Consilierii locali reșițeni, reuniți în ședință de îndată, au votat astăzi un proiect de hotărâre prin care se prevedere trecerea în domeniul privat la municipiului Reșița a două suprafețe de teren, situate în zona magazinului Penny. Ce își dorește să facă administrația locală cu aceste terenuri? Pe de o parte să continue promenada de pe celălalt mal al Bârzavei, iar pe de altă parte se pare că reprezentanții Primăriei sunt deja în negocieri cu un investitor care vrea să deschidă în zonă un restaurant KFC.

Nu este pentru prima dată când proiectul ajunge pe masa consilierilor locali. Cu mai puțin de două săptămâni în urma, în ședința ordinară din luna mai, proiectul s-a lovit de opoziția consilierilor social-democrați, care îl acuzau pe primarul Ioan Popa, prin vocea liderului de grup, Mirel Sabo, că ar vrea să facă lucruri la limita legii. La rândul său, edilul Popa le-a reproșat acestora că pun piedici dezvoltării orașului. Nu știm ce i-a făcut pe consilieri să își schimbe părerea, cert este că astăzi proiectul a fost aprobat.

„Probabil consilierii social-democrați, în urma analizei de grup, au realizat că este un proiect benefic pentru oraș, că putem să încasăm niște bani în vânzarea acestui teren spre un investitor și în final și-au dat acordul. Le mulțumesc”, a declarat pentru Reper 24, liderul grupului liberal, Hadrian Popescu.

Singurul obstacol sau singurele obstacole care mai stau pentru moment în fața proiectului sunt clădirile lui Vali Armașu, aflate în prezent sub sechestru DIICOT și care au fost ridicate ilegal, conform unei hotărâri a Curții de Apel Timișoara. În prezent, Primăria Reșița încearcă să obțină în instanță demolarea acestora.

„Avem sentință definitivă de două săptămâni, am desființat PUZ-ul modificator de pe Fântânilor cu care s-a încercat intrarea în legalitate a unor clădiri făcute ilegale și la care am făcut referire aici înainte de a fi primar. Și mergem mai departe cu procesul în care solicităm demolarea. Dacă instanța spune că se demolează și nu are cum să dea un alt verdict, cu acesta ne ducem la DIICOT și le spunem – fraților, trebuie să luați sechestrul de pe clădirile astea, pentru că ele de fapt nu există.  Băgăm buldozerul în ele și gata”, explica după ședința din luna mai, primarul Ioan Popa.

Citește și Instanța i-a dat dreptate lui Popa: clădirile lui Armașu au fost ridicate ilegal! Social-democrații nu văd însă cu ochi buni intențiile edilului

Karina TINCUL

Acuzații dure astăzi în ședința Consiliului Local Reșița, între social-democratul Mirel Sabo și primarul Ioan Popa. Liderul grupului PSD din CL Reșița l-a acuzat de edil că ar vrea să facă lucruri la limita legii, iar pe de altă parte Popa i-a reproșat acestuia că pune piedici dezvoltării orașului.

De la ce a pornit tot scandalul? De la un proiect ce părea banal la prima vedere, prin care se dorea intabularea a două suprafețe de teren. Nimic extraordinar aici, astfel de proiecte trec lunar prin mâinile consilierilor și sunt aprobate fără probleme. Surprinzător, de data aceasta social-democrații au decis să voteze împotrivă, iar la somația edilului de a explica motivul opoziției, Mirel Sabo s-a limitat să spună că nu își doresc să fie părtași la lucruri nu foarte clare.

„Nu ne băgați la mijloc vă rog în lucruri care nu ne interesează și care sunt la limita legii, cel puțin. Poate că nu avem destule cunoștințe juridice”, a fost singura explicație a social-democratului.

Care este problema cu respectivele terenuri? Ei bine, este vorba de terenurile din zona Penny, pe care se află clădirile lui Vali Armașu, clădiri aflate în prezent sub sechestru DIICOT și despre care Ioan Popa afirma încă dinainte de a fi ales primar că au fost ridicate ilegal. Mai mult decât atât, afirmațiile lui Popa au fost confirmate de Curtea de Apel Timișoara, care în urmă cu două săptămâni a desființat PUZ-ul prin care se încerca intrarea în legalitate a clădirilor, iar în prezent Primăria Reșița încearcă să obțină în instanță demolarea acestora.

„Avem sentință definitivă de două săptămâni, am desființat PUZ-ul modificator de pe Fântânilor cu care s-a încercat intrarea în legalitate a unor clădiri făcute ilegale și la care am făcut referire aici înainte de a fi primar. Și mergem mai departe cu procesul în care solicităm demolarea. Dacă instanța spune că se demolează și nu are cum să dea un alt verdict, cu acesta ne ducem la DIICOT și le spunem – fraților, trebuie să luați sechestrul de pe clădirile astea, pentru că ele de fapt nu există.  Băgăm buldozerul în ele și gata”, explica Ioan Popa.

În discuție a intervenit și Liviu Gârtoi de la Direcția de Patrimoniu, care a încercat să îi convingă pe social-democrați că nu era nimic ilegal sau la limita legii la proiectul de hotărâre de astăzi:

„Este foarte legal. Legea fondului funciar care spune clar că terenurile aparținând statului român, situate în intravilanul localității trec în proprietatea UAT-urilor. Doar că pentru a ne intabula pe toate aceste terenuri costă foarte mult, cât bugetul nostru pe trei ani de zile. Deci, facem intabulări punctuale acolo unde interesul ne presează”.

