Eurodeputatul Victor Negrescu, raportor alternativ din partea Grupului S&D pe bugetul european pentru anul 2022, a cerut în plenul Parlamentului European mai multă ambiție din partea Comisiei Europene și statelor membre privind implementarea programelor europene, solicitând, printre altele, autorităților europene, ca România să fie primită rapid în spațiul Schengen.

„Bugetul european pentru anul viitor este un moment-cheie pentru implementarea cadrului financiar multianual și a planului de redresare. De aceea, Grupul S&D din Parlamentul European a cerut mai multă ambiție din partea Comisiei Europene și a statelor membre în implementarea multiplelor programe și inițiative destinate gestionării pandemiei și pregătirii în fața provocărilor viitoare legate de transformarea digitală și de mediu. Mai multe investiții în sănătate, educație și infrastructura socială, prioritizarea cercetării și inovării, sprijinirea start-up-urilor și IMM-urilor, ajutorul pentru grupurile vulnerabile și promovarea egalității de gen trebuie să fie parte integrantă a ceea ce ne propunem pentru viitorul Europei. Cerem un buget european centrat pe interesele cetățenilor, care aduce plusvaloare în toată Europa”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

Eurodeputatul a făcut referire la România în intervenția sa din plenul legislativului european, atrăgând atenția asupra nevoii ca țara noastră să fie sprijinită în vederea creșterii absorbției fondurilor europene. Acesta a solicitat integrarea rapidă a României în spațiul Schengen, reușind, în acest sens, să obțină sprijinul colegilor europarlamentari pentru amendamentul său la raport.

„Trebuie să adresăm toate provocările la nivel local și global. Astfel, sunt mulțumit de sprijinul acordat amendamentului nostru prin care cerem integrarea României, Bulgariei și Croației în spațiul Schengen. Toți cetățenii trebuie să fie beneficiarii cadrului financiar multianual și planului de redresare. De aceea, Uniunea Europeană trebuie să depună eforturi pentru un răspuns mai puternic și eficient la criză, asigurându-se că toate statele membre vor avea capacitatea de a face anul 2022 un an al absorbției complete. Coeziunea este cheia! Nu putem repeta greșelile făcute la începutul cadrului financiar multianual anterior. Trebuie să creștem transparența și să reducem birocrația legată de fondurile europene. Din păcate, anumite guverne, precum cel din țara mea, România, sunt incapabile să dezvolte un răspuns potrivit la criză folosind fonduri europene și aici trebuie să intervenim”, a adăugat raportorul alternativ, eurodeputatul Victor Negrescu.
Dan AGACHE

Parlamentul European a votat o rezoluţie prin care declară Uniunea Europeană „zonă de libertate LGTBIQ”, la doi ani după ce autoritățile locale din Polonia au creat peste o sută de „zone libere de LGBTIQ”, anunță legislativul european într-un comunicat. Rezoluția Parlamentului European, sprijinită și de Comisia Europeană, a fost adoptată cu 492 de voturi pentru, 141 împotrivă și 46 de abțineri, notează Agerpres.

„Ca răspuns față de regresul drepturilor LGBTIQ în unele state ale UE, în special Polonia și Ungaria, membrii Parlamentului European au declarat Uniunea Europeană o zonă de libertate LGBTIQ”, precizează legislativul european, menționând că această declarație este și o reacție împotriva creării „zonelor libere de LGBTIQ” în Polonia. Acestea din urmă, scrie Parlamentul European în comunicatul său, „sunt parte a unui context mai larg în care comunitatea LGBTIQ în Polonia este supusă la tot mai multe discriminări și atacuri, în special creșterea discursului de ură din partea autorităților locale, oficialilor aleși (inclusiv actualul președinte) și mass-media proguvernamentale”.

Deși executivul comunitar a respins finanțări europene pentru orașele poloneze criticate la Bruxelles pentru aceste măsuri, legislativul european cere Comisiei Europene să meargă chiar și mai departe cu represaliile împotriva Poloniei, sugerând astfel proceduri de infringement, activarea Articolului 7 și aplicarea recentului mecanism de suspendare a fondurilor europene prin invocarea încălcării statului de drept.

Declarația Parlamentului European face referire și la Ungaria, criticând rezoluția adoptată de orașul Nagykáta în noiembrie 2020 pentru interzicerea „diseminării și promovării propagandei LGBTIQ” și amendamentele constituționale adoptate o lună mai târziu de Parlamentul de la Budapesta care, potrivit Parlamentului European, „limitează și mai mult drepturile persoanelor LGBTIQ” și „nu țin cont de existența persoanelor transgender și non-binare și le limitează dreptul la viața de familie”.

