Parlamentul European a aprobat, cu o largă majoritate, raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind construcția unei politici europene în materie de educație digitală. Legislativul european solicită în acest raport măsuri concrete din partea statelor membre pentru a asigura accesul tuturor la educație digitală în perspectiva noului val al pandemiei.

În intervenția sa din plenul legislativului european, europarlamentarul român a precizat că raportul caută să definească o educație digitală de calitate, dar și să prevină riscurile și limitele digitalizării educației. Raportul subliniază că lipsa accesului la educație în timpul pandemiei a condus la creșterea riscului de abandon școlar, menționând exemplul României când aproape un milion de copii nu au mai avut acces la educație. Documentul oferă o perspectivă integrată privind digitalizarea educației și soluții concrete ce pot fi aplicate la nivel european.

„Educația digitală nu înseamnă să dai unui cursant o tabletă, înseamnă instrumente adecvate și o programă adaptată procesului educațional. Educația online nu înlocuiește profesorii, dar instrumentele digitale, folosite corect, îi pot ajuta în procesul de predare. Este nevoie de măsuri adaptate care să țină cont de profilul cursantului și actul educațional. Anumite măsuri pentru învățământul tehnic și altele pentru învățământul special, unele pentru educația continuă și măsuri specifice pentru educația preșcolară“ – a precizat eurodeputatul Victor Negrescu.

„Trebuie să reducem decalajele acum. Cheia este să avem educația în toate politicile! Din păcate, anumite guverne europene preferă să ignore documentele europene. De aceea, trebuie să reamintesc tuturor că în Parlamentul European și în documentul de lucru al acestui raport, aprobat în august anul trecut, a fost menționată pentru prima dată nevoia de a aloca minim 10%  pentru educație din Planurile de Redresare și Reziliență. Totodată, este importantă respectarea țintei de alocare a 20% pentru transformarea digitală.  Astfel, considerăm că educația trebuie să fie mai bine integrată în Semestrul European și, în același timp, să fie adăugată o evaluare extinsă privind educația digitală“, a completat europarlamentarul Victor Negrescu.

În intervenția sa, eurodeputatul român a punctat o parte din propunerile concrete incluse în raportul Parlamentului European privind construcția unei politici europene în materie de educație digitală.

Dan AGACHE

Parlamentul a aprobat trei legi privind punerea în aplicare a sistemului de resurse proprii ale UE, deschizând calea pentru reforma acestuia și introducerea de noi surse de venituri ale UE.

Eurodeputații au adoptat joi un regulament de punere în aplicare și două regulamente operative. Ele prevăd metodele care trebuie să fie folosite pentru a colecta sau pune la dispoziție resurse proprii specifice, care constituie venituri la bugetul Uniunii. Cele trei acte legislative funcționează în paralel cu importanta Decizie privind resursele proprii (DRP), aprobată de Parlament în septembrie și de Consiliu în decembrie 2020. Statele membre ale Uniunii sunt pe cale de a ratifica decizia. 13 țări din 27 o ratificaseră deja până pe 18 martie.

Regulamentele aprobate includ dispoziții referitoare la calcularea și simplificarea veniturilor Uniunii, gestionarea fluxurilor de numerar și drepturile de monitorizare și inspecție. Reglementările sunt necesare pentru ca partea de venituri reformată a bugetului UE să funcționeze în continuare fără probleme.

După ce toate statele membre ratifică DRP, pachetul adoptat  se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021. El va introduce noua taxă pe materialele plastice. Este vorba de prima dintre noile surse de venituri care vor fi introduse până în 2026. Decizia privind resursele proprii va permite Uniunii să împrumute 750 de miliarde de euro pentru planul de redresare „Next Generation EU”.

