Parlamentarul cărășean Ion Mocioalcă dă asigurări că PSD continuă să susțină necesitatea dialogului cu patronatele, sindicatele și cu Opoziția, precum și a prezentării PNRR în Parlament.

În viziunea senatorului este regretabil că lupta politică internă din PNL pune în pericol realizarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României.

„Președintele PSD, Marcel Ciolacu, și-a arătat întreaga disponibilitate de a avea un dialog constructiv cu premierul Florin Cîțu pe marginea PNRR, în condițiile în care Comisia Europeană a respins deja de două ori planul trimis de Guvern.

Este în interesul României și spre binele tuturor cetățenilor ca reprezentanții Guvernului să colaboreze cu cei care pot contribui la salvarea pe ultima sută de metri a PNRR”, declară parlamentarul Ion Mociolacă.

Potrivit senatorului, PSD a reînnoit oferta de a pune la dispoziție toți specialiștii și experții partidului, care să se implice pentru ca România să aibă cât mai rapid un document final, care să respecte cerințele Comisiei Europene.

„Din păcate, constatăm că Ludovic Orban și Florin Cîțu continuă să se comporte politicianist și iresponsabil în această situație critică pentru România.

PSD continuă să susțină necesitatea dialogului cu patronatele, sindicatele și cu Opoziția, precum și a prezentării PNRR în Parlament, exact în termenii în care și Comisia Europeană i-a recomandat premierului Cîțu”, a declarat senatorul social-democrat, Ion Mocioalcă.

Lorena POENARU

Una din temele propuse ieri la ședința Comisiei de Dialog Social a Judeţului Caraş-Severin a fost modul în care văd patronatele (prin reprezentanții organizațiilor acestora) ieșirea din situația economică deficitară a județului nostru, județ în care agenții economici ce oferă servicii sunt mai mulți decât cei care au ca obiect de activitate producția.

Cea mai serioasă problemă sesizată, în discursul său, de președintele Filialei CS –Patronatul Român, Dumitru Micu, este situația UCM Reșița. De aproape 10 ani societatea este în insolvență și nu s-a rezolvat nimic, punându-ne firesc întrebarea: de ce? și nimeni nu poate da răspunsul la o întrebare simplă: cine este proprietarul? În prezent, proprietarul este o căsuță poștală dintr-un bloc din Zurich!

Pe principiul că acolo unde sunt și patronate și sindicate, lucrurile merg mult mai bine, reprezentanții sindicatelor au venit cu un punct de vedere.

Președintele Sindicatului 1771 din UCMR, Jivomir Tovladiat, a punctat o stare de fapt care însă nu are o direcție precisă. Acesta a precizat că pe lângă faptul că UCMR a avut parte de lipsa producțiilor de serie, aceste produse au fost făcute pe un termen lung, iar secretul unui comerț sănătos este acela de a rula o sumă de bani într-un termen foarte scurt, lucru care nu s-a întâmplat în UCMR.

„De exemplu am pierdut sectorul de motoare navale tocmai din acest motiv, dar și din altele, dar ca exemplu – motorul naval îl făceai într-un an și după ce l-ai expediat mai trebuia să aștepți 2, 3, 4 ani de zile până se monta pe navă și după ce se făcea proba…, vă dați seama că pentru o firmă, acum privată și necapitalizată, fără ajutorul băncilor, al statului, nu avea nicio șansă de a supraviețui”, a mai spus liderul de sindicat.

S-a pus astfel întrebarea: cine va prelua conducerea și proprietatea UCMR-ului pentru că este important proprietarul UCMR, pentru că dacă se așteaptă un sprijin din partea statului, cu cine să discute statul dacă nu se cunoaște proprietarul?

Astăzi, UCMR-ul funcționează datorită salariaților, spune Jivomir Tovladiat, al devotamentului acestora care ar fi înțeles situația grea în care se află uzina. Lucrează pe salarii mici și în condiții grele, dar și datorită „dansului pe sârmă pe care îl practică actuala conducere de a găsi contracte și de a plăti salariile la timp”, mai țin UCMR-ul pe linia de plutire.

„Ne simțim semi-abandonați, și vă dau un exemplu, pe vremea asta, în campania electorală aveam parte de o serie de promisiuni electorale că vom fi salvați. Acesta e momentul în care apăreau aceste promisiuni. Vreau să vă zic că nu mai avem parte nici de aceste promisiuni!”, a spus liderul de sindicat.

