Viața socio-politică a Caraș-Severinului devine, pe zi ce trece, tot mai „normală”. Nu că nu ar fi fost până acum, dar sensul în care ne mișcăm pare a fi unul din ce în ce mai ușor de anticipat și, aplaudacii, postacii și cei plătiți să reliefeze o altfel de realitate decât cea normală, sar pe tine ca lăcustele pe grâne, atunci când ai o altă opinie, chiar și una argumentată.

Declarațiile de fidelitate veșnică, făcute de unii politruci în momentele în care sunt curtați de alte entități politice cu o altă doctrină, sunt mai mereu libidinoase și lipsite de conținut. Este și cazul proaspetei alese în fruntea femeilor liberale, Tudorița Nicula, care, până mai anul trecut, era pesedistă de frunte și nici în visele cele mai sumbre ale politicianului de slabă factură nu era de conceput ca să schimbe barca politică. Cel puțin, nu doctrinar! Asta, în condițiile în care, Tudorița, a beneficiat de câteva numiri  în posturi cheie de către PSD. Când aceste numiri sau nominalizări nu i-au mai surâs politicianului, a dat-o-n filozofii. Cică nu ar mai fi de acord cu politicile de partid. Și cum în primăvara anului trecut PNL-ul nutrea speranțe de a prelua frâiele județului, Nicula a sărit în barca liberală, uitând de declarațiile de amor etern față de FSN-ul lui Iliescu. Bineînțeles că, în condițiile date, sângele nu mai avea culoarea trandafirilor, el transformându-se ușor, ușor în culoarea lalelei galbene. Iar drept răsplată, că așa era învățată fosta social-democrată, liberalele cărășene au ales-o președinte la organizația de femei. Așa, de probă, până când corabia liberală va reuși să ancoreze-n portul numit Guvernare. Deh, ce să faci, n-ai ce să faci, și-n varianta rustică mulgi caprele și taci!

„Am învins!”  pare a fi sloganul celor de la PSD după alegerea în funcția de președinte a Tudoriței! O spune chiar președintele Mocioalcă. Numai că, defunctul PDL nu mai are niciun reprezentant pe scena publică ca să-i dea o replică în cazul Lenuței. Totuși, există și un dram de adevăr în afirmația președintelui PSD Caraș-Severin, iar imaginea de mai jos este grăitoare, PNL-ul suferind transformări dramatice în urma concubinajului cu PSD-ul în defuncta alianță USL. Sau aceasta este imaginea noului PNL?

Am aflat săptămânile trecute, că Reșița a dat lovitura. Mai multe autobuze second-hand au ajuns în municipiul de pe Bârzava. Cu siguranță, această „realizare” a fost mediatizată și para mediatizată de parcă autobuzele ar fi fost primite cu titlu gratuit și cei care le-au donat  ar mai fi plătit și întreținerea lor timp de 2 ani și câteva luni, atât cât a mai rămas din mandatul primarului Popa. Nelu Popa, sau Tăiețelu, cum mai este cunoscut actualul edil reșițean. Altfel, nu-mi explic festivismul celor care au cumpărat autobuzele. Adică, unde-i performanța administrativă?! Chiar ai nevoie de educație la Harvard pentru a vedea că transportul actual din Reșița este unul precar? Cred că de asta s-a prins orice cetățean ce folosește transportul în comun. Ce-i drept, mai puțin fostul primar, Stepanescu. Să înțelegem că a înlocui niște vechituri cu alte vechituri mai noi, ce-i drept, este o realizare? Păi dacă e așa, atunci ne merităm soarta, dragi conaționali. N-ai cum să te bați cu pumnul în piept în halul ăsta și să-ți arogi titluri mesianice pentru o astfel de investiție. Felul cum s-a acționat în cazul autobuzelor este unul modest, de conjunctură, îmbunătățind, ce-i drept, actualul transport în comun reșițean, dar, repet, nu cu atât festivism și slogane ce ne fac să zâmbim ironic monitorului sau dispay-ului de la telefon, tabletă etc. . Doar nu credeți că am „pus botul” la remarca inventată a celor de la RAR, cum că și-ar merita toți banii! Care bani?! Ai primarului, ai administratorului noii societăți de transport în comun? Ai cetățeanului, mon cher, care, parafrazându-l, spune:  Văd că în grupul astă (n. red. Pentru Reșița), cum vine cineva și critică ceva, sar toți cățeii pe el și îl mușcă. Eu n-am nimic împotriva autobuzelor, chiar dacă sunt mai bătrânele, dar nici nu pic pe spate că unii lingăi cu expresii de genul: „Felicitări, hai Resita!”, „Tot așa, înainte!” „Hai Reșița !!!” etc.. În fond, au fost cheltuiți banii cetățenilor, nu ai primarului.

