Un ordin al ministrului Sănătății scoate în stradă frizerii și coafezele din întreaga țară. Ordinul nr. 15/22020 este considerat aberant de cei care oferă servicii de înfrumusețare și o lovitură grea dată deținătorilor de astfel de saloane, prin costurile enorme la care sunt supuși în urma noilor reglementări legislative impuse de acest ordin.

„Noi, saloanele de înfrumusețare am fost încadrate în același grad de risc cu cabinetele medicale și nu mi se pare logic, este un ordin de ministru aberant pentru că într-un salon de înfrumusețare nu se fac operații chirurgicale. Ei vor acum ca noi să ne cumpărăm autoklav, un aparat de sterilizare cu abur la 200 de grade, ceea ce este o anomalie, care costă de la 6000-7000 mii de lei în sus. Noi din meseria asta nu ne permitem!

Toate saloanele sunt dotate în prezent cu gresie, cu faianță și o să fim obligați să ne punem linoleum special, medical, diverse pungi de sterilizare în care să ținem foarfecele. Eu, dacă fac o comparație între salonul în care lucrez și un cabinet medical chirurgical, zic că la ora actuală sunt mult peste, din toate punctele de vedere, și ca aparatură și ca dezinfectant! Și e normal să fie așa??? Noi, totuși, nu scoatem nici alunițe, nu facem operații chirurgicale!?”, spune cu revoltă Cipi Novăcescu, frizer în localitatea Bocșa.

Noile reglementări prevăzute în ordin vor duce la desființarea multor saloane de înfrumusețare care nu se pot alinia cerințelor.

„După ordinul de ministru 15/2020 foarte multe saloane se vor închide pentru că nu au metrii pătrați necesari – cu cameră de așteptare separată. Foarte multe saloane au o cameră și atât, după acest ordin noi ar trebui să avem cel puțin 150 de metri pătrați, cum vrea ministru, să împărțim și sală de așteptare și două grupuri sanitare și 2 intrări și două ieșiri, plus cameră tehnică în care trebuie să avem sterilizatorul. Ne-au înnebunit, ne-au tâmpit pe toți!”, mai spune frizerul din Bocșa.

Un frizer din Constanța a inițiat o petiție online, care a adunat aproape 10 mii de semnături în 2 zile, pentru anularea Ordinului Ministerului Sănătății nr. 15/2020 privind (RE)avizarea Saloanelor de Înfrumusețare.

„Ei nu au avut în cine să dea până acum și s-au gândit să dea în frizeri și în coafeze care stau în picioare și muncesc pentru un salariu, nu pentru averi, noi nu facem averi din meseria asta. Noi suntem o comunitate care muncim mult și cinstit!”, afirmă Cipi Novăcescu.

Frizerii și coafezele s-au organizat pe facebook și în 11 februarie vor participa la un miting la București, unde se presupune că se vor aduna câteva mii de reprezentanți care vor protesta pentru anularea Ordinului de ministru.

Elena FRANȚ

Mai multe ONG-uri din Caraș-Severin au trimis o petiție către ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian BODE, pentru păstrarea circulației feroviare zilnice pe ruta Oravița-Anina (Semmeringul bănățean).

În petiția semnată de Erwin Tigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Camelia Duca, președintele Societății pentru Cultură Metarsis, Andrade-Ionuț Bichescu, rectorul Universitășii Eftimie Murgu din Reșița, Nadia Potoceanum, președintele fundației Activity, Andrei Bălbărău, manager Muzeului Cineastului Amator, Corneliu Martin, președintele Asociației Dunărea Moldova Nouă, Cornel Popovici Sturza, președintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera, Iosif Morac, vicepreședinte/Director executiv Asociația Speologică Exploratorii, Alin Ciulă, președintele Asociației Altitudine, Mihai Constantinescu, președintele Asociației Natura Transilvaniei, Raluca Peternel, manager Proiecte WWF Romania și Andrei Szabo, președintele Asociației Euroland Banat, se atrage atenția asupra faptului că dispariția acestui obiectiv turistic va duce la pierderi inestimabile, pe termen lung, pentru orașele Anina, Oravița și întreaga zonă.

