Candidatul Alianței Renașterea Națională pentru Senatul României, Petru Borduz, s-a prezentat în această dimineață la secția de votare nr.11, de la Școala Gimnazială numărul 2. Borduz a ținut să transmită câteva gânduri la ieșirea de la urne, în această zi importantă pentru viitorul României și pentru configurarea viitorului Parlament:

„Am votat astăzi pentru o schimbare radicală, o renaștere autentică a clasei politice care ne va reprezenta în Parlamentul României, care să aplice principiile creștine inspirate din Sfânta Evanghelie în politica publică, cu credință și responsabilitate în promovarea și apărarea valorilor creștine și a familiei, a sănătății fizice, morale, spirituale și mai ales pentru starea socială, siguranța locului de muncă a fiecărui cetățean, unde statul să fie garantul prosperității cetățeanului, astfel ca cetățeanul să fie susținut să-și creeze bunăstarea necesară unui trai decent ca fiecare român să se simtă stăpân în țara lui – România și să nu mai fie nevoit să ia drumul pribegiei.

Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am nădăjduit întru Tine. Luminează și binecuvântează Doamne România și pe cetățenii ei, ca să facă alegerea potrivită pentru viitorul lor prosper, a familiei și urmașilor lor!“

Iată declarația integrală a candidatului ARN Caraș-Severin, Petru Borduz, după exprimarea votului la scrutinul de astăzi:

Sergiu TABAN

„Creșterea pensiilor, alocațiile pentru copii și mărirea salariilor pentru bugetari este o prioritate absolută a ARN”, precizează Petru Borduz, candidat al filialei Caraș-Severin pentru funcția de senator.

„Alianța noastră are oameni extrem de bune pregătiți, cu experiență, care va milita pentru bunăstarea și siguranța socială, educație și dezvoltarea întregii Românii. Personal voi susține de la tribuna Parlamentului, dezvoltarea și modernizarea întregului județ Caraș-Severin. Pentru protecția socială a tuturor celor defavorizați, siguranța lor existențială, este nevoie de programe bine definite. În sprijinul tuturor administraților locale proiectele europene sunt extrem de necesare pentru ca ele să se dezvolte cât mai armonios și să își pună în valoare întregul patrimoniu uman, turistic sau cultural. Voi susține permanent un dialog cu toți factorii de decizie publici pentru îmbunătățirea condițiilor care să dezvolte economia județului și asigurarea unei transparențe menite să asigure relații de încredere între parteneri indiferent de culoarea politică.

Obiectivul meu strategic include creșterea competivității economice, aducerea unor investitori și creșterea investițiilor, reducerea birocrației, îmbunătățirea funcționării pieței muncii și gestionarea unor programe de dezvoltare regionale cât mai durabile. O creștere economică durabilă se va reflecta în creșterea treptată a pensiilor și salariilor românilor.

Am rămas în România pentru că mi-a oferit prin muncă realizarea multor idealuri. De aceea încerc să răspund ca un bun patriot. Pentru mine patriotismul nu este doar un precept emblematic ci însăși esența încărcată de aura sfințeniei credinței pe care o mărturisesc. Marele nostru poet Mihai Eminescu spunea: «Patriotismul nu este doar iubirea țărânei, ci iubirea trecutului. Fără cultul trecutului nu există iubire de țară». Cred că este momentul să ne redefinim noțiunea de țară și să generăm împreună o identitate națională compatibilă cu dezvoltarea și bunăstarea întregului popor român alături de celelalte popoare ale Europei”, explică Petru Borduz, candidat al ARN Caraș-Severin pentru funcția de senator.

Sorin NECULA

De Ziua Națională a României, d-le Petru Borduz, candidat la Senat din partea ARN, ne-a transmis câteva gânduri:

,,Oricine își iubește pământul, credința, datinile, limba și neamul este un patriot adevărat. Noi românii nu ne-am pierdut patriotismul chiar dacă este mai puțin vizibil. Biserica și Școala sunt cei doi piloni ai neamului nostru de când s-a format acest popor. Cred că fiecare român este fericit și mândru de calitatea sa umană. Avem atâția români care ne fac mândri în domeniile care sunt pregătiți. Unitatea spirituală a dus la unitatea politică atunci când s-a format România Mare.