Rămânând în zona sloganelor și a celor care au o altă părere decât a administrației, poposim la malul Dunării, la primarul vizionar Adrian Torma. Acesta se declara, în mai multe rânduri, ca fiind un politician de altă factură. Un om cu principii, cu viziune, cu multă expertiză antreprenorială și care speră ca toate aceste calități să fie implementate administrativ în orașul din Clisura Dunării. Numai că, după aproape un an și jumătate, primarul Torma nu mai este atât de deschis la dialog și în a asculta nemulțumirile cetățenilor. Ca și artizanii mesianici ai aducerii autobuzelor second-hand la Reșița, edilul-șef Torma pune pe seama conturilor false ale pesediștilor sau haitei de lupi, cum numește Adrian organizația PSD Moldova Nouă, orice nemulțumire adusă în spațiul public. A avea o opinie, mai ales diferită, pentru Torma, înseamnă a avea ceva împotriva lui și a administrației sale. Deși promitea o transparență totală, ca sa-l citez pe edil, se pare că Torma nu mai este dispus să accepte orice remarcă. Drept urmare, toți cei care au comentat negativ la acțiunile primarului, fie și-au luat unblock pe pagina de facebook, fie unfriend. Și pentru ca primarul să se asigure că doar aplaudacii vor putea avea reacții la realizările sale, pardon, postările, acesta a decis că doar prietenii din listă au acest privilegiu. Doar ei, pentru că de aceea îi sunt prieteni, să-l perie. Șefu’, o să aveți o scamă pe flanel în secundele următoare, să v-o iau?!

John GAVRILESCU

Senatorul PSD, Ionuț Chisăliță, a reacționat în această după-amiază, pe pagina sa de facebook, cu privire la revocarea inspectorului general, Adrian Doxan, speță în care primarul Reșiței, Nelu Popa, s-a arătat surprins și profund îngrijorat de decizia ministrului Educație, Liviu Pop.

Mesajul de susținere al primarului Nelu Popa, de pe facebook, a inspectorului general revocat, Adrian Doxan, a fost aspru taxat de senatorul PSD, Ionuț Chisăliță. Senatorul cărășean a postat, în această după-amiază, un mesaj celor care-l susțin pe Doxan și condamnă modul în care PSD-ul schimbă șefii de deconcentrate. Parlamentarul le aduce aminte celor din fostul PDL, actual noul PNL, că în perioada anterioară, aceleași practici au fost puse în aplicare, iar deontologii care critică această decizie au tăcut mâlc în acea perioadă. Chisăliță face referire în postarea sa de pe rețelele de socializare și la primarul Popa, care s-a arătat surprins și îngrijorat de revocarea inspectorului general Adrian Doxan.

Citește și: Liberalul Nelu Popa (Deschide Reșița) sare în apărarea lui Doxan

„Atunci când guvernarea PDL,  partid care în prezent este «fuzionat» cu PNL- ul, a demis toți inspectorii șefi și nu numai, într-o noapte, printr-un fax, aceiași deontologi, care astăzi strigă ca din gură de șarpe, au tăcut mâlc! Până și primarul Reșiței se arată «surprins»! Poate «domnia sa» ar trebui să se arate mai degrabă «surprins» și, în același timp, preocupat de starea orașului, de așa zisele proiecte, pe care mai mult le «flutură» decât să le realizeze! Decât să se ocupe de «schimbări» și «hoteluri personale», mai bine s-ar ocupa să și realizeze ceva pentru acest oraș! Din păcate …”, scrie senatorul cărășean pe pagina sa de facebook.

Citește și: Șeful Inspectoratului Școlar Caraș-Severin, Adrian Doxan, demis de ministrul Pop

Totodată, Chisăliță susține că directorii și șefii de deconcentrate trebuie să fie apropiați de partidul care câștigă alegerile. Deoarece, spune senatorul, pentru a pune în practică un program de guvernare este nevoie de oameni de încredere, dar profesioniști.

„Poate că e momentul să avem curajul să susținem un principiu: directorii de deconcentrate trebuie să fie oameni politici! O guvernare își poate pune în aplicare programul de guvernare cu oamenii săi! Bineînțeles, aceștia trebuie să fie profesioniști în domeniul lor de activitate! Pentru că , în final , ei vor răspunde în fața cetățenilor de rezultatele guvernării!”, își argumentează senatorul Chisăliță propunerea.

Citește și: Mult zgomot pentru nimic. Când vin ai noștri ne bucurăm, iar când sunt revocați, cârcotim

Parlamentarul cărășean mai spune că a cam trecut timpul de a ne mai ascunde sub masca tehnocraților și că politica trebuie făcută de oameni politici care să-și asume programe de guvernare, inițiative legislative etc..