„Calea ferată Oravița -Anina, prima cale ferată montană și cea mai spectaculoasă de pe teritoriul României, riscă să fie închisă după 14 decembrie 2019 printr-o decizie arbitrară a companiei CFR Călători. Din păcate, CFR Călători a decis să transforme această cale ferată într-una așa-zis turistică, pe care se va circula doar dacă sunt rezervate 30 de locuri, și asta cu 15 zile înainte de ziua călătoriei. Vă reamintim, calea ferată Oraviţa – Anina este cea mai veche cale ferată de munte de pe teritoriul actual al României, dată în funcţiune la 15 decembrie 1863. Supranumită „Semmeringul bănăţean”, este una dintre cele mai frumoase şi impresionante linii de cale ferată de munte din sud-estul Europei. „Drumul de fier” are 14 tunele săpate în stânca muntelui şi 10 viaducte peste văi adânci.

Cu o lungime de 33,4 km, bătrâna cale ferată urcă – de la 218 m altitudine (Oraviţa), la 558 m (Anina), cu o diferenţă de nivel de 338 m, o pantă de înclinare de 20‰ şi curbe cu raze strânse (114 m). Calea ferată ocolește Munții Aninei prin Valea Jitinului peste care este și cel mai grandios viaduct, Viductul Jitin, înalt de 35 m și lung de 230 m, având 5 deschideri. Pe lângă frumusețea peisajului, originalitatea traseului și spectaculozitatea lucrărilor tehnice, calea ferată Oravița-Anina este singura legătură pentru multe dintre comunitățile din Valea Carașului. Ea are un rol major atât pentru legătura dintre Oravița și Anina, cât și pentru comunele situate pe acest traseu.

Trebuie să accentuăm faptul că dispariția acestui obiectiv turistic de importanță națională, va duce la pierderi inestimabile, pe termen lung, pentru orașele Anina, Oravița și întreaga zonă, ce încearcă să își revină economic prin turism.
Subliniem faptul că linia de cale ferată Oravița-Anina este clasată ca monument de patrimoniu, clasa A (Lista monumentelor istorice LMI CS-II-a-A-10949.02) și reprezintă una dintre pricipalele atracții din județul Caraș-Severin și din întregul Banat Montan.

Din aceste motive vă solicităm dumneavoastră, Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și SN CFR SA (CFR Călători, CFR Infrastructură etc.) păstrarea și pe mai departe a unei curse zilnice regulate de călători pe calea ferată Oravița – Anina și retur, menținerea acesteia în viitorul Mers al trenurilor (cu valabilitate începând cu data de 15.12.2019) pentru ca locuitorii zonei să dispună de un mijloc de transport, iar turiștii să se poată bucura de frumusețea peisajelor din Munții Banatului! Bineînțeles, susținem și componenta turistică vizată de CFR Călători, această cursă zilnică putând fi oricând suplimentată cu alte curse de garnituri turistice în funcție de nevoi.

Prezentei petiții, vă putem trimite tabelul cu cele peste 8500 de semnături strânse în doar câteva zile, până în acest moment. Coaliția de ONG-uri care a inițiat prezenta petiție și semnatarii ei Vă asigurăm că numărul organizațiilor și persoanelor îngrijorate de demersul CFR Călători, a celor care se alătură prezentei petiții și, implicit, al semnatarilor, va continua să crească și în zilele ce vor urma.

În data de 15 decembrie linia ferată Oravița-Anina împlinește 156 de ani. Mulți dintre semnatarii acestei petiții își doresc să serbeze această zi chiar în tren, să admire această capodoperă de inginerie, peisajele spectaculoase, văile adânci, parcurgând Semmeringul bănățean. Contăm pe sprijinul dumneavoastră pentru a putea sărbători în tren acest traseu deosebit”, se arată în petiția către ministrul Transporturilor.