De aceea la noi, la români, patriotismul a fost firul care i-a adunat pe toți, dintr-o credință, istorie și-un neam, dintr-un ideal și o suferință comună. Când unui popor îi slăbește puterea de a-şi iubi şi de a-și respecta valorile, atunci se află în declin; când viața lui se macină din pricina rătăcirilor, a indiferentismului religios, a luptelor fratricide pentru putere, uitându-și credința strămoșească și istoria, atunci patria se stinge. Cerul țării pare, ce-i drept, același, pământul arată la fel de roditor, râurile repezi cu ape cristaline curg, așijderea, grăbite către Marea cea Mare; așezările omenești rămân la locurile lor, încremenite între veacuri, dar sufletul neamului parcă se pierde. Fără acesta, amintirile sfinte se șterg, tradițiile multiseculare se uită, iar sub ochii noștri nu rămâne decât un popor schilodit, alături de mormântul unei patrii pentru care au luptat cu arma în mână moșii și strămoșii noștri; patriotismul este un loc în aceeași patrie pentru toți cei ce o iubesc.

România înseamnă  o casă pentru toți cei care astăzi simt, iubesc și trăiesc românește. La mulți ani România! La mulți ani dragi români“!

Dan AGACHE

Petru Borduz, candidat la Senat din partea ARN Caraș – Severin, se declară consternat de interzicerea pelerinajului de Sfântul Apostol Andrei din Dobrogea, fiind de părere că acesta ar trebui să se desfășoare cu respectarea măsurilor de prevenție, mai ales că numărul participanților nu va fi la fel de mare ca în anii trecuți.

„Efectele cauzate de pandemie s-au resimțit și în viața religioasă a românilor. Acest fapt a determinat Biserica prin slujitorii săi să asigure măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor cauzate de Covid-19 pentru cei care frecventează lăcașurile de cult. Încă de la început, Biserica a tratat cu maximă seriozitate punerea în aplicare a tuturor recomandărilor venite din partea statului pentru protejarea vieții și sănătății credincioșilor ei. Chiar mai mult decât atât: campaniile de sprijin demarate de centrele eparhiale pentru persoanele vulnerabile, donarea de sânge coordonată de la nivel de parohie, dotarea cu aparatură a multor secții de spitale sunt câteva actele de filantropie demarate de Biserică în această perioadă și nu numai. Citiți cotidianul Lumina și vă puteți convinge de ceea ce spun.

Însă, măsurile luate abuziv de autorități cu prilejul celor două mari pelerinaje din toamna acestui, de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Paraschiva de la Iași (14 octombrie) și de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie Basarabov –  ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie), m-au contrariat peste măsură. Spre deosebire de națiunile din țările mai dezvoltate economic, dar și de alte confesiuni, credința ortodoxă a noastră, a românilor, are un raport mai direct și mai intim cu tot ceea ce este sacru. Iar aici intră și venerația sfinților. Biserica prin reprezentanții ei a făcut și face ce știe ea mai bine, cu mijloacele care îi stau la dispoziție din timpuri străvechi, doar că uneori atât autoritățile cât și omul modern nu le mai înțelege, nu mai pot accepta ideea că sacrul şi simbolurile sale pot contribui la rezolvarea crizei, fie și prin reconfortul spiritual pe care-l oferă unei părți dintre semenii noștri.

În clipe de încercare oamenii au nevoie de repere pe care să își clădească un sprijin. Pentru noi, creștinii, aceasta este divinitatea. Am rămas consternat de interzicerea pelerinajului de la Mănăstirea Sfântul Apostol Andrei din comuna Ion Corvin, județul Constanța. Stau și mă întreb, făcându-mi Sfânta Cruce: domnilor cât vă mai bateți joc de noi, credincioșii? Câtă răbdare credeți că mai putem avea? Cum să interzici românilor să nu își venereze pe apostolul acestui neam? Mai ales că se vor respecta toate măsurile de prevenție, iar numărul participanților nu va fi la fel de mare ca în alți ani.

Mă rog ca pelerinajul de Sfântul Apostol Andrei (30 noiembrie) să se poate desfășura cu toate măsurile de precauție impuse, pentru că atunci când încerci să îi iei omului ceea ce îi este mai drag el te poate sancționa în aceeași măsură”, a încheiat într-o notă optimistă Petru Borduz, un apărător al valorilor creștine și o voce tot mai auzită și apreciată în spațiul media.

Sorin NECULA

„România trebuie definită prin Constituție ca stat creștin” – declară cu fermitate Petru Borduz, candidat ARN la funcția de senator pentru județul Caraș-Severin.