„Modul actual de a ne ascunde sub formula «noi nu facem politică, noi suntem tehnocrați» este o mare ipocrizie! Pe care eu nu o pot susține!”, mai scrie pe facebook Ionuț Chisăliță.

John GAVRILESCU

Faptul că liberalii nu-și găsesc liderul providențial să-i scoată din penibila conjunctură în care au intrat de prin 2008 încoace nu mai e un secret pentru nimeni. Nici măcar pentru adevărații liberali. Liberalii pursânge au dispărut cu nonșalanță din spațiul politic, mulți dintre ei aderând la politica conjuncturală, iar restul renunțând practic la a mai face politică. De unde li se trage liberalilor? Păi, haideți să facem o mică retrospectivă a ultimilor 10 ani. De prin 2007, când liberalii conduși de Tăriceanu au decis să-i scoată de la guvernare pe democrații încă socialiști ai lui Băsescu, PNL-ul a tot avut alianțe nepotrivite cu PSD-ul. Dacă pentru susținerea guvernului Tăriceanu PSD-ul și-a luat tainul în toamna alegerilor parlamentare din 2008, fostul președinte al PNL alocând fonduri consistente (și) primăriilor conduse de social-democrați, peneliștii au obținut un scor sub 20 la sută, rămânând astfel de căruța guvernării. Și cu acești bani, cu siguranță, PSD-ul a ajuns alături de Traian Băsescu la guvernare. Ce-i drept, până în toamna anului următor, pentru  că aveau loc alegeri prezidențiale și PSD-ul nu putea să-și permită să nu aibă un candidat. Și l-au avut. Chiar a fost și președintele României pentru o seară. Da, ați ghicit, este vorba de (prostănacul) Geoană. Și bănuiesc că ați ghicit și de către cine au fost susținuți. Tot de liberali. De data aceasta de liberalii lui Antonescu.

Prin 2012, forțați de protestele din stradă, de situația grea a României, pe fondul crizei prin care trecuse tot mapamondul, democrat liberalii lui Băsescu ies de la guvernare în urma unei moțiuni de cenzură. Guvernul este preluat de cea mai tare și consistentă alianță de după revoluție: Uniunea Social Liberală. Liberalii, conduși la acea vreme de Antonescu și Crin, au pus-o de o alianță cu același PSD. Conform protocolului, PNL-ul urma să aibă candidat la Cotroceni, iar social democrații lui Ponta, un loc călduț în capul mesei de la Palatul Victoria. Liberalii de atunci și-au însușit repede „metehnele” pesediste și au participat cu trup și suflet la referendumul de demitere al lui Traian Băsescu din funcția de președinte de la sfârșitul lunii iulie din 2012. Despre metehne s-a pronunțat definitiv chiar instanța în cazul lui Dragnea.

La alegerile parlamentare din 2013 USL-ul a spulberat orice predicție în materie de sondaje și a câștigat en fanfare lupta pentru Parlamentul României și, implicit, pentru formarea noului Guvern. Sloganul „Dreptate până la capăt” a făcut furori în rândul votanților proveniți din beneficiarii ajutorului social. Se anunțau atunci schimbări majore de paradigmă în evoluția statului român. Declarativ, pentru că, în fapt, nu s-a întâmplat mare lucru. Liberalii au simțit din nou sentimentul ursului păcălit de vulpe, pentru că, la începutul anului electoral 2014, atotputernicul USL s-a destrămat. Și, PNL-ul, ca de obicei, în contrast cu experiența anterioară, a trebuit să o ia de la capăt.

Rămași fără imn și Cioloș, PeNibiLiștii încă își caută liderul providențial

Rămas fără nominalizare și implicit fără coadă, ursul a considerat de cuviință să facă o nouă alianță. Din PNL-ul de odinioară urma să rămână doar numele, imnul și mare parte din resursa umană fiind importate de la fostul PDL. Se pare că această uniune consensuală să le fi purtat noroc liberalilor. Candidatul lor la Palatul Cotroceni, premierul de la Grivco, Klaus Iohannis, printr-un concurs de împrejurări, a ajuns președintele României.

Ales președinte pe un val impresionant de emoție, fostul liberal Iohannis a reușit în mai puțin de doi ani să aducă din nou PSD-ul la guvernare. Dincolo de deciziile la nivel de Președinție inexplicabile, cum ar fi numirea unui guvern tehnocrat, Iohannis a impus la conducerea liberalilor o persoană fără un gram de carismă. Pe fondul lipsei carismei și cu un management politic desprins din filmele de comedie cu un final nefericit, Dragnea și cu Ponta nu numai că le-au furat liberalilor sandvișul și le-au copiat temele, dar le-au administrat și o bătăiță cruntă la alegerile parlamentare din 2016.