„Persoanele LGBTIQ oriunde în Europa trebuie să se bucure de libertatea de a trăi și de a-și arăta public orientarea sexuală și identitatea de gen fără teama intoleranței, discriminării sau persecuției, iar autoritățile de la toate nivelurile de guvernare în întreaga Uniune Europeană trebuie să protejeze și să promoveze egalitatea și drepturile fundamentale pentru toți, inclusiv pentru persoanele LGBTIQ”, concluzionează Parlamentul European în declarația votată.

Dezbătută miercuri, aceasta a fost sprijinită de principalele grupuri politice europene, respectiv grupul popularilor (PPE), cel al socialiștilor (S&D) și Renew Europe, care a inițiat rezoluția, în timp ce grupul Identitate și Democrație și cel al Conservatorilor și Reformiștilor au catalogat-o drept „ridicolă”, potrivit agenţiei EFE.

Dan AGACHE

Raportul europarlamentarului Victor Negrescu privind elaborarea unei politici europene în materie de educație digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European (26 de voturi pentru și niciun vot împotrivă). Documentul prevede creșterea alocărilor financiare pentru educație în programele europene, în mod special pentru educația digitală și solicită statelor membre să aloce minim 10% din Instrumentul pentru Redresare și Reziliență către educație.

În raport se face referire de asemenea la importantele decalaje existente între statele membre și regiuni privind accesul la educație digitală, menționând problemele întâmpinate de România în a asigura aceste oportunități pentru toți elevii și profesorii.

„Educația digitală nu mai trebuie să fie un privilegiu. Niciun copil, niciun cursant nu trebuie să mai rămână în urmă. Prin raportul nostru definim ceea ce înseamnă cu adevărat educația digitală de calitate, metodele, practicile, dispozitivele, infrastructura și arătăm cum putem ajunge la nivelul dorit, investind suplimentar în educație, începând cu planul pentru redresare și reziliență. Educația digitală nu are nicio legătură cu ce s-a întâmplat în România. Nu înseamnă să dai o tabletă unui copil sau să faci cursurile prin aplicații gratuite de mesagerie. Ce s-a întâmplat timp de un an în România, când circa 1 milion de copii nu au avut acces la educație, nu a mai avut loc nicăieri în Europa într-o asemenea proporție și nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Decidenții din România trebuie să înțeleagă că digitalizarea educației nu se poate face fără implicarea profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale, experților sau societății civile. Din păcate, modul în care se decid alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență și cum se definesc proiectele pentru educație riscă să conducă la pierderea acestei oportunități uriașe pentru educație“, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu.

 Câteva din punctele importante menționate în cadrul raportului:

– se solicită alocarea a minim 10% din instrumentul de redresare și reziliență pentru educație și a 20% pentru transformarea digitală;

– se definește educația digitală de calitate și se setează instrumentele pentru aplicarea unor standarde în domeniu;

– se fixează obiectivul accesibilizării pentru toți a educației digitale și combaterea activă a inegalităților și discrepanțelor de orice natură: programe de formare pentru profesori, elevi, studenți și părinți; se definește accesul la educația digitală și infrastructura digitală ca fiind un drept universal; se solicită alocarea de resurse financiare suplimentare; se menționează programele care pot sau au avut succes; se vorbește de nevoia de adaptare a învățământului tehnic, a educației continue sau a învățământului pentru persoane cu dizabilități; se subliniază importanța corelării educației digitale cu grupa de vârstă sau tipul de educație;

– se susține dezvoltarea unor hub-uri dedicate educației digitale și a unui dialog permanent cu actorii relevanți din educație pentru a deveni co-creatori ai educației;

– se lansează proiectul Universității Online Europene, o platformă ce permite digitalizarea învățământului superior;

– se inițiază un proiect privind educația despre inteligența artificială și robotică, cu scopul de a fi accesibil la nivel european;

– se întărește nevoia creșterii competențelor digitale și media și se atrage atenția asupra nevoii de a preîntâmpina riscurile existente online;

„Prin acest raport reușim să întărim rolul profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale și societății civile în definirea viitorului educației la nivel european, creând mecanisme active prin care aceștia pot participa și influența politicile în domeniu și fondurile alocate în acest scop la nivel european. Un aspect obținut prin acest raport a fost să întărim faptul că Uniunea Europeană are o responsabilitate privind educația și că trebuie să aibă competențe pentru a interveni și a sprijini educația digitală de calitate. Pentru prima dată se vorbește de politici educaționale la nivel european și se întărește rolul educației în rapoartele de țară. Acest lucru se traduce prin fonduri europene suplimentare dar și norme și standarde comune”, a precizat europarlamentarul Victor Negrescu, care a lansat din nou o invitație la dialog autorităților pentru a sprijini educația.