Dan AGACHE

Mass-media liberă și independentă este vitală pentru societățile democratice, susțin eurodeputații, solicitând Comisiei și Consiliului să o apere cu fermitate.Î n dezbaterea de miercuri cu comisara Jourová și secretarul de stat portughez Zacarias, majoritatea eurodeputațiilor au subliniat importanța libertății mass-media pentru democrație și societățile democratice și au insistat asupra faptului că trebuie garantată independența acesteia față de interferențele politice. Aceștia au solicitat Comisiei să depună mai multe eforturi pentru a proteja jurnaliștii din Europa și pentru a opri guvernele să acționeze în condiții de impunitate, iar Consiliului să finalizeze procedurile prevăzute la articolul 7 în ceea ce privește Ungaria și Polonia. Unii au afirmat, de asemenea, că ar trebui activat mecanismul de condiționalitate privind statul de drept.

Mai mulți eurodeputați au respins dezbaterea ca fiind părtinitoare din punct de vedere politic și lipsită de informații cu privire la situația din statele membre în cauză, susținând că unii au manifestat o intoleranță față de opinii diferite de propriile opinii. Dezbaterea a fost organizată ca urmare a preocupărilor exprimate după ce Klubradio din Ungaria a fost închis, a propunerii de introducere a unei noi taxe asupra veniturilor obținute de mass-media din publicitate în Polonia, precum și a noilor rapoarte privind ingerințele politice în mass-media slovenă.

În noiembrie 2020, Parlamentul a adoptat rezoluția referitoare la consolidarea libertății mass-mediei: protecția jurnaliștilor în Europa, discursurile de incitare la ură, dezinformarea și rolul platformelor.

Sursă foto: g4media.ro

Dan AGACHE

Europarlamentarul Victor Negrescu solicită în plenul Parlamentului European ca programele din viitorul buget european să înceapă cât mai rapid și transparență privind realizarea planurilor naționale de relansare economică. Domnia sa  a luat cuvântul în plenul Parlamentului European pentru a solicita ca viitoarele programe de finanțare europeană să înceapă cât mai repede, iar statele membre, printre care și România, să nu mai piardă oportunitatea de a folosi aceste resurse pentru propria relansare economică, făcând astfel referire la perioada 2015-2016, când guvernul tehnocrat nu a reușit să atragă bani europeni. Eurodeputatul a atras atenția că România are nevoie urgentă de bani europeni în contextul în care actualul guvern este incapabil să gestioneze criza provocată de pandemia COVID-19.

“Familia noastră politică va lupta în continuare pentru o relansare economică sustenabilă și un răspuns eficient la noile provocări ridicate de pandemie și de evoluțiile tehnologice. Este central ca aceste resurse financiare să ajungă cât mai repede la beneficiari, iar programele să înceapă în cel mai scurt timp, în toate statele membre. În România, resursele europene reprezintă soluția pentru relansarea economică în contextul unei guvernări incapabile să gestioneze adecvat criza actuală. Pentru asta, trebuie să evităm întârzierile și să ne asigurăm că banii europeni vor fi cheltuiți în mod transparent ca urmare a consultărilor realizate cu partenerii sociali și societatea civilă din fiecare stat membru”, a atras atenția Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.

Prin această solicitare eurodeputatul român a susținut criticile vehemente adresate de societatea civilă și partenerii sociali din țară la adresa Guvernului României privind absența consultărilor referitoare la planul național de relansare și reziliență.  Chiar la începutul săptămânii, europarlamentarul a atras atenția că în raportul aprobat de Parlamentul European se solicită clar realizarea transparentă a acestor consultări menționând, la momentul respectiv, faptul că în documentul menționat au fost aprobate amendamentele sale prin care se recomandă alocarea a 10% pentru educație și a 2% pentru sectorul cultural și creativ.

“Parlamentul European a obținut un acord istoric privind viitorul buget european. 1,8 trilioane de euro, incluzând și planul de relansare economică, pentru prioritățile cetățenilor europeni. Grupul nostru politic a solicitat și a obținut:

- triplarea bugetului pentru programul pentru sănătate

- creșterea fondurilor pentru educație și tineret cu 2,2 miliarde de euro

- creșterea bugetului pentru cercetare cu 4 miliarde de euro

- și creșteri similare pentru programele în domeniul culturii, digitalizării, infrastructurii, agriculturii și antreprenoriatului”, a explicat europarlamentarul social democrat cifrele noului acord negociat de instituțiile europene.