Chiar și așa, după nenumăratele greșeli de strategie, PNL-ul se pare că nu a învățat nimic din toate aceste insuccese. Cel mai probabil, refuzat de Cioloș, Iohannis ține morțiș să aibă un apropiat la conducerea centrală a partidului. Și cine se putea afla în grațiile președintelui dacă nu o persoană lipsită de carismă, fără discurs politic și pregătită să fure sandvișul politic numit guvernare PSD-ului. Această persoană nu este nimeni alta decât Cristian Bușoi, fosta propunere de candidat pentru Primăria Capitalei.

Acest semnal a fost confirmat și de Organizația Județeană Caraș-Severin a Partidului Național Liberal, care, în ședința de Birou Politic Județean din această săptămână, a luat decizia cu 24 de voturi pentru, 1 împotrivă și o abținere pentru susținerea europarlamentarului Bușoi la funcția de președinte al celui mai vechi partid parlamentar de pe scena politică românească. În detrimentul contracandidatului său Ludovic Orban, care, în urmă cu aproximativ o lună, a venit la Reșița și de mână cu liberali de seamă ai județului a făcut un tur de forță prin județ. Nici Orban nu o fi un lider super carismatic, dar în comparație cu Bușoi, nu există termen de comparație. De ce nu Orban? Cred că Orban este exponentul spiritului liberal de până prin 2008, când liberalismul era o trăire, o stare. Pe vremea când a fi liberal era o mândrie și, totodată, principiile liberale erau stigmate. Știm foarte bine cum s-au inoculat în mentalul colectiv „descinderile” minerilor de la începuturile lui 90 și cum erau percepuți liberalii până prin 2004: de la traficanți de droguri, falsificatori de bani, vânzători de țară etc. Revenind la acea stare de fapt a sentimentului de a fi liberal, ea fiind caracterizată printr-un devotament necondiționat vis-a-vis de principiile liberale de dinaintea perioadei comuniste, putem spune că astfel de candidat nu are cum să fie în grațiile mai marilor zilei dintr-un simplu motiv. PNL-ul nu vrea să fie altfel. PNL-ul nu vrea să se desprindă din cotidianul politic actual. Adică, vă imaginați că un liberal actual ar face partizanat și muncă de partid fără ca, la finalul zilei, în caz de victorie, să nu aibă un loc călduț? Vă imaginați ca un liberal actual să lupte pentru principiile liberale, chiar dacă acestea i-ar aduce deservicii personale, mai ales financiare? Vă imaginați ca un lider liberal actual să promoveze pe criterii de performanță persoane din interiorul grupului? Vă imaginați vreun liberal cu sânge în instalație să acceadă la vreo funcție de conducere? Nici gând! Liberalismul de astăzi nu este altceva decât un cumul de deprinderi a unor comportamente „împrumutate” din experiențele anterioare ale relațiilor politice nepotrivite. Iar dacă astăzi discutăm cu atâta ardoare despre grațierea corupților, modificarea codurilor penale, atentat la statul de drept etc., vina principală revinde PNL-ului, pentru că n-a fost capabil în toți acești ani să se identifice cu starea de a fi liberal ante-comunistă. Iar cu Bușoi veți merge tot înainte, dragi camarazi penibiliști.

John GAVRILESCU

Continuăm publicarea unor pasaje dintr-o viitoare apariție editorială, intitulată „Mai există judecători la Berlin“ a fostului deputat și lider PNL, Dan Radu Rușanu, ce va fi lansată la începutul lunii mai la București. Consemnăm și alte detalii ce reies din cartea liderului liberal și din capitolul dedicat fostului ministru și președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde. Reamintim că volumul redă, memorialistic, evenimente importante din istoria recentă a țării și, am putea spune, a Partidului Național Liberal.

Cele mai importante capitole se referă la moțiunea de cenzură din 2012 care a generat căderea guvernului Ungureanu, instalarea primului guvern USL, organizarea celui de-al doilea referendum împotriva lui Băsescu la care 7,4 milioane de români au votat pentru demiterea sa.

Din cartea lui Rușanu reiese clar că 2012 este probabil cel mai important an din istoria post-decembristă a PNL, pentru că acele construcții politice au generat unificarea dreptei PNL – PDL și victoria, pentru prima dată, a unui candidat liberal, Klaus Iohannis, în cursa pentru Cotroceni.

