Doar cine nu a fost niciodată în Clisura Dunării, pornind de la Baziaș, din Delta Nerei, la intrarea fluviului în țară, spre cazane-n vale, nu înțelege inestimabila valoare economică pe care porțiunea Dunării ce trece pe teritoriul județului Caraș-Severin o reprezintă pentru zonă, pentru județ și nu numai.

„Suntem concentrați pe turism, funcționăm cu motoarele turate la maxim, în blană, aceasta fiind singura modalitate de dezvoltare a localității și a zonei“,  afirmă edilul din Berzasca, Petru Furdui. „Încercăm să creăm facilități investitorilor care și-au manifestat interesul față de comuna noastră, interes datorat și faptului că la această oră Berzasca este localitatea cu potențialul turistic cel mai ridicat, așa cum rezultă și din ordinul Ministerului Culturii. Avem cele mai multe vestigii istorice pe raza localității, cele mai multe dintre acestea din epoca dacilor, fiind cea mai veche așezare din Clisura Dunării“.

Trebuie precizat că pe raza localității se află așezarea dacică Dumbrăvița și fortificațiile de apărare ale aceleiași cetăți, loc unde a fost descoperit cel mai mare tezaur pe care îl are România din Epoca Bronzului, datat la 4500 de ani î.e.n. Tezaurul, despre care prea puțini știu câte ceva, se află în conservare la Muzeul Banatului Montan din municipiul Reșița.

Administrația locală așteaptă ca în perioada imediat următoare, cel mai probabil în luna iulie a acestui an, Guvernul României să declare Berzasca (conform ordinului Ministerului Culturii) localitate de interes turistic. Acest lucru va permite administrației locale accesul mai ușor la fondurile europene pentru dezvoltarea zonei, o creștere a bunăstării populației și implicit atragerea de turiști și dezvoltarea economică a județului Caraș-Severin.

fotocopertă: Facebook (Banatul Montan)

Dan AGACHE

Din cele 6 mandate de primar al comunei Berzasca, acesta a fost cel mai greu din punct de vedere al derulării programelor aprobate spre finanțare, afirmă edilul Petru Nicolae Furdui:

„Schimbările legislative, majorările salariale  în domeniul construcțiilor, au modificat structura inițială a bugetului unor lucrări, fie ele cu finanțare europeană sau guvernamentală, iar pentru autoritățile publice locale a fost un efort peste puterea financiară de susținere. A fost o perioadă, iar aceasta continuă și acum, când am fost nevoiți să reluăm licitațiile pe proiectele cu finanțare europeană de mai multe ori, ba pentru că nu a venit nimeni, ba ne-au fost respinse achizițiile, motivele fiind adoptarea unor strategii de achiziție cu negociere directă. Acum încercăm să reluăm încă odată achiziția de lucrări; este vorba de căminele culturale, cele trei cămine culturale din Berzasca, Liubcova și Bigăr, care trebuie să le realizăm; stăm cu banii în cont dar nu avem constructor, pentru că nu s-a adjudecat“.

Despre alte proiecte cu finanțare europeană, primarul Petru Furdui a mai precizat: „Mai avem o reabilitare a sălii de sport, care este tot în faza de achiziție de lucrări, mai avem pe fonduri guvernamentale canalizarea din Liubcova care este undeva la 85% realizată și ar trebui să o terminăm în următoarele luni. Este vorba de branșamentele la stația de epurare și la stația de pompare, precum și o subtraversare a drumului național. O altă lucrare, pe programul PNDL2, reabilitarea și modernizarea școlii gimnaziale din Berzasca care se află în execuție. Chiar dacă suntem puțin în urmă pentru că lucrurile au trenat dar nu din vina noastră, paradoxal ne-a ajutat pandemia și starea de urgență și de alertă când copii au făcut lecții on-line, iar constructorii au intrat puternic în școală, ceea ce ne permite să credem că la reluarea cursurilor, în această toamnă, copii vor începe orele într-o școală nouă“.

Primarul comunei Berzasca, Petru Furdui a mai precizat pentru Reper24 și faptul că se lucrează și la amenajarea unui corp nou de clădire în cadrul primăriei, care va cuprinde o sală de ședințe în care să poată să asiste și cetățenii localității, dar și o arhivă nouă. După terminarea acestui corp, se va trece la refacerea clădirii vechii primării cu o recompartimentare a instituției și o modernizare a clădirii.

Dan AGACHE

Cea de-a  XXII-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociației Comunelor  din România se desfășoară până mâine la București.

