Consiliul Județean Caraș-Severin și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin organizează astăzi de ora 13:00, ora României, o conferință cu participare națională și internațională.

Conferința face parte din Programul 6 Revista  „Nedeia“ – „Cultură și civilizație în Banatul Montan“, proiectul on line „Caraș-Severin – redescoperiri culturale“ și va fi prima care deschide ciclul conferințelor on line dedicate cunoașterii și promovării județului Caraș-Severin.

Acest demers cultural va avea ca obiectiv principal prezentarea Văilor județului. Vom începe cu Valea Carașului, această primă conferință având titlul „Valea Carașului –bogății și frumuseți culturale“.

Evenimentul se va desfășura on line, pe meet și va fi susținut de domnul dr.Ionel BOTA – istoric, director Centrul Cultural și Complexul Muzeal Oravița.

Vor participa personalități culturale din județ, țară (județele – Timiș, Sibiu, Maramureș, Prahova, Bistrița, Vâlcea și Cluj) și străinătate (Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Belgia) care doresc să re/descopere valorile culturale tradiționale ale acestei Văi.

Lorena POENARU

Oravița îmbină în ultimii ani istoria cu cerințele moderne ale mileniului trei și continuă să atragă investiții atât pentru modernizarea orașului (alimentare cu gaz, refacerea infrastructurii stradale, parcuri, etc) cât și pentru conservarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric, cultural  și arhitectural al localității.

Despre un proiect aflat în derulare, a cărui valoare depășește 5,5 milioane de lei și care este realizat în proporție de peste 50%, a vorbit pentru Reper 24 și primarul Oraviței, Dumitru Ursu: „Amenajarea și dotarea „Muzeului de Istorie al Culturii Văii Carașului”, este parte integrată a “Complexului Muzeal Oravița” și reprezintă unul dintre principalele obiective ale strategiei de dezvoltare durabilă pe termen lung a localității. Prin această investiție ne propunem reabilitarea clădirilor monumente istorice și includerea acestora în patrimonial cultural și turistic al zonei“.

„Ne propunem ca pe lângă lucrările de reabilitare, restaurare și modernizare, prevăzute în proiect,  să beneficiem de dotările muzeale caracteristice în așa fel încât funcționarea acestuia să fie asigurată în totalitate la finalizarea investiției. Concret pot să vă spun că se va lucra atât la interiorul clădirii cât și în exterior: acoperiș, structură de rezistență, reabilitarea pereților exteriori,  a diafragmelor de zidărie, cu relevarea în vederea refacerii a tuturor elementelor ornamentale de pe fațadă, refacerea finisajelor interioare la pereți și tavane, instalație electrică nouă, refacerea zidului de sprijin, sistematizarea curții și racordarea incintei la canalizarea pluvială“.

„Concret, ne dorim creșterea atractivității culturale, turistice și investiționale a orașului Oravița prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural, respectiv înființarea Muzeului de Istorie a Culturii Văii Carașului și introducerea acestuia în cadrul circuitului cultural și turistic, pentru sporirea gradului de accesibilitatea a publicului la valorile culturale“.

Promovarea și conservarea multiculturalității etnice a culturii secolului trecut, emblematice pentru orașul Oravița, este dezideratul spre care tinde primarul Dumitru Ursu care a reușit până acum înființarea a nu mai puțin de 6 muzee tematice: al masoneriei, farmaciei montanistice, CFR-ului, culturii, etnografic și cel al monetăriei imperiale. La toate acestea se adaugă lucrările de reabilitare a Teatrului Vechi Mihai Eminescu.

Dan AGACHE

Institutul Național al Patrimoniului, coordonat de Ministerul Culturii, va acorda finanțare nerambursabilă pentru protejarea patrimoniului industrial, lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, în cadrul subprogramul acţiuni tematice – „Reşiţa, 250 de ani de siderurgie”.

Proiectele trebuie derulare în perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanţare şi 31 octombrie 2021.

Bugetul total al apelului de proiecte pentru Reșița este de 1.000.000 lei.

Finanţarea se acordă numai în condiţiile existenţei unor surse de finanţare proprii sau atrase a beneficiarului finanţării, în numerar, într-un cuantum care nu poate fi mai mic de 10% din valoarea totală a finanţării solicitate.

Solicitanţii pot depune în cadrul unei sesiuni de finanţare maximum 2 proiecte.

Pentru acelaşi subprogram, un beneficiar poate solicita o singură finanţare nerambursabilă în decursul unui exerciţiu financiar, anunță INP.

Mai multe informații găsiți aici: https://patrimoniu.ro/timbru#apel

Lorena POENARU

Proiectul „Ambulanța pentru monumente”, derulat inclusiv în județele Timiș și Caraș-Severin (“Ambulanţa pentru Monumente Banat” coordonat de Asociaţia pentru Patrimoniu Activ-PACT), câștigă cea mai importantă distincție europeană din domeniul patrimoniului, și intră în competiție pentru „Premiul Publicului” care se acordă prin vot, la linkul https://vote.europanostra.org/. 