Rușanu îi acordă un capitol întreg, care așa se și numește, lui Sorin Frunzăverde, cel care a generat căderea regimului Băsescu. Însemnările liderului PNL încep cu relatarea unei întâlniri de la Caransebeș din 2011 din care spicuim:

„Este o alianţă a antibăsiştilor, împotriva băsiştilor, PDL, în frunte cu Boc şi Blaga, fiind considerat ca partidul băsiştilor, împotriva căruia se crease această alianţă, a tuturor partidelor parlamentare (cu excepţia UDMR), pentru izolarea PDL.

– Greşit! mi-a replicat Frunzăverde. PDL este condus de către Elena Udrea şi gaşca din jurul ei. Boc este o simplă marionetă, iar Blaga este un antibăsist convins, care nu mai are nicio putere în partid.

În acel moment, când discuţia devenise mai aprinsă, în restaurant a apărut un om transpirat tot, murdar pe mâini şi foarte agitat. Ospătarul l-a şi întâmpinat, spunându-i că localul este închis până la ora 18.00.

– Vreau doar să dau un telefon! a strigat omul foarte nervos. Toţi cei de la masă am rămas înmărmuriţi: era Ioan Talpeş, fost şef al Serviciului de Informaţii Externe între 1992 și 1997  şi consilier prezidenţial în mandatul lui Ion Iliescu. Imediat, patronul i-a ieşit în întâmpinare:

– Ce s-a întâmplat, domnule general?

– Am rămas cu maşina în pană şi nu pot să montez roata de rezervă.

– Haideţi că vă ajut eu, s-a oferit patronul şi l-a scos din local.

Mai mult decât surprinşi, ne-am uitat unii la alţii: „Ne-a văzut, nu ne-a văzut?“

După vreun sfert de oră, s-a întors şi patronul:

– Avea pană pe spate şi nu știa să-și monteze roata de rezervă.

Nu ne-am mai spus nimic; doar ne-am privit cu subînţeles:

„A naibii coincidenţă! Chiar aşa să fie?“

A doua relatare face referire la o întâlnire de la Hațeg:

„După vreo jumătate de oră, m-am retras cu Frunzăverde într-o cameră separată şi am început discuţia. Frunzăverde şi-a exprimat nemulţumirea că PDL este condus discreţionar de un singur om, Traian Băsescu: „practic, Elena Udrea şi gaşca din jurul ei dictează în partid, avându-l în spate pe preşedintele României“. Mi-a mai spus, de asemenea, că nemulţumirea în PDL este foarte mare în rândul tuturor liderilor partidului,…, dar nimeni nu îndrăzneşte să facă vreo mişcare, de frica lui Traian Băsescu.

L-am întrebat direct dacă el ar avea curajul să facă acest pas.

Mi-a răspuns cu un „da“ hotărât şi a continuat:

– Traian Băsescu şi Elena Udrea vor distruge PDL. Dacă plec acum din PDL, o voi face cu strângere de inimă, pentru că am muncit mult alături de aceşti oameni, aproape douăzeci de ani, dar ce se întâmplă acum nu mai este de suportat. Voi mai face o încercare şi…Sper totuşi să-mi trezesc colegii în ultima clipă, să aibă curajul să se opună lui Traian Băsescu.

Ne-am întors la masă – Sorin Frunzăverde, destul de abătut; eu, îngândurat. Nu-mi făcuse nicio promisiune fermă, aşa cum mă aşteptasem, dar nici nu eram convins că-l va determina pe Traian Băsescu să devină mai flexibil. Ne-am despărţit, urmând să ne întâlnim după sărbătorile de iarnă.

În luna ianuarie a lui 2012, am citit în ziar că Sorin Frunzăverde propusese majorarea salariilor bugetarilor cu 5%, PDL mandatându-l pe Emil Boc, prim-ministrul de atunci, să negocieze cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional această creştere de salarii, compensatorie faţă de reducerea de 25% efectuată în 2010, la propunerea lui Traian Băsescu.

Răspunsul la această propunere i-a venit lui Frunzăverde câteva zile mai târziu, nu de la prim-ministrul Emil Boc, aşa cum ar fi fost normal, ci de la Traian Băsescu – un răspuns sarcastic: „Nu am identificat în buget un loc din care să se poată tăia, ca să se dea bani pentru măriri de salarii, dar eu nu am competenţa extraordinară a politicienilor.“

„Se prea poate să fi fost asta picătura care a umplut paharul sau schimbarea Guvernului Boc cu Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu…“

O altă relatare a lui Rușanu se referă la întâlnirea din martie pe care a avut-o la Reșița cu Sorin Frunzăverde. Rușanu scrie că „am mers la Camera de Comerţ şi Industrie, unde ne-am întâlnit cu Sorin Frunzăverde şi alţi lideri locali ai PDL.