Pentru euro-deputatul român, aprobarea viitorului buget european și a planului de relansare economică este doar primul pas. Acesta consideră că este important acum să ne asigurăm că resursele vor ajunge la beneficiari, dar și că noile reguli stabilite, precum crearea resurselor proprii, normele privind statul de drept și cheltuirea transparentă a banilor europeni, respectiv faptul că împrumuturile sau posibila creștere a contribuției la bugetul european sunt gestionate în mod adecvat pentru România.

Sursă foto: agerpres

Dan AGACHE

Amendamentele europarlamentarului Victor Negrescu pentru alocarea a minimum 10% pentru educație și a 2% pentru sectorul cultural și creativ au fost votate în Parlamentul European. Membrii Comisiilor pentru Bugete și pentru Afaceri Economice din Parlamentul European au votat, într-o ședință comună, amendamentele europarlamentarului Victor Negrescu prin care se recomandă alocarea a minimum 10% pentru educație și a 2% pentru sectorul cultural și creativ în Planul European pentru Relansare și Reziliență.

„Am susținut încă de la începutul pandemiei faptul că orice relansare economică și socială reală trebuie să pornească de la educație și de la formarea adulților pentru această perioadă plină de provocări. Creșterea competențelor digitale, îmbunătățirea nivelului de pregătire, adaptarea profesiilor la noul context, modernizarea școlilor și universităților, accesul tuturor la infrastructură și educație digitală de calitate sunt doar câteva din aspectele care trebuie prioritizate în planurile naționale de relansare și reziliență. Recomandarea de a aloca minimum 10% reprezintă un pas important.

Tot în această logică, industriile cele mai atinse de pandemie, printre care se numără sectorul cultural și creativ, turismul și HORECA, trebuie sprijinite consistent. Nu în ultimul rând, IMM-urile trebuie să beneficieze de un sprijin activ și adaptat nevoilor curente. Pornind de la aceste recomandări, statele membre, și includ aici România, trebuie să își dezvolte planuri naționale care să țină cont de solicitarea instituțiilor europene. Menționez că familia noastră politică a reușit obținerea, în textul acestui raport, a obligației ca aceste planuri naționale să fie rezultatul unor consultări cu partenerii sociali, mediul privat, organizațiile neguvernamentale și actorii locali, ceea ce din păcate nu s-a întâmplat în România unde Guvernul a redactat planul fără consultări. Mai mult, varianta inițială prezentată în vară de liberali, dar și planul draft prezentat de Ministrul Fondurilor Europene nu corespund recomandărilor astfel solicitate de instituțiile europene”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete și în Comisia pentru Afaceri Economice din Parlamentul European.

În cadrul raportului s-a decis, de asemenea, alocarea a 20% pentru dezvoltarea sectorului digital european, 40% pentru protejarea mediului, dar și a minimum 7% pentru sectoarele prioritare. Tot în cadrul documentului aprobat, la insistențele familiei social democrate europene sunt prevăzute obiective esențiale pentru finanțarea schemelor de sprijin precum Garanția Europeană pentru Tineret și Garanția Europeană pentru Copii. Nu în ultimul rând, în cadrul documentului au fost prevăzute condițiile macroeconomice și sociale, precum și cele privind statul de drept negociate la nivel european.

Dan AGACHE

Parlamentul European a dezbătut, luni seara, în plenul reunit, rezoluția privind educația în contextul pandemiei COVID-19, realizată la inițiativa europarlamentarului Victor Negrescu. Documentul, susținut de Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, solicită instituțiilor europene să intensifice eforturile de cooperare și coordonare în domeniul educației, îndeosebi privind gestionarea efectelor pandemiei.