foto: Dan Ticulescu

Karina TINCUL

Semmeringul bănățean se află din nou la ceas de cumpănă. Compania de Căi Ferate vrea să scape (pentru a câta oară??) de cea mai veche rută de cale ferată montanistică din țară, Oravița – Anina. Asta după ce, de-a lungul ultimilor ani, reprezentanții companiei o țineau sus  și tare prin presă că doresc valorificarea potențialului turistic oferit de Semmeringul Bănățean. În fapt, din dorința de eficientizare și fără a demonstra că știu cu adevărat să fie specialiști ai rentabilizării CFR, șefii căilor ferate din țară s-au gândit să „decupeze“ de pe harta feroviară cea mai veche linie. Că dă bine să îi arunci pe masă, înainte de masa de prânz, ministrului tău, Răzvan Cuc, cifre îmbucurătoare care au condus la o rentabilizare majoră a  CFR-ului. Nu contează ce omori…patrimoniu cultural, istorie, turism…iar la noi, e ca în cântecul acela de la Cenaclul Flacăra, Ce-ai omorât/Omorât rămâne. De ce să investești în această linie ferată? De ce să îți bați capul să modernizezi trenul sau să îl înlocuiești cu un tren de epocă, care să atragă și mai mult turiștii? De ce să marketezi zona? Doar nu te interesează pe tine, șef de CFR sau șefuț că există viață, cultură și la Oravița, Anina, Bozovici… Niște ăia care se plictisesc cu viața. Dacă desființau o mocăniță de 20 de locuri, pe vreun tronson de 1,25 kilometri din jurul Bucureștiului, era jale mare…

Tronsonul de cale ferată Oravița  – Anina, în lungime de 33,4 kilometri, este unul din cele mai pitorești din țară, un tronson pe care turiștii din țară și de peste hotare se înghesuie să-l viziteze. Au existat numeorase situații la sfârșit de săptămână când valul de turiști a făcut ca locurile din vagoane să devină insuficiente.

De această dată, la inițiativa unui cetățean care locuiește în Oravița, colegul nostru John Gavrilescu, care nu stă pasiv la nemernicia premeditată de CFR,  a fost lansată în social-media o petiție online care are scopul de salva încă odată Semmeringul bănățean. Dacă doriți să veniți în sprijinul salvării transportului de pe această linie ferată sunteți invitați să o faceți, completând câmpurile petiției, pe care o inserăm și noi mai jos.

„Împreună salvăm Semmeringul bănățean – petiție online”

CFR Călători dovedește încă o dată, dacă mai era nevoie, că i s-a pus pata pe cea mai veche rută de cale ferată din țară, Oravița – Anina. După nenumăratele scoateri la licitație a liniei ferate, care nu s-au materializat, CFR Călători trece la decizii radicale. Din 25 septembrie va suspenda călătoriile din timpul săptămânii pe motiv că ruta este neprofitabilă. Pe surse am aflat că cel care a luat această decizie ar fi afirmat în mai multe rânduri că va închide acestă rută când va ajunge director. Vă dați seama că CFR-ul, la găurile ce le are prin buget, va acoperi o mare parte din ele cu închiderea Semmeringului bănățean. Deși factorii de decizie nu recunosc acest aspect, al închiderii definitive, consider că această limitare este un prim pas în trecerea pe linie moartă a unui obiectiv turistic reprezentativ pentru zona Banatului. Vă invit să semnați cu toții pentru a putea veni cu cât mai multe argumente în demersurile viitoare.

Vă mulțumesc!“

Diana RADU

14 organizații non-guvernamentale din Caraș-Severin au trimis o petiție către ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, prin care solicită rezilierea contractului încheiat cu Romsilva pentru managementul Parcului Național Semenic – Cheile Carașului.

