Împătimiții de offroad, enduro sau ATV-uri dau de furcă autorităților în privința stopării acestui fenomen prin care este de-a dreptul vandalizată vegetația din zonele alpine ale județului, urmările fiind catastrofale.

Soluțiile pe care președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, un pasionat de frumusețile montane, după cum se știe, le vede pentru a stopa aceste practici distructive și interzise prin lege sunt greu de pus în aplicare.

„Faptul că 1.000 -2.000 de persoane, în România pot să facă ce doresc, este un lucru trist. Impactul ATV-ului, a motocicletei de teren și a Jeep-ului, în momentul în care iasă de pe drum sau iasă de pe macadam, pe golul de munte, pe covorul vegetal, este devastator în special atunci când solul este ud și nimeni, sau sunt foarte puțini cei care zis: „nu mă duc să mă plimb pentru că a venit ploaia, gata, mă opresc! Degradările pășunilor din munții și din zona înaltă a Caraș-Severinului sunt deosebit de grave. Peste tot sunt „bulevarde”, drumuri dublate, triplate, unde covorul vegetal este dispărut și unde ravenele ajung și la 2 metri din cauza acestui fenomen”, a declarat președintele CJ.

Acest fenomen de lumea a treia, după cum îl cataloghează Romeo Dunca, este amplificat și de străinii care vin în zona montană a județului pentru a profita de „niște noroi adevărat”.

„Cetățenii vest-europeni civilizați vin aici pentru că pot cunoaște niște noroi adevărat pentru care natura s-a chinuit mii de ani să-l transforme în covor vegetal și la o accelerare a unui „macho” îl transformă într-o dâră de pământ negru”, afirmă cu dezamăgire președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca.

Legislatia în vigoare privind protecția mediului interzice „accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanți fosili pe suprafața ariilor naturale protejate, în scopul practicării de sporturi, în afara drumurilor permise accesului public și a terenurilor special amenajate”.

foto: facebook

Lorena POENARU

Anul 2018 aduce schimbări și în ceea ce privește încasarea subvențiilor pentru pășuni de la APIA, sume care ar putea fi pierdute acolo unde nu există amenajamente pastorale, devenite obligatorii începând cu acest an.

Mai exact, primăriile sunt nevoite să întocmească amenajamente pastorale avizate de Direcția de Agricultură pentru fiecare pășune și pajiște în parte, dacă vor să primească sprijin financiar.

La nivel de județ, doar 49 de localități cărășene din 77 au amenajamentele pastorale realizate anul trecut. Alte cinci localități sunt încă în procesul de întocmire a acestor amenajamente, în timp ce 23 nici măcar nu s-au apucat de ele.

În administrarea pajiștilor unei comune sau localități, principalul instrument utilizat este planul de management, respectiv modul de gestionare a pajiștilor ce se stabilește prin amenajamente pastorale și regulamentul pentru acestea.

Amenajamentul pastoral reprezintă documentația care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor, în conformitate cu obiectivele de management al pajiștilor. Doar cu ajutorul acestor amenajamente, fermierii mai pot primi subvenții de la APIA.

Diana RADU