Conform programului Parlamentului European, raportul urmează să fie votat în sesiunea plenară în cursul lunii martie. De la începutul pandemiei, eurodeputatul român a organizat mai multe consultări publice privind digitalizarea educației și s-a implicat activ în sprijinirea accesului la educație, creând un canal educațional video și prima tabletă educațională românească, distribuită gratuit, cu conexiune la internet, la mii de copii din toată țara. Acesta a fost de asemenea autorul amendamentului prin care Parlamentul European solicită statelor membre să aloce minim 10% pentru educație din planurile de redresare și reziliență.

Sursă foto: romaniajurnal.ro

Dan AGACHE

Comisia pentru Petiții a Parlamentului European a supus dezbaterilor petiția depusă de europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, realizată cu sprijinul PES Activists România și a Partidului Social Democrat, și semnată de circa 50.000 de persoane, privind drepturile lucrătorilor români din Uniunea Europeană.

În cadrul dezbaterilor, membrii Comisiei pentru Petiții au susținut propunerile europarlamentarului român privind nevoia ca drepturile lucrătorilor români să fie respectate și au solicitat Comisiei Europene, prezentă la audieri, să întreprindă măsuri ferme pentru ca astfel de situații precum cele de anul trecut când drepturile muncitorilor români au fost încălcate, să nu se mai întâmple.

„Prin această petiție solicităm, în numele celor afectați de nedreptățile prezentate în cadrul documentului discutat astăzi, sprijinul Parlamentului European în vederea respectării drepturilor lucrătorilor români din Uniunea Europeană. Petiția noastră, inițiată de PES activists România împreună cu Partidul Social Democrat și numeroase structuri asociative și sindicale, semnată de 50.000 de persoane până la data depunerii, și alte zeci de mii ulterior, se dorește a fi un apel consistent pentru un demers european în vederea protejării lucrătorilor mobili din Uniunea Europeană, atât cu caracter sezonier, cât și transfrontalier sau intra-european. Documentul transmis instituțiilor europene prezintă situații exacte prin care lucrători europeni, în cazul de față români, sunt puși în fața unor situații ce contravin clar legislației europene și naționale în materie de drepturi sociale și medicale”, a explicat demersul eurodeputatul social-democrat.

Spețele prezentate în cadrul petiției se referă la perioada de lockdown de la începutul crizei COVID-19, când un număr important de lucrători români au fost transportați, fără respectarea normelor sanitare și sociale stabilite la nivel național sau european, în diferite state membre ale Uniunii Europene, pentru efectuarea unor munci sezoniere sau activități de tip social în baza unor acorduri bilaterale agreate între respectivele țări și Guvernul României. Petenții au arătat că în respectivele acorduri, în forma comunicată public, se indică posibila depășire a cadrului de reglementare european privind criza COVID-19.

Comisia pentru Petiții a decis să continue investigația și să trimită o scrisoare autorităților române privind situația lucrătorilor români, în care să atragă atenția asupra încălcărilor privind legislația europeană și națională în materie de drepturi și standarde sociale și medicale.

Dan AGACHE

Parlamentul European a adoptat joi, 22 octombrie 2020, cu 593 voturi pentru, rezoluția privind educația în contextul pandemic actual, realizată la propunerea europarlamentarului Victor Negrescu. Documentul susține necesitatea suplimentării alocărilor bugetare pentru educație la nivel național și european, reiterând solicitarea de a tripla bugetul pentru programul educațional Erasmus+ și de a aloca sume suplimentare din Planul de relansare economică.

Parlamentul European cere eliminarea decalajelor digitale, subliniind că acest lucru trebuie să reprezinte o preocupare imediată, iar Comisia Europeană ar trebui să acorde prioritate investițiilor în conectivitate și echipamente, în special în zonele îndepărtate și rurale, precum și instruirii cadrelor didactice în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii.

„Sunt bucuros că am devenit vocea Parlamentului European în domeniul educației și că, împreună cu colegii mei, am transmis un mesaj foarte puternic privind nevoia de a finanța corespunzător educația și de a întări cooperarea într-un domeniu cheie pentru viitorul Europei. Votul covârșitor în favoarea rezoluției scoate în evidență faptul că sistemele noastre educaționale nu au fost pregătite pentru a gestiona impactul pandemiei COVID-19 și nu au fost suficient de adaptate lumii moderne în care trăim”, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu.

Rezoluția propune, printre altele, crearea unei platforme care să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre, în contextul în care, potrivit datelor colectate de UNESCO, chiar și în țările cele mai dezvoltate din lume, în timpul primei crize COVID-19, accesul la educația digitală a fost limitat. Spre exemplu în România analizele independente realizate de structurile implicate în domeniul educației au arătat că peste aproape un milion de copii nu au avut acces la educație.