„Potrivit Constituției, România nu are definită o religie de stat și se declară neutră din  punct de vedere ideologic, cultele religioase fiind autonome. Fiind un stat unitar, cu diverse etnii și confesiuni, totul funcționează pe principiul toleranței și respectului față de toți ceilalți, statul fiind obligat să ne sprijine și să ne respecte în toate aspectele vieții sociale, culturale și mai ales religioase. Este o simbioză ce trebuie să funcționeze pentru bunăstarea și libertatea fiecărui cetățean. Să aibă o siguranță socială, să-și perpetueze valorile culturale, dar mai ales, să-și manifeste și să-și apere convingerile spirituale. Această simbioză limbă-neam-credință s-a născut odată cu formarea acestui popor. Nu o spun eu, o spune istoria. Creștinismul a avut întotdeauna elitele lui, acei lideri care au înțeles adevăratul sens al credinței, mulțumită înțelegerii lor, despre locul lui Dumnezeu și al nostru în lume. El (Creatorul nostru) este adevărat, perfect și bun. Prin credință noi îi aparținem.

Mi-e dor oameni ca marele poetul Ioan Alexandru, care în timpul Revoluției din 1989 îi încuraja pe revoluționari să reziste având Sfânta Cruce și Sfânta Scriptură în mână, îndemnând soldații să nu tragă în manifestanți. La evenimentele din iunie 1990 a reușit să convingă, cu crucea în mână, minerii, să nu devasteze Parlamentul României. La desele luări de cuvânt în plenul Senatului milita pentru respectarea unui drept firesc, acela de a fi și a ne simți creștini într-o țară care se declară creștină dintotdeauna.

Declarația publică făcută de către liderul unui partid parlamentar despre sărbătoarea Învierii ca fiind cel mai mare «fake-news», sau refuzul unor aleși locali de a depune jurământul pe Sfânta Scriptură ne arată sfidarea și ignoranța fățișă față de toți cei ce suntem creștini. Dacă nu le este frică de divinitate, fiți sigur că nici de vreo altă lege. Nu mă autopropun, dar le propun cetățenilor cu drept de vot, că odată la patru ani au puterea de decizie să-și aleagă pe cei care să îi reprezinte cu demnitate, pe cei care vor conlucra pentru bunăstarea lor socială și dreptul lor liber de convingere”, precizează Petru Borduz.

Sorin Necula

Petru Borduz, fost consilier județean, candidat la alegerile parlamentare din partea Alianței Renașterea Națională Caraș-Severin pentru Senatul Românei, o formațiune politică nouă în peisajul politic românesc, dar care propune reîntoarcerea la dogmele creștine, consideră o oportunitate faptul că se poate pune în slujba cetățenilor din județ și nu numai.

„Pentru mine candidatura este o oportunitate de a sluji cetățeanul mai mult decât în perioada în care am fost consilier județean. Toate promisiunile pe care le voi face alegătorilor, le voi duce la îndeplinire datorită faptului că toți cei care au fost înaintea mea, din 1990 până acum, au făcut promisiuni pe care nu le-au onorat”, a declarat Petru Borduz.

Depunerea listelor și obținerea semnăturilor pentru reprezentanții acestei noi formațiuni politice înscriși în cursa electorală pentru alegerile din 6 decembrie nu a fost una tocmai ușoară, după cum a mărturisit chiar candidatul ARN.

„A fost inimaginabil de greu, dar experiența mea și experiența politică anterioară a domnului Boșneag ne-a ajutat să ducem la bun sfârșit înscrierea noastră.

Pentru aceste candidaturi ne-au fost respinse din dosar peste 1.000 de nume de susținători, din diverse motive. Nu ne-a fost acceptat CV-ul care avea semnăturile electronice, pe motiv că nu aveau logistică.

 Mai mult decât atât, partidul ARN a fost aprobat ca și partid politic cu sigla Crucea lui Hristos, Crucea mântuirii noastre, iar pe buletinele de vot nu o vom regăsi pentru că BEJ-ul nu a acceptat acest simbol”, a declarat reprezentantul ARN.

Motivul acestor piedici ar fi, în viziunea lui Petru Borduz, faptul că, creștinii, până la apariția acestei formațiuni politice au fost membri în diverse partide politice, iar acum, creștinii având partidul lor, ar putea deveni o forță care să sperie pe contracandidați.

„Noi suntem convinși că oamenii de bună credință vor veni la acest partid, pentru că până acum, fiind în celelalte partide, au avut diverse promisiuni”, mărturisește politicianul.

Înclinarea spre credință o are din familie, străbunicul slujind 60 de ani ca și prim-cantor la biserica din Brebu.

