România se situează pe ultimele locuri din Europa în ceea ce privește acordarea de servicii de îngrijire pe termen lung a persoanelor de vârsta a treia. În încercarea de a remedia, măcar parțial situația, și de a aduce o rază de lumină în viața celor de vârsta a treia, părăsiți de multe ori de familia plecată peste hotare în căutarea unui trai mai bun, a fost lansat un proiect româno-elvețian, care vizează ajutorarea bătrânilor din cinci comunități din România. 

Aproximativ 500 de persoane vor beneficia în viitorul apropiat de servicii de îngrijire la domiciliu prin intermediul acestui proiect implementat de Fundația The Open Network for Community Developement în colaborare cu Asociația de Ajutor Mutual Slatina-Timiș (ADAMS). Programul se desfășoară pe o perioadă de 20 de luni și este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției, prin intermediul contribuției elvețiene pentru Uniunea Europeană.

„Noi am început să învățăm această muncă de îngrijire a bătrânilor prin intermediul românilor care au plecat din țară pentru a avea grijă de vârstnicii de afară. Acum încercăm să intrăm în rândul lumii bune, să învățăm și noi să îngrijim bătrânii noștri din țară. De aceea o să fie pregătiți oameni care să știe cum să ajute bătrânii bolnavi acasă, să îi ajute dându-le un medicament, făcându-le o injecție sau chiar spălându-i”, a precizat, cu ocazia lansării proiectului, președintele organizației ADAMS, Pavel Aghescu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157665087622414″]

Proiectul se desfășoară la nivel național, respectiv în 5 comunități rurale din 5 regiuni ale României: Nord-Est (Moldovița, jud. Suceava), Vest (Armeniș, jud. Caraș-Severin), Nord-Vest (Batăr, jud. Bihor), Sud-Est (Dumitrești, jud. Vrancea), Centru (Bunești, jud. Brașov).

Proiectul va urmări crearea la nivelul fiecărei localități a unor structuri la început  informale – Comitete Sociale Locale și apoi formale – ONG-uri locale furnizoare de servicii de îngrijiri la domiciliu, va sprijini elaborarea de planuri de servicii, de planuri de strângere de fonduri, va asigura furnizarea efectivă de servicii de îngrijiri la domiciliu în cele 5 comunități, a precizat managerul proiectului, Cristina Vladu:

„Aceste servicii sunt niște servicii de minimă demnitate umană, să poți sprijini bătrânul să ducă o viață decentă în ultima parte de vieții lui. Sunt servicii care nu sunt scumpe, sunt servicii care dacă le oferi în comunitate, bătrânul nu mai ajunge la spital, deci nu mai costă statul pe alte parte. Sunt servicii care nu mai reprezintă un moft, ci o necesitate”.

Conform Cristinei Vladu, printre rezultatele așteptate ale proiectului se numără formarea a cel puțin 25 profesioniști și voluntari și oferirea de servicii pentru cel puțin 500 persoane vârstnice (100 persoane în fiecare comunitate), dar și identificarea a cel puțin unei surse de finanțare care să asigure continuitatea serviciilor în fiecare comunitate.

Proiectul „Comunități rurale active în furnizarea și monitorizarea serviciilor de îngrijire al domiciliu – Creșterea accesului la servicii medico-sociale la domiciliu a bătrânilor din 5 comunități rurale” beneficiază de o finanțare de 82.300 de franci elvețieni, din care 8.250 de franci reprezintă contribuția partenerilor români.

Karina TINCUL

În ultimii 25 de ani, județul Caraș-Severin a fost devalizat din punct de vedere social și economic, este de părere directorul Case SA, Pavel Aghescu. Situația nu mai poate continua consideră acesta, iar pentru a supraveghea starea socio-economică din Caraș-Severin și chiar a lua măsuri acolo unde se impun, mai mulți reprezentanți ai societății civile au decis înființarea unei asociații: Agora cărășeană. 

Deși județul Caraș-Severin este al treilea ca mărime din țară și dispune de resurse naturale importante, multe neexploatate cum trebuie, cetățenii județului se confruntă cu dificultăți financiare, dificultăți care au dus la o depopulare a județului, este de părere Aghescu:

„E păcat că am ajuns în situația de a ne târî, în contextul în care avem asemenea bogății neexplorate, neexploatate. Comunitatea cărășeană trăiește în principal din munca celor care sunt angajați ai străinătății. Mii de familii trăiesc din munca femeilor care îngrijesc bătrâni afară. Iar dacă vrem acum să înființăm o unitate productivă, e greu să găsim meseriași, oameni care de fapt neavând locuri de muncă aici au plecat să își câștige necesarul vieții în altă parte”.