L-am luat pe Frunzăverde deoparte şi am discutat între patru ochi, întrebându-l ce pretenţii are.

– Niciuna! mi-a răspuns scurt. Rămân mai departe ceea ce sunt şi acum: preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi voi candida la un nou mandat, tot la judeţ, din partea PNL, dacă nu aveţi alt candidat.

– Excelent! i-am răspuns. Chiar nu avem pe nimeni.

– Atunci, mâine anunţăm că mă înscriu în PNL şi voi candida din partea USL la preşedinţia Consiliului Judeţean pentru un nou mandat.

– Uite ce este, i-am spus, Crin Antonescu îţi propune să fii vicepreşedinte PNL cu relaţii externe.

– Asta mai vorbim. Acum nu doresc decât să rămân ceea ce sunt: preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

Și în continuare, redând din cartea fostului deputat PNL, concluzia întâlnirii : „ noi mergem la sediul PNL şi anunţăm presa că vei candida la şefia Consiliului Judeţean şi din partea PNL, iar mâine tu vii la Bucureşti şi, împreună cu Crin Antonescu, vei face, într-o conferinţă de presă, anunţul trecerii tale la PNL.

Am stabilit detaliile şi ne-am despărţit. Noi, cei din PNL, am mers la sediul partidului, unde era strânsă toată presa, care mirosise deja ceva. Am făcut anunţul mult aşteptat:

– Organizaţia PNL Caraş-Severin îl va propune şi-l va susţine la şefia Consiliului Judeţean Caraş-Severin pe actualul preşedinte al consiliului, domnul Sorin Frunzăverde, prim-vicepreşedinte

al PDL. De asemenea, săptămâna viitoare, domnul Sorin Frunzăverde se va înscrie în PNL. Mâine urmează să facă un anunţ important împreună cu președintele PNL, domnul Crin Antonescu…

Prin telefon, l-am anunţat pe Crin Antonescu:

– Am bătut palma cu Sorin Frunzăverde; mâine vine la Bucureşti, să faceţi anunţul împreună.

A părut foarte bucuros, dar m-a întrerupt:

– Mă sună toată presa; vor să dau o declaraţie. Diseară, merg la o emisiune TV. Pot să spun că Frunzăverde a trecut la PNL?

– Ne-a rugat să aşteptăm până mâine, când vine și el la Bucureşti, să faceţi anunţul împreună, i-am replicat eu. Aşa că ai răbdare până mâine.

Alături de mine, în maşină, Mişu Voicu urmărea pe telefon declaraţiile agenţiilor de presă. Pe la ora 17, îmi spune:

– Sorin Frunzăverde a declarat că nu a demisionat din PDL; „mâine voi ţine o conferinţă de presă şi veţi vedea atunci despre ce este vorba“, a spus el scurt. Toată presa e-n alertă: vicepreşedintele PDL nu poate fi contactat, a adăugat cu tristeţe. De asemenea, nu a dat nicio declaraţie, să confirme cele spuse de PNL, iar „conducerea centrală a PDL dezminte declaraţiile lui Dan Radu Ruşanu privind trecerea lui Sorin Frunzăverde la PNL“.

Sugestivă este îngrijorarea liderilor PNL Rușanu și Voicu în legătură cu faptul că nu aveau o certitudine despre venirea lui Frunzăverde în partidul lor. Relatarea este următoarea:

„Vai de mine! oftez. Ce mă fac?“

Mişu Voicu gândeşte cu voce tare:

– Singurii care au făcut anunţul şi au afirmat că Frunzăverde a trecut la PNL am fost noi. El nu a confirmat acest lucru, dar nici nu l-a infirmat. Dacă mâine spune că nu este adevărat, că este doar o dorinţă de-a noastră, noi nu putem să contestăm cu nimic; este cuvântul nostru contra cuvântului lui.

S-a lăsat o tăcere apăsătoare în maşină – Mişu avea dreptate. Fusese o negociere pe care o confirmă doar o singură parte. „Dacă Frunzăverde o va infirma, suntem în rahat rău de tot, am gândit abătut.”

În avion starea echipei Rușanu-Voicu este rememorată de la agonie la extaz în următorul citat:

„Tăceam ca la priveghi, acompaniaţi de zgomotul elicelor avionului, când, deodată, chiar după anunţul comandantului să ne punem centurile de siguranţă, că trebuia să aterizăm, renunţând să mai chinuiască telefonul, Mişu Voicu s-a întins spre mine şi m-a luat în braţe,  să mă sărute pe obraz:

– Uite, mi-a arătat el telefonul, Sorin Frunzăverde a declarat la Mediafax: „Mă văd construind dreapta modernă alături de Crin Antonescu. Voi candida ca membru PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Caraş-Severin din partea USL. Aşa cum mi s-a propus astăzi, voi deveni vicepreşedinte al PNL“.