La Sesiunea oficială ce are loc în sala Hotelului Rin Grand, intitulată sugestiv „Spațiul rural românesc, spațiu rural european”, județul nostru este reprezentat de 16 primari de comune cărășene, într-o delegație condusă de primarul comunei Marga, Nicolae Beg, președintele A.J.Co.R. – filiala Caraș-Severin.

Sunt prezenți la reuniune primarul comunei Bozovici, Adrian Sergiu Stoicu, primarul comunei Văliug, Sorin Blaga, primarul comunei Brebu, Viorel Roșca, primarul comunei Iablanița, Petru Hațegan, primarul comunei Cornereva, Nicolae Novăcescu, primarul comunei Ramna, Magdalena Ciurea, primarul comunei Ciclova Română, Gheorghe Puiu Percea, primarul comunei Cornea, Ilie Lăzărescu, primarul comunei Turnu Ruieni, Mihai Mărălescu, primarul comunei Zorlențu Mare, Martin Cornea, primarul comunei Băuțar, Romulus Barbesc, primarul comunei Luncavița, Nicolae Velescu, primarul comunei Berzasca, Petru Furdui și evident, primarul comunei Marga, Nicolae Beg.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157705371521881″]

De altfel, în această seară în cadrul Galei ACOR, primarii comunelor Cornereva, Nicolae Novăcescu și Buchin, Gheorghe Coilă vor fi premiați pentru promovarea tradițiilor și obiceiurilor locului, aceștia oferind un exemplu pentru ceilalți reprezentanți ai UAT-urilor din județ și din țară.

„Este de apreciat faptul că în ciuda programului încărcat, doamna premier Viorica Dăncilă și miniștri prezenți au ținut să fie alături de noi, primarii din țară, la această reuniune anuală, fiind rostite câteva puncte de vedere binevenite din partea unor oameni responsabili din executiv“, ne-a declarat Nicolae Beg, președintele AJCoR Caraș-Severin.

La eveniment au luat parte, premierul Viorica Dăncilă, însoțită de o serie de miniștri ai Cabinetului Executiv, reprezentanți ai Comitelului European al Regiunilor – Markku MARKKULA din partea Partidului Popular European, Cristophe ROUILLON din partea Partidului Socialiștilor Europeni și Tadeusz TRUSKOLASKI din partea Alianței Europene.

Din partea CONSILIULUI COMUNELOR ȘI REGIUNILOR DIN EUROPA (CCRE/CEMR), participă o delegație condusă de către domnul Frédéric VALLIER, secretarul general al CCRE/CEMR iar Asociația Chineză de Prietenie Internațională a Orașelor (CIFCA), este reprezentată de o delegație alcătuită din 4 persoane, condusă de către domnul Yuan XIE, vicepreședinte al CPAFFC/CIFCA.

CONGRESUL AUTORITĂȚILOR LOCALE DIN REPUBLICA MOLDOVA – CALM, a sosit la București o delegație alcătuită din 10 persoane, condusă de către doamna Tatiana BADAN, președintele CALM și copreședinte al Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova, primarul satului Selemet, raionul Cimișlia.

Sergiu TABAN

O delegație formată din 15 primari de comune din Caraș-Severin, condusă de președintele AcoR Caraș-Severin, primarul Nicolae Beg, a fost prezentă la București la cea mai importantă acțiunea anuală care reunește primarii din țară, Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România.

Au ales să fie prezenți în interesul comunităților care i-au ales în aceste demnități, primarii comunelor Bozovici – Adrian Stoicu, Brebu – Viorel Roșca, Zorlențu Mare – Martin Cornea, Văliug – Sorin Blaga, Băuțari – Romulus Barbesc, Ramna – Magdalena Ciurea, Buchin – Gheorghe Coilă, Coronini – Ilie Boboescu, Iablanița – Petru Hațegan, Berzasca – Petru Furdui, Lăpușnicu Mare – Mihaela Drăgilă, Copăcele – Ion Hărțaucă, Cornereva – Nicolae Novăcescu, Turnu Ruieni – Mihai Maralescu și, desigur Marga – Nicolae Beg. „A fost o oportunitate pentru mine și pentru colegii mei primari din Caraș-Severin să putem dialoga cu miniștrii și secretarii de stat, să ridicăm probleme și să auzim care sunt soluțiile propuse de administrația centrală. Un exercițiu al firescului în relația cu guvernul Dăncilă pentru primarii care duc greul unor bugete de cele mai mult nesatisfăcătoare, dar ceea ce trebuie înțeles este că suntem oameni care ne-am asumat postura de primar și căutăm neîncetat soluții pentru toate probleme comunităților noastre. De altfel, Asociația Comunelor din România a înaintat doamnei prim-ministru, o listă de priorități ce au făcut obiectul dezbaterii în cadrul acestei sesiuni, unele dintre aceste măsuri fiind transmise și din partea noastră. Sper și sunt convins că la următoarea sesiune a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România – AGCoR prezența primarilor din județul meu să fie una și mai numeroasă“, a declarat pentru Reper 24, președintele interimar al Asociației Comunelor din Caraș-Severin, Nicolae Beg.