Nemulțumit de situația în care a ajuns județul, Aghescu, alături de alți reprezentanți ai societății civile printre care Doru Dinu Glăvan, Victor Manolescu și Mihai Todor, au înființat Asociația Agora cărășeană, care a luat ființă de curând. Asociația își propune să fie un fel de interfață între comunitatea din Caraș-Severin și autoritățile publice, locale și județene. Printre principalele scopuri ale asociației se numără acela de a îmbunătăți accesul cetățenilor la informații de interes public și de a sensibiliza opinia publică față de situația existentă în județul Caraș-Severin, a precizat Aghescu.

Directorul Case SA dă asigurări că pe viitor vor fi monitorizate toate acțiunile de interes public, iar în cazul apariției unor disfuncționalități sau chiar ilegalități, vor fi sesizate organele abilitate. Aghescu a fost ales președinte al Agorei Cărășene, urmând ca în perioada următoare reprezentanții asociației să încerce să atragă noi membri, din diferite sfere de activitate: învățământ, cultură, sănătate, economie.

Karina TINCUL

Terenul de zgură al clubul sportiv Gloria Reșița și de fapt întreaga bază sportivă a clubului sunt de ani de zile în centrul unor dispute. Există un grup de interese care încearcă să să deposedeze Gloria Reşiţa de baza sportivă a asociaţiei, consideră președintele clubului, Pavel Aghescu, iar în încercarea de a împiedica acest lucru, conducerea clubului a depus două plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița. 

”Cele două denunțuri legale reprezintă negarea unor pretenții avute de firma RECONS, care cred că încearcă în acest fel să își acopere daunele pe care le au la nivelul firmei și a retrocedării unei părți din terenul de zgură”, a precizat în cadrul unei conferințe de presă Pavel Aghescu.

În prezent, o treime din terenul de zgură al Gloriei a fost retrocedat cețeanului Ion Lupița (moștenitorul unui proprietar de terenuri de la Câlnic), pe baza unei expertize a expertului tehnic Mihai Ciuvică, pe care conducerea Gloriei îl acuză de mărturie mincinoasă. ”Inițial Ciuvică a făcut o expertiză tehnică topometristică cu privire la întreaga bază sportivă în care a certificat faptul că terenul de zgură este considerat imobil. Ulterior, presupunem la intervenția lui Lupița, a adus un supliment de expertiză în care a retractat ceea ce a spus în prima expertiză, și în care spune că nu este teren construibil, este teren arabil și că poate fi restituit dlui Ion Lupița. Efectul acestei modificări a avut ca rezultat împroprietărirea lui Lupița cu o treime din aceea suprafață. Mai exact i-a adus în patrimoniu 2.622 de metri pătrați din terenul de zgură”, a explicat în cadrul conferinței avocatul clubului sportiv, Cosmin Stoian.

”Pentru realizarea terenului s-au escavat 2450 m cubi de teren vegetal și în locul acestora s-au adus 2500 metri cubi de zgură. Stratul de zgură e undeva la 25-30 de cm adâncime. Să văd eu pe cineva care poată să pună roșii sau cartofi arând 25 de cm de zgură”, și-a arătat indignarea și Pavel Aghescu, care a amintit că în condițiile în care se folosea prima expertiză terenul nu putea fi retrocedat, iar lui Lupița ar fi trebuit să i se dea un alt teren în alte locuri.

Dacă prima plângere penală a fost depusă împotriva expertului topografic Mihai Ciuvică, acuzat de marturie mincinoasă, cea de-a doua a fost depusă împotriva societății Recons, de această dată fiind vorba de infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Societatea lui Gheorghe Filipescu încearcă de ani de zile să intre în posesia bazei sportive a clubului, asupra căreia susține că are dreptul de proprietate. Pe de altă parte Aghescu afirmă că bază sportivă a fost realizată undeva între anii 77 – 85, prin muncă patriotică, fără a se crea datorii ale Gloriei către IJCM, actuala Recons. Mai multe despre pretențiile lui Filipescu, puteți citi în articolul Reper 24 ”Pavel Aghescu: Filipescu vrea să pună mâna cu orice preţ pe baza Gloriei Reşiţa“.

