înaltă specializare. Condițiile economice actuale nu mai permit acest lucru, dar nu este posibil să ne batem joc de cele câteva sute de profesioniști ce mai activează în cele două mari unități economice care au dat renumele orașului“ a mai precizat senatorul Ion Mocioalcă, un politican care a urmărit îndeaproape situația cu care se confruntă unitățile industriale, altădată adevărate etaloane pentru alte companii care joacă pe piața mondială de profil.

„Reșița poate renaște, aseneni păsării Phoenix, dar conducerea orașului, a județului și implicit actuala echipă guvernamentală trebuie să clădească această renaștere și reconstrucție pornind de la capitalul cel mai prețios în momentul de față, OMUL. Nu este posibil să acceptăm din partea acestei coaliții toxice aflate la guvernarea României să distrugă cel mai prețios capital autohton. Ei o fac zi de zi, prin nemărirea alocațiilor, prin înghețarea salariilor și a pensiilor, prin acceptarea și poate chiar încurajarea creșterii inflației. Acest lucru l-am semnalat recent și în moțiunea de cenzură împotriva guvernului Cîțu, moțiune respinsă prin obligarea parlamentarilor puterii să nu părăsească băncile și să-și exprime votul“ – a mai adăugat  senatorul social democrat de Caraș-Severin.

Mocioalcă a mai precizat că până la o creștere economică, pe baze solide a economiei orașului, trebuie oprită distrugerea acestuia și conservarea, chiar la aceste cote minime de avarie, a potențialului industrial al Reșiței.

Dan AGACHE

Scena de la Gărâna, cea pe care ani la rândul au urcat, și ne-au încântat, nume mari din lumea jazz-ului, a folk-ului, blues-ului sau rock-ului, renaște din propria cenușă. După un incediu care a pus la pământ construcția încărcată de amintiri, tradiția de sub munte merge mai departe. Până la Festivalul de Jazz vor fi șterse toate urmele flăcărilor, anunță organizatorii.

„La Scena”, locul unde muzica se contopește perfect cu natura vară de vară în acorduri de jazz, blues, gospel sau folk, se află în plin proces de reconstrucție după ce a ars din temelii în după-amiaza de 18 octombrie 2016.

CITEȘTE ȘI: Incendiu în Poiana Lupului! Locul unde se ține Festivalul de Jazz de la Gărâna a ars din temelii!

Cu Festivalul de Jazz care bate la ușă, organizatorii anunță că noua scenă a ajuns deja, urmând să fie montată și testată pentru prima dată în această vară de nume grele în lumea jazz-ului internațional.

„A sosit scena! A fost destul de emoționant să stai să privești acei coloși plutind prin aer, cu gândul la ce va urma, și să vezi cu ochii minții cum, cu totul și cu totul altfel decât era, va arăta tot ansamblul.

Deși eram pregătiți de dimineața să o descărcăm, unul dintre camioane întârzia să apară. A ajuns într-un final, către ora 22:00 și ne-a prins miezul nopții.
Mulțumim firmei Kathrein pentru transport și primăriei Reșița pentru suportul acordat să obținem macaraua. Noi ne vom vedea vara aceasta pe ritmuri diferite…jazz, rock, blues, gospel și folk”, au declarat reprezentanții Lupo Touring.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157682100054912″]

CITEȘTE ȘI: Patru zile de jazz la poalele Munților Semenic, în cadrul unui festival unic în Europa!

Alexandra JURCA

Pe un frig de înghețau pietrele, cei mai mari artiști ai folk-ului românesc au făcut spectacol în Poiana Lupului.

Ediția cu numărul 11 a festivalului de folk de la Gărâna s-a ridicat peste așteptări, spre deliciul publicului care nu a mai ținut cont de gradele de afară și a cântat, a dansat și a aplaudat furtunos până după miezul nopții.

Artiștii au reușit să topească publicul înghețat, astfel că a plouat cu BIS-uri. Baniciu și Vintilă, cei care au încheiat prima, respectiv cea de-a doua seară de festival, nu au mai fost lăsați să plece de pe scenă, oamenii adunați în Poiana Lupului chemându-i iar și iar să le mai cânte câte-o melodie.

De asemenea, sâmbătă seara toată mulțimea de la Gărâna s-a ridicat în picioare la propunerea lui Nicu Alifantis, pentru un moment de reculegere în memoria reginei Ana.

Seara de duminică, un bonus al acestei ediții de Semenic Folk Fest, i-a aparținut formației Phoenix care, la frumoasa vârstă de 54 de ani, dar cu forțe tinere și proaspete, reușește încă să facă publicul să cânte la unison.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157669438909063″]

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157671358836470″]

Diana RADU

Trupa Phoenix, în frunte cu Nicu Covaci și împreună cu cei mai tineri și valoroși membri ai săi, revine duminică în Caraș-Severin la doar două săptămâni după ce maestrul Covaci a urcat pe scena de la Gărâna cu artiști consacrați din lumea bluesului.

De data aceasta Phoenix va aduce în Poiana Lupului melodiile sale mult iubite și cunoscute de împătimiții de folk de toate vârstele. Trupa va concerta duminică la Gărâna, în a treia zi a Semenic Folk Fest.

În deschiderea concertului vor cânta tinerii artiști Thea & The Skywalkers.

Pentru fiecare seară de festival prețul unui bilet este de 50 lei, acestea putând fi achiziționate de la intrarea în țarcul din Poiana Lupului. Un abonament pe toate cele trei seri ale Festivalului de Folk de la Gărâna poate fi achiziționat din același loc cu 120 de lei.

CITEȘTE ȘI: Poiana Lupului, în focul pregătirilor! Părinții folk-ului românesc urcă pe scena de la Gărâna în 5 zile!

Alexandra JURCA