„Am fost crescut și educat în spiritul religios, în spiritul creștin. Am avut posibilitatea ca să citesc foarte multe cărți care nu erau la îndemâna oricui. Mi-a făcut plăcerea și din ce în ce mai mult am citit tot mai multe cărți și am ajuns să absolv Facultatea de Teologie la Universitatea de Vest din Timișoara, unde m-am specializat, dar mai mult decât atât, am obținut întărirea prin credință prin pelerinajele pe care le-am făcut la aproape toate mănăstirile din România, pe Muntele Athos am fost de 11 ori, de la Mănăstirea Vatoped am adus și Sfânta Icoană Pantanasa pe care o poate vedea oricine la Biserica din Govândari unde este paroh părintele Hațiegan. Am fost în Italia, am văzut foarte multe biserici, am fost la Vatican, am fost în Israel. Toate aceste lucruri și aceste locuri m-au întărit din ce în ce mai mult de credință, adică acolo am putut să fac o comparație directă între realitatea văzută și între cele scrise în Sfânta noastră Biblie”, a mai declarat Petru Borduz.

Candidatul ARN Caraș-Severin a vorbit și despre experiența sa politică și despre decizia de a face parte din noua formațiune politică.

„Din 2012 până în 2016 am fost consilier la cabinetul  domnului deputat Benga, din 2016 până în 2020 am fost consilier județean, iar când a apărut acest partid ARN mi-a trezit o amintire prin comparație pentru că eu am fost în Germania între 1990 și 1995 și în fiecare duminică slujeam cu părintele Cernăuțeanu. Aici am întâlnit foarte mulți români care lucrau și care făceau parte din Uniunea Creștin Democrată, adică CDU de astăzi al Angelei Merkel. Acolo, la discuții foarte multe am aflat ce beneficii aduce platforma electorală a acestui partid.

Printre cele mai mari beneficii era faptul că în zilele de sărbătoare orice cetățean care lucra în Germania era plătit. Stătea acasă și era plătit, plus grija pentru cei săraci, grija pentru fiecare creștin în parte.

În momentul în care eu am văzut că a apărut ARN în România, cu platformă similară, chiar cu mai multe plusuri decât în Germania, în mod automat am venit în acest partid pentru că este un partid al tuturor creștinilor și promovează valorile creștine ale fiecăruia dintre noi”, a declarat Petru Borduz, candidat la Senat pentru Caraș-Severin din partea ARN.

Lorena POENARU

„Am fost și rămân un apărător al valorilor creștine”, declară Petru Borduz, candidat la Senat din partea ARN Caraș-Severin, acesta explicând și de ce a decis să se alăture Aliaței Renașterea Națională.

Democrația creștină este o ideologie ce urmărește să aplice principiile creștine în viața publică. În practică, democrația creștină este, adesea, considerată a fi de centru-dreapta pe probleme culturale, sociale și morale (conservatorism social) și este considerată de centru-stânga în ceea ce privește problemele economice și de muncă, drepturile civile și politica externă, precum și mediul, pledând pentru o economie socială de piață în domeniul economic (cu economie de trecere spre social-democrație, ce se bazează pe morala de familie).

În Europa, adversarii săi au fost, în mod tradițional, comuniștii, socialiștii seculariști, partidele democratice sau moderat conservatoare în ansamblu, în timp ce în mediul foarte diferit cultural și politic din America Latină creștină există tendința să se încline spre stânga. Ca exemple de partide democrat-creștine se numără: Uniunea Creștin-Democrată în Germania, Partidul Popular Austriac, Partidul Fine Gael din Irlanda, Partidul Creștin Democrat din Chile, Partidul Popular din Aruban, din Caraibe, Partidul Popular Creștin Democrat din Elveția, Partidul Christen-Democratisch Appèl în Țările de Jos, Partidul Popular din Spania, Partidul Popular Creștin Democrat din Moldova și altele.

,,Noi nu facem o coaliție de ideologii, ci unim oameni. Fiecare cetățean trebuie să aibă șanse egale pentru a reuși și libertate deplină să decidă viitorul său. Preluarea de valori creștine ca: iubirea aproapelui, respectul persoanei, cultul reciprocității, combaterea sărăciei și nedreptăților sociale, credința neclintită în Dumnezeu și în justiția sa, se face înțeleasă în etape diferite. Să știți că întruchiparea ideologică a preceptelor creștine nu este singura care apelează la creștinism.

A merge la biserică este firesc, dar a fi creștin înseamnă mult mai mult. De pildă, a reacționa după putere la suferință, la nedreptăți, la confuzia de valori! Nu are legătură cu creștinismul cel care concepe măsuri doar pentru «ai săi». Nici cel care îi împiedică pe alții să-și ocupe locul cuvenit. Nici acela care adună bunuri pe seama neputincioșilor. Ce creștinism este, atunci când o țară a fost lăsată la mofturile unor juriști abuzivi și nu-și poate normaliza legile justiției? Sau când învrăjbește clasele sociale între ele? Viziunea asupra lumii care îl are în centru pe Iisus nu este doar o credință trăită, nici măcar o credință afișată, ci este, eminamente, faptă. Nu este doar morală, ci și altceva adică acțiune care reduce suferința din jur.