Aterizăm fericiţi la Bucureşti: „Am scăpat!“ oftez eu… Sorin Frunzăverde se dovedise un om care-şi respectă cuvântul.”

Capitolul referitor la Frunzăverde redă și un interviu în care Dan Radu Rușanu vorbește sugestiv despre dimensiunea politică a lui Sorin Frunzăverde așa cum liberalii o înțelegeau atunci.

„Red.: Cum se face că, față de ceilalți lideri ai PD, Sorin Frunzăverde, membru fondator și prim-vicepreședinte al partidului, principalul negociator cu liderii europeni pentru aderarea PD-ului la Partidul Popular European, nu este un om bogat (comparativ cu majoritatea liderilor PD), nu a fost implicat în scandalurile de corupție și a fost întotdeauna foarte respectat de ceilalți colegi din conducerea partidului, inclusiv de Traian Băsescu?

D.R.R.: Înainte de 2011-2012, când am negociat cu el trecerea la PNL, l-am cunoscut foarte puțin pe Sorin Frunzăverde. Deși era unul dintre principalii lideri ai PD, era foarte puțin prezent în spațiul public și, așa cum ați remarcat, nu a fost implicat în scandaluri. Cu foarte multă personalitate, vorbind trei-patru limbi străine, …, cu multe cunoștințe printre liderii politici europeni, și nu numai, era un fel de Dan Amedeo Lăzărescu (mai tânăr cu 40 de ani) al PD.

Red.: Atunci, vă întreb cum era Dan Amedeo Lăzărescu în calitatea sa de lider al PNL?

D.R.R.: Mircea Ionescu-Quintus, Dan Amedeo Lăzărescu, Radu Câmpeanu, Bălăceanu-Stolnici erau seniorii partidului față de care aveam un respect deosebit. Erau singurii membri ai Biroului Politic Central pe care nu îndrăznea să-i întrerupă nimeni când vorbeau și pe care întotdeauna îi ascultam cu plăcere.”

Am prezentat câteva pasaje din cartea „Mai există judecători la Berlin”, carte ce va fi lansată la începutul lunii mai la București.

Semnalăm în acest fel o apariție editorială importantă despre o perioadă agitată din istoria recentă a țării, așa cum a văzut-o Dan Radu Rușanu, un foarte important lider național liberal.

Sergiu TABAN

Prim-vicepreședintele PMP Caraș-Severin, Ionuț Popovici, îi cheamă la luptă, în perioada următoare, pe membri politici activi ai fostului PD-L. Perioada de campanie electorală bate la ușă iar unii pedeliști și-au arătat în mediul public dezamăgirea față de modul în care este organizat PNL-ul și rolul diminuat al foștilor activiști ai partidului de guvernământ.

Ionuț Popovici crede că este un moment propice ca actualii pedeliști și nehotărâți liberali, care nu se mai regăsesc în spiritul noului PNL, să revină sub stindardul lui Traian Băsescu, politicianul care a reușit să imprime vechiului PD-L, imaginea unui partid victorios.

„PDL-ul nu mai are astăzi identitate, noul PNL fiind rezultatul unei fuziuni pe hârtie, care nu a reușit să funcționeze în planul politicului românesc. Singura variantă pentru membrii fideli ai fostului PD-L este ca neîntârziat aceștia să revină sub comanda liderului care a dovedit că are capacitatea de a strânge în jurul său un partid politic, cu oameni de valoare și a-l ridica la nivel de partid de guvernământ“, a menționat prim-vicepreședintele PMP, Ionuț Popovici.

Sergiu TABAN

Prezent la Bruxelles în cadrul Adunării Politice a PPE, vicepreședintele PNL Sorin Frunzăverde, politicianul care a purtat negocierile pentru intrarea liberalilor din România în marea familie Pan Europeană a popularilor, a expus între numeroasele subiecte cu care a revenit în țară, posibilitatea ca o altă grupare politică, de această dată din Balcani, să adere la mișcarea PPE. Este vorba de Partidul Sârb Progresist, care și-a manifestat dorința aderării la Partidul Popular European. În acest sens, la reuniunea care va avea loc la Belgrad pe data de 20-21 martie, și la care Sorin Frunzăverde și-a anunțat prezența, va fi dezbătut accesul Partidului Progresist în Mișcarea Populară din Europa. O decizie clară legată de primirea formațiunii politice parlamentare sârbe PSP în familia PPE, din care face parte și noul PNL românesc dar și fostul PDL – opera aderării aparținând aceluiași politician abil, Frunzăverde – va fi luată la începutul lunii iunie, la Oslo. Vicepreședintele PNL, Sorin Frunzăverde a declarat că Partidul Progresist din Serbia are șanse reale de aderare la familia popularilor europeni.