„Am prezentat, în cadrul rezoluției, soluțiile noastre pentru modernizarea educației, crearea unor platforme colaborative, înființarea universității online europene și scoaterea în evidență a exemplelor de bune practici. România ar putea să învețe din toate acestea, dacă educația ar fi fost o prioritate pentru actualii guvernanți. Le mulțumesc tuturor celor care au sprijinit efortul nostru și mai ales profesorilor, părinților și cursanților, care în aceste zile fac tot posibilul pentru ca procesul educațional să continue”, a subliniat Victor Negrescu.

Dan AGACHE

Aproape 100 de elevi din liceele reșițene s-au întâlnit, la sfârșitul săptămânii trecute, cu Mihai Roșioru, reprezentantul Biroului Parlamentului European în România.

Întâlnirea a avut loc în cadrul campaniei apolitice de promovare a participării la vot, ,,Votează pentru viitorul tău”, la inițiativa Asociației Nevo Parudimos.

Invitatul le-a explicat elevilor prezenți rolul Parlamentului European și modul în care acesta funcționează, precum și ce presupun alegerile europene, dar și ce putere de decizie au tinerii prin votul lor. Mihai Roșioru a prezentat două filmulețe și a explicat succint cele două subiecte amintite mai sus, invitându-i pe tineri să participe la discuții cu întrebări și curiozități.

Întâlnirea cu Reprezentanța Parlamentului European în România a avut loc în incinta Universității Eftimie Murgu din Reșița, sala Aula Magna.

Campania „Votează pentru viitorul tău”, lansată în 24 aprilie la Reșița de un grup de ONG-uri, are ca scop promovarea, în special în rândul tinerilor, a participării la vot și se desfășoară până pe data de 23 mai.

În cadrul campaniei vor avea loc mai multe evenimente: sesiuni de Teatru Stradal susținute de voluntarii internaționali ai Asociației Nevo Parudimos și o parte din studenții de la Liga Studenților, în special voluntarii veniți prin programul Erasmus+, care vor fi actorii acestor piese de teatru și evenimente stradale, în zilele de 11, 12, 18 și 19 mai, precum și o întâlnire cu Reprezentanța Biroului European pentru Cetățeni, în 16 mai.

Printre evenimente se mai numără: „Treasure hunt”„ cu liceele din oraș, care va avea loc în 17 mai, și două zile în care se va desfășura competiția de tipul Oxford Debate, în 21 și 22 mai.

Elena FRANȚ

România va trece în noaptea de sâmbătă spre duminică la ora de vară, ora 03:00 devine ora 04:00. Ziua de 25 martie va fi, astfel, cea mai scurtă zi din acest an. După ce vom da ceasurile cu o oră înainte, diferența dintre ora oficială a României și Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore. 

Trecerea la oră de vară a fost un subiect mult discutat în ultimele luni, după ce au apărut informații eronate cum că la nivelul Uniunii Europene s-a decis abandonarea acestui practici. Pentru moment însă o astfel de decizie nu a fost încă luată. Tot ce a făcut Parlamentul European a fost să ceară Comisiei Europene o evaluare a avantajelor şi dezavantajelor schimbării orei în mod semestrial şi să prezinte dacă este necesară o revizuire a directivei care o organizează în cadrul Uniunii Europene.

Ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în România, în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 până în 1940, ora de vară a fost introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică din octombrie, iar din 1941 până în 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. România a reintrodus aceasta măsură în anul 1979, pentru folosirea optimă a luminii naturale și pentru reducerea iluminatului artificial. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din martie.

Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

foto: reporterntv.ro

Diana RADU

Oferta turistică dar și cea economică din județul Caraș-Severin vor fi prezentate în viitorul apropiat executivului și instituțiilor europene. Totul în cadrul unui eveniment la care sunt așteptate să participe mii de persoane. 

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a declarat recent în cadrul unei conferințe de presă susținute la Reșița că au fost puse bazele unui proiect în cadrul căruia o delegație din Banat și Transilvania va fi prezentă în luna aprilie la Bruxelles pentru a prezenta interesele economice ale acestor regiuni: ”Vor fi prezentate oportunitățile turistice și economice pe care le oferă aceste zone, inclusiv județul Caraș-Severin. Va exista acolo efectiv un birou unde se vor organiza evenimente. Această delegație va fi deschisă în cadrul unui eveniment care va dura două zile, unde sperăm să avem aproximativ 10.000 de participanți”, a precizat Negrescu.

Evenimentul va fi organizat în colaborare cu comunitatea de români care trăiește în Belgia. De fapt, este vorba de o manifestare cu tradiție în capitala Belgiei și care anul acesta va fi dedicată Banatului și Transilvaniei, oferind oportunitatea inclusiv orașului Reșița și județului Caraș-Severin să își prezinte tradițiile culturale și oferta economică și turistică, a adăugat europarlamentarul. Participanții la eveniment vor avea prilejul să se întâlnească cu comisari europeni, cu miniștrii belgieni și cu diverse persoane care pot sprijini dezvoltarea acestei zone a țării.

Karina TINCUL