Avizat ca puțini alții, poetul Tudor Arghezi avea dreptate când cerea mult de la credincios. Adevărul care se impune este simplu: pentru a pune în valoare creștinismul, este nevoie de cultură și de convingere personală. Cetățenii nu mai pot fi mințiți sau manipulați. Dacă nici credința nu le mai este respectată, atunci ei înșiși vor lua măsuri prin vot. De aceea am ales această construcție politică. Mă regăsesc în platforma ei”, precizează Petru Borduz, candidat la Senat din partea ARN.

Sorin NECULA

Înființat de curând de oameni cu credință în Dumnezeu și viziune politică, Alianța Renașterea Națională se recomandă drept singurul partid cu adevărat conservator de pe eșichierul politic românesc. Politicienii care au pus baza Alianței Renașterii Naționale speră ca prin mesajul promovat nou formațiune politică să beneficieze de sprijinul necondiționat al tuturor celor ce se pretind a fi creștini. Misiunea inter-confesională și relaționarea dintre cei care și-au propus să întregească rândurile Alianței ARN nu poate fi decât a celor care își propun o renaștere economică, intelectuală și, mai cu seamă, spirituală a actualei Românii. Eforturi conjugate de energii pozitive cărora nu li se alătură de fiecare dată și cei mai vrednici dintre reprezentanții autorităților publice, așa cum este cazul AEP-ului.

După cum este cazul proaspătului candidat intrat în politică, luat în zeflemea, nici ARN-ul nu are parte doar de o largă emulație a celor ce veghează de pe margine la bunul mers al alegerilor. Sau, după cum bine se întreabă candidatul Alianței la Senatul României, cărășeanul Petru Borduz „Cine ne-a furat Crucea Domnului?“, cu trimitere la faptul că Autoritatea Electorală Permanentă a refuzat, într-o primă etapă să valideze sigla formațiunii, locul unde era inserat simbolul Crucii Domnului. Evident că reprezentanții ARN nu au stat cu mâinile în sân, fiind vorba de un partid care are la bază chemarea credinței întru Domnul.

Petru Borduz, fost consilier județean al Caraș-Severinului,  teolog la bază a dorit să clarifice lucrurile cu privire la crucea care apare ca element distinctiv în sigla noului partid:

„Ne-am gândit, în primul rând la ceea ce ne-ar putea defini în această, să o numim luptă electorală, deși noi nu luptăm să ajungem cu orice preț la putere, noi încercăm să ne impunem un alt set de valori de sorginte creștină în slujba acestei națiuni, pentru o reclădire care depășește barierele materiale.

Am ales crucea creștină pentru că este cel mai cunoscut simbol al creștinismului, descoperit de înaintașii noștri în peșterile preistoriei. Dovadă a veșniciei credinței pe acest pământ. Suntem datori semenilor noștri să transmitem că Isus a fost răstignit pe cruce, jertfindu-se pentru păcatul lumii! Ori astăzi, de acest simbol s-a încercat îndepărtarea noastră, lucru inacceptabil în accepțiunea noastră comună.

Fără a intra într-un expozeu larg care ar putea conduce spre alte teme filozofice, revin în actualitatea momentului și consider că încercarea de descurajare a Alianței Renașterea Națională este una sortită eșecului iar faptul că ni s-a refuzat prezența acestui simbol pe sigla formațiunii noastre arată că cei care au făcut-o sunt fie lipsiți de credință, fie speriați de prezența și potențialul pe care l-ar putea avea acest partid deschis tuturor credincioșilor. Să-l lăsăm pe Dumnezeu să ne arate calea cea bună pentru Renașterea României și să venim cu inimă curată alături de cei care își doresc să clădească o națiune înțeleaptă și dreaptă!“, a transmis Petru Borduz, candidat pe prima poziție pentru Senatul României din partea Alianței Renașterea Națională – Filiala Caraș-Severin.

 Sergiu TABAN

Atitudinea jurnalistului Cristian Tudor Popescu la adresa Patriarhului Daniel l-a determinat pe Petru Borduz, candidat ARN la Senat, să reacționeze.

„Am asistat în urmă cu câteva zile la asaltul virulent și grosolan al jurnalistului Cristian Tudor Popescu la adresa PF. Daniel, patriarhul B.O.R., și la cetățenii creștin-ortodocși, printre care mă număr și eu,  catalogați drept «vite», afirmație ce  mi-a stârnit indignarea și repulsia față de acest personaj tot mai răutăcios în declarații nepotrivite la tot ceea ce este legat de biserică și reprezentanții ei.