O prezență importantă la cea de-a 21-a sesiune a Adunării Generale a Comunelor din România, în rândul celor peste 500 de primari din întreaga țară care au ales (și plătit) pentru ca vreme de trei zile să participe la dezbateri, a fost cea a premierului Viorica Dăncilă, care a participat la lucrările Adunării generale a Asociației Comunelor din România – ACoR. În sala, Dăncilă le-a atras edililor atenţia că trebuie să gestioneze mai bine fondurile publice, referindu-se aici la cheltuielile cu salariile funcţionarilor, dar le-a promis şi că execedentul financiar va putea fi distribuit pentru alte cheltuieli ca arierate sau salariile funcţionarilor.

Între altele, primul ministru, Viorica Dăncilă, a afirmat în fața primarilor de comune din România:

„Cu toate că mă aflu în premieră la acest eveniment, constat cu mare bucurie că printre dumneavoastră se află mulţi colegi de-ai mei pe care îi apreciez în mod deosebit. Doresc să vă mulţumesc pentru munca depusă în susținerea comunităţilor pe care le reprezentați şi să vă reamintesc că unul din principalele mele obiective, conform programului de guvernare, este acela de a reduce decalajele dintre mediul urban şi mediul rural cu cel puţin 15% până în 2020. Ştiu că nu este timp pentru felicitări şi, din acest motiv, astăzi, am venit însoțită de o echipă de miniştri, pentru a prelua din dialogul cu dumneavoastră problemele pe care le întâmpinați.
Misiunea mea, aşa cum am afirmat în plenul Parlamentului, când guvernul pe care îl conduc a primit votul de învestitură, este ca în 2020 România să urce în prima jumătate a clasamentului celor mai puternice economii din Uniunea Europeană, astfel încât tinerii să nu mai plece din România, iar cei care deja au plecat să îşi dorească să se întoarcă acasă. Pentru a realiza acest obiectiv am în vedere trei direcții principale: creșterea investițiilor pentru modernizarea infrastructurii, continuarea creșterii veniturilor populației, reformarea administrației şi reducerea birocrației. Guvernul PSD-ALDE a reuşit în anul 2017 să inițieze şi să finalizeze a doua etapă a celui mai important program destinat infrastructurii publice de la nivelul autorităților locale, PNDL 2, cu suma de 30 de miliarde lei. Viabilitatea programului PNDL 1, introdus de Ministerul Dezvoltării de la acea vreme, de domnul Liviu Dragnea, ne-a dat certitudinea că acesta trebuie continuat şi de aceea vorbim de PNDL 2 ca despre un program de care depind șansele de dezvoltare a multor comunități. Peste 80% din finanţarea atât din PNDL 1, cât şi din PNDL 2 este îndreptată către comune, pentru că am vrut să demonstrăm că modernizarea satului românesc nu mai reprezintă o frază la nivel declarativ, ci o măsură concretă şi pusă în practică. Astfel, în anul 2017 au fost emise pentru PDNL 2 ordinele de finanţare a peste 6.800 de obiective, în valoare de aproximativ 30 miliarde lei, din care la nivelul comunelor sunt 5.431 obiective, în valoare de aproximativ 20,6 miliarde lei. De asemenea, în paralel, s-au finanțat în continuare tot pentru comune peste 3.900 obiective în cadrul PNDL 1, în valoare de 12,1 miliarde lei. Corelarea sumelor de finanţare pentru realizarea pachetului minim de servicii publice, denumit generic “10S”, atât din PNDL, cât şi din fonduri europene sau prin programe de la Compania Naţională de Investiţii şi Agenția Naţională pentru Locuințe va reprezenta în continuare o prioritate pentru Guvern“, a afirmat în alocuțiunea domniei sale, primul ministru al României, Viorica Dăncilă.

Sergiu TABAN