În cadrul petiției, cei 14 semnatari susțin că Romsilva ar fi realizat un plan de management pentru Administrația Parcului Național Semenic – Cheile Carașului prin care se urmărește reducerea zonei de protecție cu peste 5.500 de hectare și că zona de protecție strictă și integrală nu mai include nici măcar rezervațiile care au fost recunoscute prin lege și declarate în baza studiilor științifice ca fiind cu cea mai mare valoare de biodiversitate și geodiversitate din parcul național. Semnatorii solicită ca administrarea Parcului Național Semenic – Cheile Carașului să fie preluată de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Vă prezentăm în continuare întreaga petiție semnată de către: Cornel Popovici Sturza, Președinte Grupul Ecologic de Colaborare Nera; Ion Gheorghe Chiran, Președinte Asociația Speo-Caraș; Laura Turcu, Coordonator proiecte Asociația Voluntariatul pentru Toți; Iosif Morac, Vicepreședinte/Director executiv Asociația Speologică Exploratorii; Camelia Duca, Vicepreședinte Societatea pentru Cultura METARSIS; Alina Bosânceanu Președinte Asociația Absolvenților UEM Reșița; Florica Jurj, Președinte Asociația Nevo Parudimos; Nadia Potoceanu, Președinte Fundația Activity; Petronela Bosânceanu, Președinte Tânăr performant in Uniunea Europeană; Ioana Radu, Coordonator Grupul Local de Tineret Arcus; Nenad Constantinovici, Președinte Liga studenților UEM Reșița; Victor Hosu, Președinte Cercetași Reșița; Corneliu Martin, Președinte Asociația Dunărea Moldova Nouă; Andrei Szabo, Președinte Asociația Euroland Banat:

„În conformitate cu prevederile art. 8 din contractul de administrare încheiat în 08.10.2014 între Ministerul Mediului și RNP-Romsilva având ca obiect managementul Parcului Național Semenic Cheile Carașului, solicităm rezilierea de drept, fără intervenția instanței de judecată, fără punerea în întârziere sau alte formalități. Solicităm preluarea administrării Parcului Național Semenic – Cheile Carașului de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate în calitatea sa de instituție publică guvernamentală cu atribuții specifice ariilor protejate, ca unic garant al gestionării corecte și eficiente pentru conservarea ecosistemelor și dezvoltării turismului.

Considerăm intolerabilă situația curentă prin care RNP-Romsilva a realizat în cca. 2 luni prin intermediul Administrației Parcului Natural Porțile de Fier cu sediul în județul Mehedinți un plan de management pentru Administrația Parcului Național Semenic – Cheile Carașului.

Din spațiul public aflăm că activitatea de consultare publică prezentă se face preferențial și discriminatoriu prin ședințe închise numai cu anumiți șefi de Ocoale Silvice sau anumiți primari. Considerăm că procesul de consultare publică și transparență instituțională a fost profund viciat favorizând un posibil trafic de influență cu privire la parcelele forestiere în care să se permită exploatarea forestieră sau cu privire la zonele de dezvoltare în care să se permită concesiuni pentru construcția de vile, ambele nefaste pentru conservarea ecosistemelor.

Refacerea integrală a planului de management și a zonării interne arată reaua credință prin care a fost anulată munca de ani de zile a unor specialiști dedicați, ai membrilor Consiliului Consultativ și ai Consiliului Științific. Prin acest nou plan de management se urmărește de fapt reducerea zonei de protecție strictă și integrală cu peste 5.500ha, în loc ca aceasta să crească la minimum 75% din parcul național.

Modificările zonei de protecție strictă și integrală sunt realizate neprofesionist, neincluzând nici măcar rezervațiile care au fost recunoscute prin lege și declarate în baza studiilor științifice ca fiind cu cea mai mare valoare de biodiversitate și geodiversitate din parcul național. În Consiliul Consultativ din anul 2008 și în adresa Agenției pentru Protecția Mediului a fost solicitată includerea rezervațiilor în zona de protecție strictă și integrală iar acum constatăm și ignorarea instituției nu doar a noastră.

Pârtia de schi și traseul telegondolei situate între Semenic și Crivaia sunt două obiective turistice de interes public care au fost prevăzute în urma lungilor analize și consultări pentru elaborarea planului de management în perioada 2006-2013. Remarcăm că acestea dar și multe altele nu se mai regăsesc în noul plan, explicabil fiind modul defectuos și diletantist prin care acum se realizează în forță acest plan de către persoane necunoscute. 

În subsidiar, remarcăm următoarele în sarcina RNP-Romsilva:

Nu are plan de management aprobat conform contractului și OUG57/2007. Termenul pentru aprobarea planului este depășit cu peste un an și pentru a doua oară.