Acest ambivert cameleonic al presei românești post-decembriste, este o voce tot mai gălăgioasă la diverse emisiuni TV, încercând neprofesional să atragă atenția, lansându-și părerile în voia pasiunii fără a ajunge la o deliberare potrivită. În fapt, un personaj ce suferă de ceea ce numim «vampirism energetic», adică răul făcut altora duce la uriașa sa descărcare emoțională. Dilemele și turbulențele din spațiul media pe care ni le transmite domnia sa, de «lup moralist» cu cap limpede și agresivitate în conduită mă duce cu gândul la acea caracteristică de subcultură a tupeului în care una vorbește și alta face. Gornist de meserie, atacurile la adresa Bisericii și a noastră a tuturor creștinilor, susțin o campanie bazată pe minciuni, jigniri și dezinformări.

Nu doresc să intru în polemică cu domnia sa, însă îmi doresc o țară cu oameni educați ce nu pot fi prostiți și batjocoriți de orișicine, cu atât mai puțin de Cristian Tudor Popescu, iar a-l lăsa să-și manifeste talibanismul până la capăt e un semn de slăbiciune, de complicitate și iresponsabilitate din partea noastră, a tuturor. Lipsa unei poziţii, atunci când suntem capabili să o facem, poate avea consecințe incalculabile. Oamenii de bună credinţă, asediaţi continuu de această ofensivă a Răului, ajung să se creadă singuri în această luptă, în lipsa unor riposte pe măsura bunului simț. Ei bine!… vreau să se vadă că nu sunt singuri. Mă alături și eu acestei lupte pentru apărarea adevărului și a Bisericii. Suntem destui cei care nu dorim să capitulăm în faţa prostiei, în faţa mercantilismului, în faţa inculturii, în faţa falsificării istoriei, în faţa falsităţii acestor oameni, care ne intră pe gât ca o otravă în doze mici, dar în final letale”.

Amintim că în cotidianul „Republica”, în urma articolului „Satana în sutană”, publicat în data de 20.10.2020, jurnalistul Cristian Tudor Popescu, afirma printre altele: ,,Pentru a prosti oamenii, șarlatanul Daniel n-are nevoie de matematică, nici de logică – o dă direct, ca o strigătură pentru vitele ce le păstorește…..”, stârnind un val de indignare în societatea românească.

Sorin NECULA

Directorul interimar al Teatrului de Vest din Reșița, Dan Mirea, se află în centrul atenției publice de mai bine de o săptămână de zile, în urma scandalului declanșat după evaluarea dosarului său de candidat pentru funcția de director al acestei instituții de cultură reșițene, de către o comisie formată din oamenii de cultură Liubița Raichici, Erwin Josef Țigla și consilierul județean Petru Borduz.  Și pentru că libertatea de expresie este prima condiție de existență a redacției Reper 24, ați avut ocazia, în aceste zile, să lecturați punctul de vedere al colegului nostru, John Gavrilescu, în articolul intitulat „Manea de Caraș cu acorduri fine de Bach(us): Destinul meu de elitist, fu curmat de-un pesedist!“ https://arhiva.reper24.ro/manea-de-caras-cu-acorduri-fine-de-bachus-destinul-meu-de-elitist-fu-curmat-de-un-pesedist/ . Nu sunt de acord cu multe din pasajele expuse de colegul meu, dar pentru că libera exprimare constituie un drept câștigat prin sânge în decembrie 89, nimeni și nimic nu îmi permite să calc în picioare articolul asumat și semnat de unul din colegii mei din redacție.  Și totuși…

Nu îl cunosc pe Dan Mirea din postura de prieten sau amic, nu am lucrat sub comanda lui în vreo piesă montată de artist. Ceea ce știu este că Dan Mirea este un actor, un conducător de teatru, un cântăreț de ocazie și un prezentator de evenimente. Așadar un om cu multiple veleități. Mai pot afirma că am fost la piesele Teatrului de Vest Reșița în perioada în care Mirea conducea instituția, atât la piese dedicate adulților, cât și celor mici. Asta e, chiar dacă ai trecut demult de poveștile cu Albă ca Zăpada sau Frozen, împins de bucuria copilului tău, vei călca pragul teatrului pentru a retrăi, de această dată prin ochii lui, universul poveștilor de altădat’. Am fost de fiecare dată plăcut impresionat de prestația trupei de actori de la Reșița. De curățenia și căldura pe care am simțit-o la Palatul Cultural. Și mai știu că teatrul nu traversează o perioadă de glorie financiară iar nevoile lui sunt apăsătoare. Totuși, din puținul lor, dar cu o bogăție spirituală imensă, acești actori ne-au oferit atât de multă emoție, la fiecare reprezentație pe care am urmărit-o.  Așadar rolul și importanța existenței acestui teatru pentru comunitatea din Reșița nu cred că pot fi puse în discuție. Teatrul trebuie să își continue existența la noi, în capitala Banatului de Munte, dar cu o atenție sporită din partea celor ce se ocupă de alocarea bugetară dedicată acestui subiect, una care atunci când este calculat exercițiul financiar să țină cont de nevoile pe care le are o instituție de o asemenea pretenție!

