Vorbim tot mai des și evidențiem, pe toate canalele de comunicare, pitorescul cu care a fost înzestrat județul Caraș-Severin. Persistă, însă, aceeași întrebare, de ce nu putem face mai mult pentru a deschide turismul în Banatul de Munte? Pentru că, din punct de vedere al reliefului și al diversității pe care îl propune acesta, nu ar trebui să fim cu nimic mai prejos de zona care împrejmuiește Brașovul, spre exemplu. Iar dacă mai există investitori care riscă să lanseze proiecte de anvergură în zonele presupus turistice, ele sunt privite cu scepticism de cei care iubesc natura. Principalul motiv, la o primă evaluare, ar putea fi infrastructura rutieră, care este la pământ. Iar turistul nu vine până la Sasca Montană, la Șopotu Nou, ori la cabanele din stațiunea Crivaia, să își „rupă“ mașina pe drumurile presărate cu gropi.

Dincolo de starea degradată a mai multor tronsoane care aparțin drumurilor județene, nici autoritățile locale nu par să vină cu adevărat în sprijinul investitorilor, aruncând impozitările clădirilor acestora la pragul maximal. Declarativ, mai toți primarii par a fi extrem de deschiși la eventuale oportunități de investiții turistice în zonele pe care le păstoresc. Însă după ce investitorul a prins cheag, și-a ridicat pensiunea sau hotelul, se trezește ulterior impozitat la sânge de către autoritățile locale, iar cazurile de acest gen nu sunt deloc izolate.

Prin urmare, ajutați de codul fiscal în vigoare, o parte a proprietarilor de unități turistice, persoane fizice sau juridice, s-au adresat responsabililor Consiliului Județean Caraș-Severin, cu privire la reducerea de către autoritățile locale, cu 50% a impozitului pe clădirile unde se desfășoară activități cu caracter sezonier.

Agenții economici implicați în activitățile de turism sezonier, precizează că, „în vederea susținerii activității turistice din județul Caraș-Severin, rugăm informarea de către Consiliul Județean Caraș-Severin, prin intermediul autorităților publice locale, a tuturor operatorilor economici din domeniul turistic, cu privire la art. art 456, alin. (4) din Codul Fiscal, conform căruia „Impozitul pe clădirile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiţie“.

Radu Anderca, proprietar al unei pensiuni cunoscute la Sasca Montană, pe Cheile Nerei, Rockers Inn, inițiatorul acestei note de informare transmise Consiliului Județean, a declarat pentru Reper 24: „Această informare este una absolut necesară și vine în sprijinul agenților economici din domeniul turismului, activitatea acestora fiind afectată negativ de starea deficitară a infrastructurii rutiere, precum și de lipsa unei strategii de promovare susținută. De aceea, consider că nivelul de impozitare impus de către autoritățile locale, ar trebui redus conform prevederilor codului fiscal. În anul 2021, TIMIȘOARA este desemnată Capitală Culturală Europeană, un moment propice de care județul nostru ar putea profita prin prisma faptului că are foarte multe obiective turistice de interes național, precum Semenic, Cheile Nerei, Cheile Carașului, Muntele Mic, lacurile de acumulare cu potențial turistic, etc.

Într-adevăr, am observat un interes al conducerii Consiliului Județean Caraș-Severin în vederea remedierii acestor probleme, dar consider că lucrurile ar trebui să se miște într-un ritm mai alert. Totodată, așteptăm ca și autoritățile publice locale să vină în întâmpinarea agenților economici, oferind un sprijin real  dezvoltării turismului din Banatul Montan“, a afirmat Anderca.

Sergiu TABAN

Starea proastă a drumurilor județene în Valea Carașului nu mai este o noutate pentru nimeni. De mai bine de 10 ani, mai precis, din anul 2005, șoselele care leagă satele din jurul Oraviței de DN 57 nu au mai suferit reparații majore. În această situație se află și DJ 571, rută județeană ce leagă comunele Ciuchici, Sasca Montană și Cărbunari de Drumul Național 57.

Aproximativ 50 de șoferi din satele aparținătoare comunei Sasca Montană au participat la un protest auto pe Drumul Județean 571. Inițiativa vine ca urmare a stării deplorabile a șoselei ce leagă DN 57 de Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Localnici, consilieri locali, proprietari de pensiuni, dar și persoane care locuiesc în Oravița, dar au proprietăți în zona Sasca și-au dat întâlnire sâmbătă dimineața la intrare în comuna Sasca Montană. Dotate cu steaguri tricolore, cele aproximativ 50 de automobile au străbătut cei 17 km de drum județean în semn de protest față de lipsa de atitudine a autorităților județene, precum și pentru nealocarea sumelor necesare pentru reabilitarea acestui tronson de șosea.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157681021847935″]

„Este păcat că avem o zonă atât de frumoasă și mulți turiști se plâng de fiecare dată de starea proastă a drumurilor, riscând în acest fel să-i pierdem ca și clienți. Turismul este unica șansă de dezvoltare a zonei și autoritățile trebuie să ne asculte strigătul de disperare”, se confesează un proprietar de pensiune din Sasca Română.

Nici cei care fac naveta la Oravița nu par a fi mulțumiți de craterele apărute în carosabil. „Protestez din cauza faptului că fac acest traseu aproape zilnic și în fiecare lună trebuie să trec pe la un service auto. De peste 10 ani nu s-a mai intervenit pe acest tronson de drum, iar atunci când s-au făcut reabilitări, s-au făcut de mântuială”, ne povestește un localnic.

Convoiul de mașini a parcurs cei 17 kilometri fără niciun incident, pe traseu protestatarii claxonând și, la Ciuchici, plantând în mod simbolic flori în carosabil. Vă reamintim că acest demers nu este unul singular. În toamna anului trecut un protest similar a avut loc pe un alt drum județean cu o stare precară și anume DJ 573A, Greoni – Vrani – Ciortea.

Pe întregul traseu, siguranța participanților la mitingul auto, dar și a celorlalți participanți a fost asigurată de polițiștii rutieri din cadrul Secției de Poliție Oravița.

John GAVRILESCU