Este pentru a doua oară când proiectul trece prin Consiliul Local și se lovește de opoziția social-democraților. „Bun, cred că toată lumea a înțeles. Noi putem să mai stăm pe loc, să ne mai uităm pe partea cealaltă a Bârzavei încă un an, doi, zece. Mai sunt situații de genul acesta în România, în care ne uităm și ne întrebăm de ce nu se întâmplă lucruri. De asta nu se întâmplă”, a concluzionat iritat Ioan Popa.

La finalizarea ședinței, edilul s-a arătat dezamăgit în fața presei de atitudinea consilierilor social-democrați, care spune el, pus în permanență piedici și frâne proiectelor de dezvoltare ale orașului: „Nu știu dacă are legătură cu rezultatul alegerilor, mă feresc să fac speculații, doar că sunt ușor dezamăgit de atitudinea unor colegi de-ai noștri care ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru interesul orașului”.

Ce și-ar dori administrația locală să facă pe aceste terenuri? Pe de o parte să continuare promenada, iar pe de altă parte, se pare că același investitor care a ridicat Lidl și Kaufland în zonă ar fi interesat și de construirea unui KFC.

Karina TINCUL

Penny Market, concept de succes al grupului german REWE și unul dintre cei mai activi retaileri din România, cu primul magazin deschis pe piața locală în 2005, va inaugura un magazin și la Oravița. 

Pregătirile pentru deschiderea magazinului Penny Market de la Oravița sunt pe ultima sută de metri. Atât în exterior, cât și în interior se lucrează intens pentru ca magazinul să fie funcțional pentru data 18 ianuarie, ora 07:00.

Așadar, orăvițenii și nu numai sunt așteptați mâine dimineața la ușile magazinului, retailerul german punând la bătaie peste o sută de produse cu reduceri de până la 50%.

Mai mult, posesorii de carduri Penny vor beneficia de reduceri de până la 25 la sută în zilele următoare inaugurării. Pentru a obține cardul Penny, e suficient să completați formularul în magazin, cardul fiind eliberat pe loc.

Programul magazinului Penny, situat pe strada Cloșca nr. 41A din Oravița va fi de luni până sâmbătă între orele 07:30 -23:00, iar duminică de la ora 08:00 la 20:00.

John GAVRILESCU

Autoritățile locale sunt pornite să facă toate demersurile legale pentru a aduce în deplină legalitate zona Fântânilor, acolo unde pe fostul teren al Prescomului, s-au ridicat în ultimii ani mai multe construcții fără autorizație și care nu respectă planul urbanistic general.

Mai exact, în PUG era prevăzut ca atât în zona fostelor hale CET, cât și în zona Fântânilor, să fie amenajate zone de promenadă, cu piste de picicletă, alei pietonale și spații verzi. Bazându-se pe un plan de urbanism zonal modificator însă, pe Fântânilor, în loc să se dărâme acele clădiri vechi deja existente, pentru a face loc aleilor de promenadă, s-au construit altele noi, fără autorizație și în deplină ilegalitate.

„S-a discutat despre un plan de urbanism zonal care cuprindea zona CET și în zona Fântânilor unde avem actualul magazin Penny, era un PUZ modificator. Ceea ce am susținut mereu și eu și domnul Szabo de la Euroland Banat, este că acolo erau niște clădiri pe malul Bârzavei unde în PUG, planul de urbanism general, era prevăzută o alee de promenadă, pistă de biciclete și așa mai departe. În partea CET se respectă acest plan urbanistic general, în sensul că firma de care vorbim aici a achiziționat terenul de pe malul Bârzavei și culmea, de la un privat, podul de la CET, iar după ce pune la punct zona cu promenadă, pistă de biciclete, îl cedează gratuit Primăriei Reșița.

Așa ar fi trebuit să se întâmple și pe Fântânilor dar nu s-a întâmplat. Aici noi am sesizat Apele Române, Prefectura și alte organisme să se constate dacă s-a modificat planul de urbanism zonal legal, sau ilegal, pentru că un PUZ modificator, conform legii, nu permite să faci un astfel de PUZ pentru a introduce în legalitate niște construcții ilegale”, explică primarul Ioan Popa.

Astfel, fără autorizație de funcționare și ridicate abuziv și ilegal, clădirile nu pot rămâne acolo. Autoritățile locale au solicitat deja proprietarilor să le demoleze și sunt ponite să meargă până în pânzele albe pentru ca terenul să revină la utilitatea prevăzută în planul urbanistic general.

„Construcțiile acelea au fost făcute fără autorizație de construcție. Primăria Reșița a amendat acei proprietari și le-a pus în vedere să le respecte planul urbanistic zonal, adică să le demoleze. Mai exact, acolo,  în loc să se demoleze clădirile vechi ale Prescomului, așa cum era prevăzut în planul urbanistic general, s-au construit altele noi lângă”, adaugă edilul-șef.

„Au fost o serie de ilegalități uriașe pentru păstrarea în funcțiune a acelor clădiri”

Ideea demolării acelor clădiri este susținută și de viceprimarul Paul Vasile care susține că Primăria și Consiliul Local nu trebuie să își însușească ilegalitățile uriașe legate de construirea și funcționarea acelor clădiri.

„Doar pentru că o clădire funcționează, noi trebuie să ne însușim toate ilegalitățile acestei funcționări? În momentul în care ridici ceva fără autorizație de construire, nu e legal. Au fost o serie de ilegalități uriașe pentru păstrarea în funcțiune a acelor clădiri. Nu ne putem asuma, ca și Consiliu Local, aceste ilegalități și să închidem ochii. Cei care au construit acolo plătesc chirie, dacă au interes vor investi în altă parte. Clădirile sunt 100 la sută ilegale” , explică acesta.

Alexandra JURCA