Gala de decernare a premiilor va avea loc la Bruxelles în 2021 cu participarea înalt reprezentanților Comisiei Europene și Europa Nostra.

În cei patru ani de existență, „Ambulanța pentru monumente” a însemnat: intervenții asupra a 32 de intervenții asupra monumentelor istorice, 10.500 de membri ai comunităților locale conștientizați asupra valorii propriului patrimoniu, 22 de expoziții, 5 camionete dotate cu unelte și echipamente, 233 de voluntari implicați și 73 de parteneri și sponsori, precizează reprezentanții asociației. 

Principalul susținător al proiectului este ASR Prințul de Wales prin The Prince’s Foundation și Anglo-Romanian Trust for Traditional.

Proiectul își propune să acționeze eficient în domeniul salvgardării patrimoniului imobil prin punerea în siguranță a unor obiective de patrimoniu importante aflate în stare avansată de degradare sau de precolaps. Peste 600 de monumente istorice din România aflate în proprietate privată sau publică așteaptă salvarea de urgență și numărul lor crește îngrijorător.

Proiectul “Ambulanța pentru Monumente”  prin intermediul căruia se realizează punerea în siguranță a patrimoniului cultural imobil cu ajutorul voluntarilor, al meșterilor și al comunităților locale sub stricta supraveghere și îndrumare a specialiștilor din domeniul conservării și restaurării monumentelor istorice a fost răspunsul la lipsa de reacție a comunităților, a ministerului de resort și a autorităților în fața amenințărilor de distrugere accelerată a patrimoniului.

Lorena POENARU

Primarul orașului Anina, Gheorghe Românu, atrage atenția asupra unei situații grave: persoane necunoscute au vandalizat și distrus o parte a echipamentelor din fosta Centrala termoelectrică a orașului, o clădire monument istoric. Edilul a notificat deja și conducerea Direcției pentru Cultură a Județului Caraș-Severin asupra situației de la Anina, atrăgând atenția că pagubele produse sunt imense şi irecuperabile.

Situația a fost descoperită după izbucnirea unui incendiu în respectiva clădire, incendiu care a fost stins de pompierii voluntari din cadrul Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Anina.

„Cu acest prilej, după stingerea incendului provocat de către hoţi, s-a constatat faptul că ambele motoare Diesel, tip Sulzer – producţie Elveţia, turbinele, grupurile electrogene, compensatorul şi celelalte echipamente funcţionale au fost distruse şi vadalizate sistematic, pagubele produse fiind imense şi irecuperabile.

Centrala termocelectrică Anina, cu turbine, este declarat monument istoric, Cod LMI CS-II-m-A-10969.01, conform poziţiei nr. 392 din Lista monumentelor istorice 2015 – Judeţul Caras-Severin, listă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 bis/15 februarie 2016.

Ansamblul este în proprietatea firmei S.C. Servicii Energetice BANAT S.A., firmă aflată în lichidare, lichidatorul judiciar fiind firma Management Reorganizare Lichidare. Filiala Timiş S.P.R.L.1 La 14 august 2014, în dosarul Tribunalului Timiş nr. 8776/30/2013, a fost declanşată procedura de faliment simplificată”, explică primarul Gheorghe Românu.

Conform edilului, obiectivul nu mai beneficia de pază, firma lichidatoare luând această decizie în urmă cu aproximativ jumătate de an.

Diana RADU

 

Săptămâna dedicată împlinirii celor 50 de ani ai Muzeului Banatului Montan a început în forță, prin prezentarea unor proiecte de către specialiștii arheologiei de la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, ai Muzeul Banatului din Timișoara, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș și desigur, a gazdelelor de la Muzeul Banatului Montan din Reșița.

„Patrimoniul cultural bănățean, încotro?”, constituie o dezbatere publică care s-a bucurat de un interes al celor dedicați acestui domeniu și care au demonstrat prin sintezele prezentate că își desfășoară cu pasiune fiecare ceas de activitate. Muzeele din Banat se confruntă cu probleme legate de lipsa acută a specialiștilor, dar și de o finanțare care să facă atractivă această ramură intrinsecăa culturii.

Așa cum afirma dr. în istorie Livia Magina, „Patrimoniul cultural, prin componentele sale materiale şi imateriale, constituie baza moştenirii unui popor, fiind o consecinţă directă a evoluţiilor socio-economice şi politice, cu specificităţi datorate apartenenţei la o comunitate, etnie, naţiune, religie. Cu toate acestea, importanţa socială, dar mai ales economică a patrimoniului cultural, este prea puţin cunoscută şi valorificată. Patrimoniul cultural este componentă fundamentală a diversității culturale și a dialogului intercultural“.