Și pentru că Dan Mirea nu a luat nota de trecere pentru a deveni directorul Teatrului de Vest din Reșița, în urma mediei celor trei note cumulate ale membrilor comisiei care au notat lucrarea managerului, actorii si managerul interimar au convocat o conferință de presă din care vom încerca să vă oferim punctul de vedere al celui care se consideră nedreptățit atât de comisia de evaluare, cât și de către cea de contestații, în care Mirea vede o conspirație sau un act de rea credință peste care și-au pus pecetea consilierii județeni Borduz și Popovici.

Dan Mirea: „Nu sunt supărat că n-au fost în viața lor la teatru dar de ce nu i-au lăsat pe alții să mă evalueze?”

„Le mulțumesc colegilor mei că au luptat alături de mine și îmi doresc ca această poveste frumoasă, începută acum 71 de ani, să meargă mai departe. Cred că ceea ce s-a întâmplat este o dovadă clară a faptului că în viață nu trebuie să crezi doar în principii, trebuie să mai crezi și în conjuncturi și atunci când ele sunt așa cum sunt ai dreptul să ripostezi dacă ești demn și ai dreptul să își spui punctul de vedere. Asta voi face și eu.

Nu mi s-a impus să particip la acest concurs, nu am fost rugat de către nimeni, nu am făcut jocul nimănui. Am participat la acest concurs datorită unei conjuncturi, am slujit 18 ani teatrul, am ajuns să fiu directorul artistic al acestui teatru sub manageriatul domnului Vlădulescu, despre care nu vreau să vorbesc, voi lăsa istoria să o facă. În acești ani am încercat, împreună cu oamenii care mi-au fost alături, sa slujesc scena, să readucem înapoi publicul, să le arătăm oamenilor că această instituția, chiar dacă a avut de multe ori ușa închisă de cei care decid destinele acestui județ.

Am făcut împreună cu oamenii din jurul meu, cu bugete mai puține decât în alți ani, trei festivaluri mari de teatru, la care au venit mari personalități culturale ale acestei țări. Am adus spectacole în acest oraș pe care publicul cred că merita să le vadă pe lângă producțiile noastre. Am creat un festival pentru copii la care toți copiii și părinții din Reșița s-au bucurat de un fenomen în premieră în acest oraș. Dar mai important decât asta este că am respectat cu deontologie și respect publicul, spectacolele, ne-am respectat unii pe alții chiar dacă uneori au existat conflicte în culise. Pe scenă nu s-a văzut acest lucru și asta, în primul rând, din respect pentru publicul nostru.

Cred că acest teatru, nu știu dacă eu merit să îl conduc, dar cred că trebuie condus de un om de specialitate. Dacă mi-am asumat acest drept de a participa la acest concurs a fost din mai multe considerente. În primul rând, am crezut că pot, apoi, am știut că am lângă mine oameni care mă susțin și suțin acest teatru și am știut că Reșița va avea public de calitate și 70 de ani de acum înainte și oamenii se vor ridica în picioare la finalul unui spectacol. Acestea au fost considerentele pentru care am participat la acest concurs.

Le spun colegilor mei că nu mi-e frică să fiu jurizat, nu mi-e frică să ies în fața unei comisii de specialitate dar nimeni și nimic pe lumea aceasta nu are dreptul să îmi șansa de a participa la un concurs după reguli, condiții și legislații. Îmi pare rău că nu au fost mai mulți care să se alăture acestui vis nebun de a prelua acest teatru dar sunt sigur că acest teatru trebuie să fie condus de către un om de specialitate.

Eu din acest teatru voi pleca atunci când nu mai cred în ideea de a fi actor și de a sluji scena. Avem însă dreptul să trăim demn cu noi și să ne respectăm. Voi trăi demn de acum înainte și nu voi lăsa pe nimeni să mă calce în picioare.

