Prefectul județului Caraș-Severin, Nicolae Ciobanu, pare decis să facă curățenie printre primarii cărășeni. După zicala, „mai bine mai târziu decât niciodată”, reprezentantul Guvernului în teritoriu, a decis să îi demită din funcție pe primarii comunelor Zăvoi și Prigor, Ion Scorobete și Pavel Verindeanu. 

Ordinul privind încetarea înainte de termen a mandatelor celor doi primari a fost semnat de prefect chiar în ajunul Crăciunului. Coincidență sau nu, decizia lui Ciobanu vine la doar câteva zile după ce conducerea PNL Caraș-Severin a cerut public demisia acestuia, unul din motivele invocate fiind tocmai lipsa de reacție a prefectului în cazul primarului de la Zăvoi.

Atât Ion Scorobete și Pavel Verindeanu au fost condamnați de instanță la închisoare cu suspendare, după ce au fost prinși luând mită. Imediat după pronunțarea sentinței, fostul prefect Silviu Hurduzeu a semnat ordinele de încetare a mandatelor celor doi. Aceștia au atacat însă în instanță ordinul prefectului și și-au reluat mandatele în fruntea celor două comune.

Semne de întrebare cu privire la lipsa de reacție a actualului prefect au apărut după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat o hotărâre, în luna iunie a acestui an conform căreia aleșii locali care au fost condamnați definitiv la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiţionată își pierd funcțiile. La momentul respectiv, Ciobanu a refuzat să semneze demisia celor doi primari, afirmând că nu are dreptul să emită noi ordine având în vedere că există sentințe definitive de anulare a ordinelor emise de prefect. După câteva luni, Ciobanu și-a schimbat însă părerea.

În locul lui Ion Scorobete și Pavel Verindeanu, primăriile Zăvoi și Prigor vor fi conduse de cei doi viceprimari: Doru Cîrdei, respectiv, Ion Vintilă-Miclău.

Karina TINCUL

Caraș-Severin se află în topul național al corupției, conform unei analize realizate de România Curată și Societatea Academică din România. Potrivit studiului, județul nostru este devansat în acest top doar de municipiul București și județele Maramureș și Bacău. 

Analiza a fost întocmită pe baza datelor obținute de la Direcția Națională Anticorupție, care a publicat 3.125 de comunicate referitoare la condamnările definitive în cazurile instrumentate de către procurorii anticorupție, în perioada 2010 — 2014. În ceea ce privește condamnările în această perioadă, 2.143 au fost cu suspendare, în timp ce 982 cu executare.

La nivelul județului Caraș-Severin, în perioada 2010-2014, au fost finalizate 76 de procese, 65,79% dintre sentințe fiind condamnări cu suspendare, se arată în această analiză. În 31,58% dintre cazuri au fost implicate fonduri europene, în 56,58% dintre cazuri condamnații lucrau în sectorul public, iar 47,37% dintre aceștia aveau funcții de conducere.

Printre cazurile care fost în centru atenției în ultimii ani în județul Caraș-Severin se numără și cel al fostului primar al municipiului Reșița, Liviu Spătaru, condamnat anul trecut la 3 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de: luare de mită și abuz în serviciu în formă continuată, dar și cazul directorului APIA, Romică Anculia, condamnat la închisoare în mai multe dosare pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită. Codamnat la trei ani de închisoare a fost și fostul consilier județean și director al Moldomin SA, Iacob Chisărău, găsit vinovat de săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la cumpărare de influență, complicitate la trafic de influență și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni. Nu a scăpat de închisoare nici directorul executiv al Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat al județului Caraș-Severin, Ianăș Roșeți, condamnat la 2 ani și 6 luni pentru luare de mită. Prin fața judecătorilor s-au perrindat și mai mulți primari cărățeni, printre care Antonie Bunei, Ion Moșoarcă, Ioan Vetreș, Viorel Mitea Roșca, Ion Scorobete, Ioan Borduz sau Pavel Verindeanu.

Baza de date pe care s-a construit Harta corupției locale este disponibilă aici.

Karina TINCUL

Dosarul lui Pavel Verindeanu este binecunoscut: acesta a fost prins în flagrant în timp ce lua mită 2.000 de euro de la un denunțător pentru concesionarea unui teren aflat în proprietatea comunei, suma reprezentând doar o primă tranșă din banii ceruți de edil. Verindeanu a fost condamnat la un an și patru luni de închisoare cu suspendare, după ce a recunoscut în prealabil că a luat mită.

După darea sentinței, prefectul Silviu Hurduzeu a semnat un ordin de încetare a mandatului de primar al lui Verindeanu, ordin atacat în instanță de edil. Culmea, judecătorii de la Tribunalul Caraș-Severin i-au acordat câștig de cauză primarului condamnat pentru luare de mită, considerând că acesta se poate întoarce la vechiul său loc de muncă, fiind vorba de o pedeapsă cu suspendare și nu cu executare. Decizia Tribunalului Caraș-Severin a fost atacată de reprezentanții Prefecturii la Curtea de Apel Timișoara, recursul acestora fiind însă respins. În consecință, Pavel Verindeanu și-a reluat activitatea de primar al comunei Prigor, la începutul acestei săptămâni.

De altfel, în ultimii ani, toate ordinele de suspendare din funcție emise de Prefectură în situații similare, în care aleși locali au fost condamnați la închisoare cu suspendare au fost anulate pe motiv că executarea sub forma suspendării nu este egală cu executarea cu privare de libertate, a declarat subprefectul Miu Nicolae Ciobanu. ”Este un gol legislativ în această situație. Atunci când s-a emis legea legiuitorul cred că nu a avut prevăzut o situație concretă cu privire la modul de executare al pedepsei, în penitenciar sau cu suspendare. Am informat conducerea Ministerului Administrației și Internelor, pentru că la nivel de țară, de instanțe de judecată, cazuri asemănătoare sunt tratate diferit față de cum au fost tratate la noi în Caraș-Severin”, a declarat subprefectul județului Caraș-Severin.

Urmează să vedem ce se întâmplă în cazul ultimului primar din Caraș-Severin, condamnat la închisoare cu suspendare. Este vorba de primarul comunei Carașova, fostul deputat Mihai Radan. În calitate de deputat, Radan a propus angajarea în cadrul biroului său parlamentar a fiului său și a nurorii sale, a avizat contractele individuale de muncă încheiate cu aceștia și a încheiat un contract civil de prestări servicii cu soția sa, contracte în baza cărora s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceștia în cuantum total de 89.368 lei, sume plătite din bugetul Camerei Deputaților. Mihai Radan a fost condamnat definitiv la începutul acestei săptămâni, la un an de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.

Sursa foto: pressalert.ro.

Karina TINCUL