Karina TINCUL

Directorul Case SA, Pavel Aghescu şi-a exprimat dezamăgirea faţă de campania zvonistică privind desfiinţarea clubului sportiv Gloria Reşiţa. „Acest club de fotbal cu tradiţie în Reşiţa nu se desfiinţează. Din păcate, în ultima perioadă, o parte dintre părinţii juniorilor care sunt pregătiţi de antrenorii noştri au căzut pradă zvonisticii şi i-au mutat pe copii la alte cluburi sau pur şi simplu i-au retras“, mărturiseşte cu tristeţe Pavel Aghescu. Acelaşi fost contabil şef al IJCM-ului caută însă, abil cum îl ştim, să nu amintească prea des despre dispariţia echipei de seniori de liga a III-a, Gloria Reşiţa.

Cert este că astăzi baza sportivă a Gloriei Reşiţa este revendicată în instanţă de societatea RECONS a cunoscutului om de afaceri Gheorghe Filipescu, firmă care a preluat la privatizare patrimoniul Întreprinderii Judeţene de Construcţii şi Montaj. Astăzi Filipescu cere în instanţă ca Gloria să revină în proprietatea RECONS, deşi, după cum arată Aghescu, singura legătură între Gloria Reşiţa şi IJCM a fost muncă patriotică depusă de cei peste 4000 de angajaţi ai acestei societăţi de stat, la ora ridicării bazei sportive din cartierul Govândari, bază realizată sub egida autorizaţiei date pe Club Gloria Reşiţa, cu materiale recuperate. „Gloria Reşiţa, construită sub ochii mei începând cu 1976, atunci când am devenit contabil şef la IJCM, nu a fost niciodată parte din patrimoniul acestei societăţi.

Mai mult de atât, Aghescu îl acuză de fals pe Filipescu. La privatizarea IJCM-ului nu a fost înregistrată vreo creanţă către Gloria Reşiţa. Culmea, în 2012, după mai bine de 25 de ani, preşedintele Gloriei s-a trezit cu proprietarul RECONS şi cumpărător al IJCM-ului, făcând procese verbale de recepţie de ordinul miliardelor de lei vechi, în contul datoriilor Gloriei către firma domniei sale.

Ca o concluzie a datelor enunţate şi a stabilirii adevărului, Aghescu consideră că „în acest proces sunt falsuri înregistrate în contabilitatea Recons-ului cu pretenţia absurdă de îmbogăţire fără just temei. Din câte cunosc, îmbogăţirea fără just temei prin fraudă este stipulată de Codul Penal. Prin urmare, împreună cu avocatul clubului, Cosmin Stoian, avem intenţia să deschidăm două procese penale: unul lui Ion Lupiţa pentru falsul în expertiza privind terenul de zgură (fostul teren Ocico) şi lui Gheorghe Filipescu care a îndrăznit să pretindă bunuri care nu aparţin nici fostului IJCM şi nici Reconsului“, a menţionat fostul director economic al societăţii de stat amintite.

Cabana Gloriei Reşiţa de pe muntele Semenic vândută de acelaşi Gheorghe Filipescu!!

Aghescu a mai amintit în conferinţa de presă şi de o altă „ispravă“ a rechinului imobiliar reşiţean şi constructor Gheorghe Filipescu. O altă clădire realizată prin muncă patriotică de IJCM este cabana Căpriorul de pe platoul muntelui Semenic. Acest imobil era destinat cantonamentelor jucătorilor echipei Gloria Reşiţa, cei care au trăit aici momente memorabile, după cum îşi amintesc ei astăzi. Dintr-o eroare regretabilă, această clădire nu a fost înregistrată în patrimoniul Clubului Gloria Reşiţa, ci în cel al Întreprinderii Judeţene de Construcţii Montaj. După privatozarea IJCM-ului de către noul ei proprietar Gheorghe Filipescu, Cabana Căpriorul a încăput pe mâna celui care n-a apreciat efortul realizării ei şi nici destinaţia iniţială. Filipescu a vândut cabana, care nu ar fi trebuit niciodată să îi revină de facto, în doi timpi şi trei mişcări, lăsându-i cu buza umflată pe cei care beneficiau de momente de odihnă şi cantonament în această zonă frumoasă a Banatului Montan.

Sergiu TABAN