La rândul său, proaspătul director al Muzeului Banatului Montan, Flavius Bozu, a ținut să remarce la deschiderea săptămânii care marchează jumătate de veac de existență ai Muzeului Banatului Montan:

Specialiștii de la Muzeul Banatului din Timișoara au prezentat o lucrare documentată despre cele 400 de movile funerare din Banat și modul în care au fost acestea supuse cercetarii arheologice, în ultimii ani.

Despre patrimoniul cultural din județul Timiș, o prezentare amplă și aplaudată la scenă deschisă i-a aparținut arheologului Victor Bunoiu, consilierul Direcției Județene pentru Cultură Timiș.

Despre considerentele şi nevoile identificate prin analizele făcute la nivel local, în „Anul european al patrimoniului cultural”, arhg. Victor Bunoiu, consilier pe probleme de arheologie în cadrul Direcţiei Județene pentru Cultură Timiș, a declarat:

Managerul Muzeului Banatului Montan din Reșița, Flavius Bozu și purtătorul de cuvânt al MBM, arh. dr. Livia Magina, vor fi prezenți joi, 17 mai, ora 19:00, la Reper 24, unde vor dezbate pe marginea celor 50 de ani de activitate împliniți de muzeul reșițean și perspectivele acestei instituții.

Sergiu TABAN

Începând cu anul 2018 există șanse mari ca, dacă nu toate, măcar o parte din clădirile valoroase de patrimoniu ale județului, și nu numai, să se bucure de atenția cuvenită.

Acest lucru va fi posibil, susține europarlamentarul Mircea Diaconu prezent săptămâna trecută la Reșița, prin inițiativa Uniunii Europene de a organiza un program prin care să se stabilească anumite grupuri de lucru în vederea identificării nevoilor fiecărui județ pentru revigorarea patrimoniului cultural.

 „În anul 2018, tema principală a Uniunii Europene şi a instituţiilor europene este patrimoniul. În acest an se fac, la nivelul întregii Europe, grupuri de lucru. Statele membre, inclusiv România, au fost deja invitate la Bruxelles şi li s-a explicat mecanismul de lucru al acestui program. Acum, ar urma ca structurile centrale, în speţă, Ministerul Culturii, care a cam dat acest subiect Institutului Naţional al Patrimoniului, să înfiinţeze aceste grupuri de lucru. Se vor aduce în discuție studii, politici culturale, politici de patrimoniu pentru viitor, vor avea loc dezbateri şi se vor trage concluzii, de la politică, la geo-politică. De asemenea, au apărut încă patru direcţii, în afară de cea de cultură din cadrul Comisiei, cu alte specialităţi, cu bugetele lor, care s-au adăugat acestui program, deoarece, au simţit că se poate discuta, în mod concret, chestiuni de risc imediat european. Programul are opt milioane euro, pe care i-am negociat cu Comisia şi cu Consiliul, la care se adaugă şi alte bugete ale acestor direcţii, precum şi bugetele naţionale, în total fiind vorba despre aproximativ 40 – 50 de milioane euro”, a explicat Mircea Diaconu.

Din grupurile de lucru vor face parte autorităţile locale, asociaţii culturale, specialiști în domeniul culturii, dar și reprezentanți ai mediului academic.

La 9 februarie 2017, reprezentanții Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o decizie de proclamare a unui An European al Patrimoniului Cultural (2018).

Patrimoniul cultural include vestigii ale trecutului care îmbracă forme și aspecte variate. Printre acestea se numără monumente, situri, tradiții, cunoștințe și forme de expresie ale creativității umane transmise de la o generație la alta, precum și colecții păstrate și gestionate în muzee, biblioteci și arhive.

Țelul acestei inițiative este de a aduce mai puternic în centrul atenției istoria și valorile europene și de a întări sentimentul existenței unei identități europene. În același timp, inițiativa atrage atenția asupra posibilităților oferite de patrimoniul nostru cultural, precum și asupra provocărilor cu care acesta se confruntă, putând fi enumerate aici impactul trecerii la era digitală, presiunile fizice și de mediu asupra siturilor de patrimoniu și traficul ilicit cu bunuri culturale.

Principalele obiective ale anului european sunt: promovarea diversității culturale, a dialogului intercultural și a coeziunii sociale; sublinierea contribuției economice a patrimoniului cultural la sectoarele creative și culturale, care includ întreprinderi mici și mijlocii, precum și la dezvoltarea locală și regională; reliefarea rolului patrimoniului cultural în cadrul relațiilor externe ale UE, inclusiv sub aspectul prevenirii conflictelor, al reconcilierii post-conflict și al reconstruirii elementelor distruse ale patrimoniului cultural.

Anul European va dispune de un pachet financiar de 8 milioane de euro.