A administrat 14 ani în afara cadrului legal care prevede existența unui plan de management pentru conservare, regulament și măsuri de conservare fiecare având termene clare de realizare, în prezent încălcate toate.

A blocat un proiect ce a beneficiat de finanțare europeană pentru că nu a dorit aprobarea zonării interne ce prevedea aproape 48% zonă de protecție strictă și integrală și aceasta din urmă fiind insuficientă.

A emis avize favorabile în anii trecuți care contravin obiectivelor de conservare ale ariilor protejate (Rezervația Cheile Carașului, Rezervația Buhui-Mărghitaș, Rezervația Bârzăvița).

Nu a emis avize și verificări în teren pentru activități care au afectat habitatele și speciile parcului național (pășunatul în golul montan Semenic în turbărie și pe toate pârtiile de schi care au fost afectate)

Au fost realizate construcții ilegale pentru care administrația nu a luat măsurile legale ce se impun (clădire în zona Iabalcea, clădire în zona Cuptoare).

A efectuat activități nelegale în parcul național prin tăierea vegetației forestiere fără avize (Poiana Liliecilor, Poiana Prolaz) și pentru care a fost amendată de Grada Forestieră în mod incorect Primăria Carașova.
RNP-Romsilva se face vinovată și de multe alte nereguli pe care le vom expune în alt context.

Având în vedere cele expuse, vă rugăm să luați măsurile ce se impun și, în conformitate cu prevederile art. 8 din contractul de administrare, încheiat în 08.10.2014 între Ministerul Mediului și RNP-Romsilva, să reziliați de drept acest contract, cu aplicabilitate imediată, fără alte formalități, salvând de la distrugere un parc național de o excepțională valoare atât karsto-floro-faunistică cât și cultural-peisagistică”.

Petiția a fost înaintată și primului ministru Viorica Dăncilă, prefectului de Caraș-Severin, Matei Lupu, Agenției Naționale pentru Arii Protejate și parlamentarilor cărășeni.

foto: Tetcu Mircea Rareș

Diana RADU

Un caransebeșean a lansat o campanie de strângere de semnături prin care se dorește înlăturarea sau modificarea stăvilarului de pe Timiș, situat în aval de comuna Buchin și în acest fel refacerea continuității naturale a râului. Senatorul Marcel Vela s-a alăturat și el inițiativei, îndemnându-i totodată pe cetățenii din zonă să îi urmeze exemplul. 

Fostul primar al Caransebeșului a anunțat pe Facebook că a semnat petiția prin care se dorește aducerea problemei în atenția Direcției Apelor Române, a Direcției Naționale de Drumuri și Poduri, precum și a Primăriei Caransebeș. „Felicit inițiatorii acestui demers și sper să reușim să îndreptăm cât mai repede această anomalie realizată inconștient de constructorii rețelei feroviare și avizată incorect de către responsabilii pentru protecția mediului și cei de la Apele Române care administrează râul Timiș”, declară Vela.

Campania a fost demarată de Răzvan Dragoș Cristescu, acesta susținând că barajul nu are nici un rol în protejarea malului de o eventuală viitură, ba chiar dimpotrivă, reprezintă un dezastru pentru fauna acvatică a râului.

„Râul Timiș are caracteristici de râu montan/submontan chiar și la altitudini mai joase (depresiunea Caransebeșului), datorită geografiei particulare a acestei regiuni. El suferă în prezent datorită numeroaselor amenajări hidrotehnice ale principalilor săi afluenți. Acest baraj, situat sub podul de tren din localitatea Caransebeș și “destinat” protecției malului/podului de eventuale viituri, nu are nici o utilitate în această privință (râul este controlat total prin amenajările hidrotehnice din amonte) și reprezintă un dezastru pentru fauna acvatică a râului, care nu mai poate realiza migrațiile de reproducere în amontele râului, fiind expusă braconajului sălbatic local”, explică inițiatorul campaniei.

Până în prezent pețiția a fost semnată de peste 200 de persoane. Cei interesați să se alăture campaniei o pot face la adresa: https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/inlaturarea-modificarea-stavilarului-de-pe-raul-timis-caransebes-cs.

Karina TINCUL