Trebuie amintit faptul că Partidul Progresist din Serbia este opera actualului președinte al Serbiei, Tomislav Nikolic, unul din foștii lideri ai Partidului Radical Sârb. Actualul președinte al Serbiei și fondatorul Partidului Progresist, Tomislav Nikolic, s-a declarat în urmă cu aproximativ 5 ani mai degrabă un pro-rus, decât un fan al Uniunii Europene!

După ce ani de zile a fost mâna dreaptă a ultranaționalistului Vojislav Seselj în Partidul Radical Sârb, Nikolic a fondat în anul 2008 Partidul Progresist, care mai este amintit în presă și ca Partidul Sârb Progresiv.

Paradoxal, Nikolic este cunoscut pentru atitudinea sa anti-UE. Ne amintim că într-o intervenție în Parlamentul Serbiei, Tomislav Nikolic, din postura de lider al PSP la acea vreme, a afirmat răspicat că „ar fi mai bine pentru Serbia să devină o provincie a Rusiei, decât să adere la Uniunea Europeana“. Desigur, între timp devenit președinte al Serbiei, Nikolic și-a schimbat substanțial discursul iar acum este în situația de a aștepta cumințel binecuvântarea familie PPE pentru progresiștii săi.

Sergiu TABAN

Congresului de fuziune a Partidului Național Liberal și a Partidului Democrat Liberal va avea loc mâine, ocazie cu care va fi aprobat textul protocolului alianţei electorale între cele două partide. 

Denumirea alianţei este Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal-Partidul Democrat Liberal, iar denumirea prescurtată ACL PNL-PDL, se arată în protocolul agreat de liberali şi democrat-liberali care conţine şapte articole, potrivit unor surse politice.

Conducerea alianţei, precum şi coordonarea campaniei electorale se asigură de către conducerea operativă desemnată în acest sens, conducere din care va face parte din Sorin Frunzăverde.

Conducerea operativă va fi una paritară, constituită din şase membri ai PNL şi şase ai PDL, respectiv liberalii Klaus Iohannis, Teodor Atanasiu, Sorin Frunzăverde, Ludovic Orban, Marian Petrache, Eduard Hellvig şi democrat-liberalii Vasile Blaga, Gheorghe Flutur, Cătălin Predoiu, Gheorghe Falcă, George Scripcaru şi Mircea Hava.

Alianţa Creştin Liberală Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat Liberal are ca obiectiv participarea cu un candidat şi un program electoral comun la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, potrivit textului protocolului alianţei electorale între PNL şi PDL.

Semnul electoral al alianţei este reprezentat de semnele electorale ale celor două partide deasupra cărora se află acronimul ACL.

Candidatul comun al alianţei va fi desemnat în urma unor cercetări sociologice la propunerea forurilor de conducere ale celor două partide, respectiv de Delegaţia Permanentă a PNL şi de Biroul Permanent Naţional al PDL, se arată într-un comunicat primit la redacție.

Karina TINCUL

Fuziunea dintre PNL și PDL reprezintă cel mai important moment politic pre-electoral, construirea pentru prima dată a unui pol de dreapta puternic, lucru care se observă și în sondaje. Declarația a fost făcută astăzi de Sorin Frunzăverde, vice-președintele Partidului Național Liberal. 

În acest moment, Partidul Național Liberal, cum se va numi după fuziune această alianță electorală pentru susținerea unui candidat propriu și comun la alegerile prezidențiale, reprezintă o foarte puternică alternativă la puterea actuală, a declarat Sorin Frunzăverde.

Vice-președintele Partidului Național Liberal este de părere că la alegerile prezidențiale bătălia se va da între Victor Ponta și candidatul noii grupări de dreapta. De altfel, ultimele sondaje indică un scor destul de apropiat în opțiunile alegătorilor între Victor Ponta și Klaus Iohannis, posibil candidat al PNL la prezidențiale.

Reprezentantul noii formațiuni politice la prezidențialele din noiembrie va fi anunțat pe 5-6 august și va fi ales între candidatul actualului PNL (candidat care va fi cunoscut până pe data de 21 iulie) și candidatul PDL – ului (Cătălin Predoiu).

Săptămâna viitoare va fi consfințită fuzionarea celor două partide sub numele de Partidul Național Liberal, a mai precizat Sorin Frunzăverde, iar sigla viitorului partid va avea atât simboluri ale PNL cât și simboluri europene, având în vedere de formațiunea este afiliată Partidului Popular European.

Karina TINCUL