Alexandra JURCA

Comisia de Administrație Publică din Senat a avizat favorabil marți proiectul de modificare a Legii 215 privind administrația publică locală. Una dintre modificările legii propune ca hotărârile referitoare la patrimoniul unităților administrativ-teritoriale să fie adoptate de consiliile locale și județene cu votul majorității simple (jumătate plus unu) a aleșilor locali în funcție. În momentul de față, conform prevederilor în vigoare, este nevoie de votul a două treimi din numărul total al consilierilor în funcție.

O inițiativă legislativă aparținând grupului PSD în 2014 și depusă la Senat fost reluată zilele trecute la Comisia de Administrație Publică din Senat. Conform modificărilor ce au primit aviz pozitiv de la comisie, proiectele de hotărâre ce privesc patrimoniul consiliilor locale și județene nu vor mai fi aprobate cu votul a două treimi din numărul consilierilor locali în funcție, ci doar cu majoritatea simplă, respectiv jumătate plus unu din numărul aleșilor locali din forurile deliberative. Proiectul de modificare a Legii Administrației Publice Locale mai are nevoie de aprobarea Comisiei Juridice a Senatului, după care va fi supusă dezbaterii în plen.

O astfel de modificare ar limpezi apele în consiliile locale din Reșița, Caransebeș și Moldova Nouă, administrații conduse de liberali, deși la nivel național liberalii consideră această inițiativă ca fiind „încă o lovitură statului de drept prin modificarea art. 45 din Legea 215/2001 ce prevedea ca hotărârile privind patrimoniul să fie adoptate cu votul a doua treimi din numărul total al consilierilor în funcție. Pentru a deține controlul absolut, PSD a votat, cu toată împotrivirea parlamentarilor PNL, USR, UDMR, ca deciziile să se adopte cu votul a 50%+1 din numărul consilierilor în funcție. Decizia luată în Comisia de administrație din Senat, Camera decizională în acest caz, va pune la discreția PSD gestionarea abuzivă a bunului public aflat în proprietatea administrațiilor locale, inclusiv în cazul Primăriei Capitalei”, arată într-un comunicat de presă senatorul PNL, Cătălin Toma.

În expunerea de motive a inițiatorilor este arătat faptul că modificarea adusă este menită să impulsioneze mediul de afaceri, fapt ce va stimula investițiile și implicit se vor crea noi locuri de muncă.

John GAVRILESCU

Direcția de Administrare a Domeniului Public și Privat a Județului Caraș-Severin, aflată în subordinea Consiliului Județean ar putea trece în perioada următoare printr-o serie de reorganizări. Președintele forului județean, Silviu Hurduzeu, s-a declarat nemulțumit de modul în care își desfășoară activitatea Direcția, anunțând că în prezent se caută soluții pentru eficientizarea acesteia. 

„Evident că nu sunt mulțumit. Dacă la nivelul județului Caraș-Severin sunt 700 de km de drumuri în stare proastă și foarte proastă, nu am cum să fiu mulțumit. La fel de adevărat este că nu e vina unei singure persoane pentru acest lucru, e o problemă care a degenerat în timp. Am ajuns aici după mai mulți ani și nu aș vrea acum să identific vinovați.

În acest moment, sunt în analiză mai multe soluții legate de Direcția de Drumuri. Cred însă că o conștientizare, o eficientizare și un management performant sunt soluțiile pe termen scurt și mediu”, a declarat Hurduzeu.

De altfel președintele forului județean a adăugat că la ora actuală se urmărește o eficientizare a tuturor direcțiilor din cadrul Consiliului Județean, inclusiv a aparatului propriu al CJ, pentru atingerea acestui obiectiv fiind luate în considerare reorganizările și transformările acestora.

În prezent, Direcția de Patrimoniu este condusă de Corina Pascotă. Aceasta a fost numită pe post în luna decembrie a anului trecut. Anterior, Direcția a fost condusă de directorul adjunct Marius Andrițoi, rămas în fruntea instituției după ce directorul Ianăș Roșeți a fost arestat, în vara anului 2014, pentru luare de mită.

Karina TINCUL

Poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale au descins astăzi la șapte locații  domiciliare ale unor persoane bănuite de infracțiuni privind protecţia patrimoniului arheologic.

Oamenii legii au efectuat şapte percheziţii, atât pe raza judeţului Caraş-Severin, cât şi în Timiş, la locuinţele persoanelor bănuite.

Perchezițiile au avut la bază mai multe dosare penale pentru săvârşirea infracţiunilor de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic fără autorizare prealabilă, sau furtul unui bun ce face parte din patrimoniul naţional şi distrugere.

Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este de aproximativ 50.000 de euro, până în prezent fiind recuperaţi doar puțin peste 10.000 de euro.

Alexandra JURCA