După o radiografie a stării de fapt, concluzia a fost că nu se întrevede o soluție salvatoare și tot ceea ce se poate face în momentul de față ar fi o conlucrare a organizațiilor patronale locale, care se pare că suferă de aceeași meteahnă ca și cea a sindicatelor, lipsa unității și stabilirea unor obiective comune de interes general, cum ar fi industria și economia județului Caraș-Severin.

Elena FRANȚ

Clienţii restaurantelor şi barurilor care nu emit bon fiscal vor pleca fără să plătească, propun patronatele din turism, alături de TVA de 9% la alimentaţia publică, trecerea bacşişului pe notă şi scutirea de jumătate din taxele şi impozitele pe clădire pentru hotelurile cu activitate sezonieră.

ANAT şi FPTR au propus recent o listă cu 25 de puncte Departamentului pentru IMM şi Turism şi Autorităţii Naţionale pentru Turism, măsurile având ca scop redresarea turismului românesc. Una dintre măsuri vizează, după modelul grecesc, introducerea posibilităţii ca clienţii care nu primesc bon fiscal în unităţile de alimentaţie publică să nu plătească nota. “În acest fel, personalul de servire va fi determinat să emită nota de plată fiscalizată, sub sancţiunea de a nu primi banii de la client. Toate sumele astfel încasate vor fi fiscalizate, ceea ce va aduce bugetului de stat TVA, impozit pe profit şi alte taxe”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Lucia Morariu, preşedintele ANAT.

Patronatele din turism au calculat că sumele care ar fi astfel atrase la bugetul de stat, suplimentar faţă de situaţia prezentă, ar putea constitui resursa necesară aplicării scăderii cotei de TVA de la 24% la 9% la alimentaţia publică, măsură îndelung solicitată de industrie.

Pe 8 aprilie, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) au propus Departamentului pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism un set de măsuri menite să susţina dezvoltarea industriei turistice româneşti. Pe de o parte, s-au solicitat din nou facilităţi pentru industria turistică, precum scutirea de impozit pe profitul reinvestit în turism, cota TVA redusă la 9% pentru toate activităţile din turism sau recunoaşterea primirii de turişti străini în România ca activitate de export, iar, pe de altă parte, s-au propus măsuri care ar putea aduce venituri suplimentare bugetului de stat din activităţile specifice

turismului, astfel încât să se creeze resurse pentru acordarea facilităţilor.

Patronatele au cerut, printre altele, scutirea de impozitul de 16% pentru profitul reinvestit de către structurile de primire turistică şi agenţiile de turism, şi clarificarea procedurilor şi regulilor necesare pentru a dovedi perioada de funcţionare de minim şase luni în staţiunile cu activitate sezonieră, în vederea obţinerii scutirii de 50% pentru taxele şi impozitele pe teren şi clădire.

O altă solicitare este stabilirea unui program de promovare care să susţină turismul medical în România şi elaborarea în regim de urgenţă a unei broşuri dedicate. Una dintre măsurile de sprijin propuse de cele două organizaţii este acceptarea introducerii pe nota de plată a bacşişului, doar în condiţiile în care respectivele sume încasate ca bacşiş ar suporta un impozit maxim de 16% pe venituri. Trecerea bacşişului pe nota de plată, cred patronatele, ar da posibilitatea angajatorului să cunoască atât nivelul veniturilor reale obţinut de angajatul care serveşte, cât şi calităţile personale ale acestuia în procesul de servire a consumatorului, ştiut fiind că aceia care primesc bacşiş mai mare sunt vânzători mai buni şi trebuie recompensaţi şi de angajator prin stimulente.

“De câte ori industria turismului, prin vocea patronatelor, a solicitat facilităţi fiscale, ni s-a cerut să identificăm surse de alimentare a bugetului, pentru a pune de la început ceva în loc”, a spus Morariu. Ea a precizat că propunerea, deşi se referă mai mult la industria hotelieră, a fost susţinută de ANAT, în cadrul parteneriatului pe care îl are cu FPTR, de a promova măsuri comune pentru relansarea industriei. “Măsura propusă va putea avea efecte benefice doar dacă bacşişului de pe nota de plată i se va aplica un impozit maxim de 16%. În cazul în care cineva se va gândi să impoziteze bacşişul cu 80%, cât reprezintă în prezent media taxelor pe salariul net, măsura nu va funcţiona. De asemenea, propunerea o susţinem si va avea efecte benefice doar dacă va fi însoţită de măsuri în contrapondere, de reducere a TVA şi alte facilităţi fiscale pentru turism. Noi ne-am făcut datoria de a indica câteva resurse pentru a susţine facilităţile pe care le considerăm absolut necesare”, a mai spus Lucia Morariu.

Sursa: Mediafax