Nu vreau să comentez ce au declarat membrii comisiei dar voi face un gest de normalitate, le voi transmite celor doi membri de Consiliu Județean din comisie două invitații la teatru și un caiet cu programul ultimei ediții a Festivalului Internațional de Teatru. Îmi pare rău că nu au fost în sală să vadă spectacolele, nu ar fi trebuit decât să vină și ar fi intrat cu siguranță pe un loc rezervat. Le voi da invitații la spectacolul Zbor deasupra unui cuib de cuci, un spectacol care face cinste acestui oraș și la care participă toți actorii acestui teatru.

Nu sunt supărat că n-au fost în viața lor la teatru, nu voi face caz din asta, voi întreba doar de ce nu i-au lăsat pe alții care au fost măcar o dată la teatru să mă evalueze pe mine și să evalueze activitatea acestui teatru“, a afirmat Dan Mirea.

Au rostit cuvinte de apreciere la adresa muncii și al sacrificiului depus în acest teatru de Dan Mirea, oamenii de cultură Titus Crîșciu, Vuc Stepan, actrița Camelia Ghinea, mesajul fiind unul de solidaritate cu Mirea din partea întregii echipe de la Teatrul de Vest Reșița care își doresc ca directorul interimar să își continue activitatea în această instituție culturală, iar așa cum spunea Stepan, cultura, educația și sănătatea nu sunt domenii profitabile pentru cei care investesc în ele, dar existența lor și valoare pe care o dau acestea unui neam nu poate fi pusă la îndoială. Un mesaj de susținere vine de la Paris de la unul din cei mai importanți dramaturgi ai neamului românesc, Matei Vișniec, după Eugene Ionesco al doilea mare dramaturg român care a reușit să se impună în lumea selectă și conservatoare a teatrului parizian.

Consilier județean Petru Borduz: „Liubița Raichici mi l-a zugrăvit pe candidatul Mirea în „Salvatorul“ Teatrului de Vest din Reșița. Salvator pe 6.000 de lei și cu o lucrare lamentabilă! Raichici și-a dorit ca Mirea, să devină director mai mult decât candidatul!“  

Reper 24 a reușit să obțină un punct de vedere din partea lui Petru Borduz, consilierul județean care a notat cu 6 lucrarea lui Dan Mirea. „În primul rând trebuie să spun că am fost înregistrați mai ceva ca la securitate la acest examen! Cu mine nu a vorbit nimeni din presă pentru a-mi solicita un punct de vedere. Mi s-a părut dubios că singurul dosar acceptat a fost cel al domnului Mirea, deși au mai fost dosare depuse. Totul trebuia tranșat repede, la foc automat. Ceva mi s-a părut că nu era în regulă de la început la acest concurs. Nu-l cunosc pe Dan Mirea, nu am fost la teatru Doamna Liubița Raichici și domnul Erwin Țigla nu și-au justificat nota acordată pentru lucrarea domnului Mirea, deși ni s-a cerut acest lucru de la ănceput. Am fost singurul care am justificat nota acordată în urma evaluării. Dacă eu am greșit, ar fi trebuit ca după ce această lucrare a fost punctată de comisia de evaluare, comisia de contestații să ofere o notă mai mare pentru lucrarea domnului Mirea. Paradoxal, în ciuda celor pe care le pretinde domnul Mirea, această comisie a acordat o și mai mică notă pentru aceeași lucrare.

Nu e posibil ca un subcapitol să îl tratezi în 4 rânduri! Proiectul domnului Mirea are o grămadă de greșeli. Domnul Mirea pur și simplu a sfidat comisia prin lucrarea de 30 de pagini, deși proiectul managerial ar fi trebuit să conțină 100 de pagini. Văd că doamna Liubița a făcut declarații la adresa mea și are o seamă de nemulțumiri. O întreb public, de ce nu i-a acordat o notă mare domnului Mirea, dacă a considerat că lucrarea merita? De ce i-a acordat nota 7, ca de altfel și Erwin Țigla? Eu și Erwin Țigla am fost neutri, la doamna Liubița Raichici s-a simțit o afinitate pentru candidatul Mirea. Personal, mi-am făcut treaba, nu am conștiința încărcată. Doamna Liubița Raichici mi l-a zugrăvit pe Dan Mirea în salvatorul teatrului de la Reșița, că nimeni n-o să vină în locul acestui director, că nimeni n-o să vrea. Salvator pe un salariu de 6.000 de lei. “, a transmis consilierul județean Petru Borduz. Întrebat dacă știe faptul că Matei Vișniec este solidar prin mesajul lui cu Dan Mirea, Borduz a recunoscut că nu știe cine este dramaturgul și nici nu îl interesează ce mesaj a transmis acesta de la Paris.

Care va fi soarta Teatrului de Vest Reșița și ce șanse mai are Dan Mirea să rămână la cârma acestei instituții, vom afla în perioada următoare.

Sergiu TABAN