„Am fost onorat să prezint rezoluția Parlamentului European privind educația în contextul pandemiei COVID-19. Iată că ceea ce am propus încă de la debutul crizei a devenit acum realitate. În această rezoluție Parlamentul European solicită Comisiei Europene și statelor membre alocarea de resurse financiare suplimentare educației și formării profesionale atât la nivel național, cât și european. În rezoluție solicităm triplarea programului european în domeniul educației, Erasmus+, dar și alocarea de resurse dedicate din planul european de relansare economică. Se are, de asemenea, în vedere îmbunătățirea cooperării și coordonării la nivelul UE în privința gestionării efectelor pandemiei asupra educației”, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu.

Plecând de la exemplele pozitive date de inițiativele multor cetățeni implicați și salutând eforturile extraordinare ale profesorilor, părinților, cursanților și actorilor relevanți în domeniu, eurodeputatul român a solicitat realizarea unei analize rapide și reale cu privire la impactul COVID-19 în toate statele membre și, mai ales, prezentarea unui plan clar de acțiuni ce urmează a fi implementat pentru a continua procesul educațional și a asigura accesul la educație de calitate, inclusiv utilizând mijloace digitale, pentru toți europenii.

„Regretăm sincer că s-au propus, de către Consiliu, reduceri bugetare tocmai în cazul acelor programe care sprijină politicile de educație și formare. Reiterăm apelul nostru în favoarea triplării bugetului Erasmus+, încurajând în același timp statele membre să suplimenteze considerabil cheltuielile publice pentru educație și Comisia Europeană să acorde prioritate educației și formării profesionale în planul de redresare economică, unii dintre noi solicitând chiar o alocare de 10% din bugetul aferent. Educația este un drept, iar accesul la educația digitală nu ar trebui să mai reprezinte un privilegiu! Prin urmare, cerem Consiliului și Comisiei să prezinte o evaluare transparentă și completă a impactului acestei crize. Este esențial să acționăm bazându-ne și pe lecțiile învățate pe durata acestei pandemii” a subliniat reprezentantul României în Parlamentul European.

În intervenția sa, europarlamentarul Victor Negrescu, s-a referit și la România, semnalând numărul semnificativ de elevi și studenți care nu au acces la nicio formă de învățământ online. În acest sens, a propus printre altele extinderea, la scară largă, a proiectului său pilot, în valoare de 2,4 milioane de euro, menit să asigure accesul la educație digitală pentru copiii din zonele defavorizate, rurale, montane sau izolate.

„94% din totalul cursanților la nivel global, adică aproape 1,6 miliarde de persoane, au fost afectați de închiderea instituțiilor de învățământ și formare profesională în vârful crizei, iar situația rămâne critică în contextul unui nou val pandemic. Din păcate, nu toată lumea a avut acces la educația digitală, cu lacune severe la nivelul Uniunii Europene. Până la 32% dintre elevi nu au avut deloc acces la educație timp de câteva luni. În unele state membre, cum ar fi de exemplu România, aproape un milion de copii nu au avut acces la educație online. În ciuda acestui fapt, multe țări sunt încă nepregătite să facă față celui de-al doilea val care lovește acum Europa. Trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura accesul la educație și formare de calitate pentru toți europenii, iar pentru aceasta trebuie să investim mai mult în această direcție”, a explicat eurodeputatul.

Parlamentul European este așteptat să aprobe fără probleme rezoluția în cursul acestei săptămâni. Inedit a fost și formatul de desfășurare a reuniunii, europarlamentarul român fiind în direct, în plenul legislativul european, de la Biroul Parlamentului European din România. De altfel, acest nou mecanism a fost implementat pentru prima dată în această sesiune, ca urmare a unei solicitări venite din partea unui grup de europarlamentari, din care face parte și reprezentantul României, pentru a moderniza și digitaliza instituția în contextul COVID-19.

Dan AGACHE

Într-un document-cadru al Comisiei de Educație și Cultură din Parlamentul European, eurodeputatul Victor Negrescu susține alocarea de fonduri europene pentru educația din România.

Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European (CULT) solicită instituțiilor UE să sprijine direct procesul de digitalizare a educației din statele membre, în cadrul unui document-cadru realizat de euro deputatul Victor Negrescu, ce stabilește prioritățile forului legislativ european în acest domeniu. Este începutul unei dezbateri cruciale a instituțiilor europene privind măsurile de digitalizare a educației, Comisia Europeană urmând să prezinte propunerile sale în următoarele săptămâni.

Raportul realizat de Victor Negrescu solicită Uniunii Europene intervenții consistente pentru sprijinirea sistemelor de învățământ europene și pentru reducerea inegalităților dintre statele membre sau din interiorul sistemelor naționale de educație, precum și alocarea pentru educație a 10% din fondurile prevăzute în Planul european de relansare, un sprijin major pentru sisteme cum este cel din România.

Este propusă, de asemenea, crearea unei Universități Online Europene, care să preia conținut de la mai multe universități consacrate din spațiul UE, crearea de programe europene și naționale, finanțate din fonduri europene, pentru a susține părinții care își ajută copiii să facă față cerințelor educației online, precum și crearea de instrumente care să sprijine profesorii în familiarizarea cu specificul educației digitale.

„Propunerile incluse în acest document reprezintă așteptările și exigențele Parlamentului European, la începutul unei perioade extrem de importante când la Bruxelles se stabilesc direcțiile prin care dezvoltăm digitalizarea educației. Ca europarlamentar și cadru universitar, cunoscând bine problemele mari de acces la infrastructura digitală și înțelegând lecția crizei COVID-19, am pus un accent puternic pe nevoia de combatere a inegalităților și de sprijinire a grupurilor și regiunilor defavorizate”, afirmă Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European.

Documentul face în mai multe rânduri referire la situația din România, subliniind că este important ca multe dintre problemele cu care se confruntă sistemul educațional, precum slaba dezvoltare a infrastructurii de specialitate, inegalitatea sau accesul limitat al elevilor la tehnologia digitală, să fie gestionate cu susținere de la nivel european. De altfel, europarlamentarul Victor Negrescu a fost unul dintre cei mai fermi susținători ai creării de instrumente digitale adaptate pentru educație, fiind inițiatorul primei tablete educaționale din România.

Propunerea Parlamentului va fi supusă unor consultări atât în România, cât și în celelalte state membre, prin intermediul birourilor Parlamentului European.

Dan AGACHE

Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat în plenul Parlamentului European, alocarea a 2% din Planul de relansare european pentru salvarea sectorului cultural și creativ. Acesta consideră că și statele membre trebuie să facă la fel și denunță lipsa de măsuri din partea Guvernului României în vederea sprijinirii unui sector care angajează circa 300.000 de persoane și care reprezenta aproape 10% din PIB înainte de criza COVID-19.

„Solicităm astăzi un răspuns european și măsuri clare pentru susținerea acestui sector. Trebuie să alocăm 2% din Planul de relansare european pentru salvarea sectorului cultural și creativ european. Dar trebuie făcut la fel și la nivelul statelor membre. Rezoluția noastră este un ultim apel pentru salvarea sectorului. Sper ca executivul european și Consiliul să asculte vocea miilor de persoane care muncesc în acest domeniu”, a declarat europarlamentarul român în plenul Parlamentului European.

Eurodeputatul social-democrat, membru în Comisia de resort din Parlamentul European, consideră dezbaterea din legislativul european ca fiind esențială și solicită măsuri clare pentru sprijinirea miilor de persoane care lucrează în acest sector.

„Mii de persoane care lucrează în domeniu nu au avut posibilitatea sau mijloacele pentru a se adapta la schimbările provocate de această criză iar soluțiile implementate de guverne lasă de dorit. În ciuda multiplelor apeluri ale Parlamentului European, în ciuda interpelărilor pe care fiecare dintre noi le-a făcut pe lângă autoritățile naționale, acest sector, de care suntem mândri și care reprezintă unul din punctele forte ale economiei europene, pare a fi uitat.

Acest lucru s-a întâmplat, din păcate, și în România, unde autoritățile nu au făcut nimic pentru cele 300.000 de persoane care lucrează în acest domeniu ce reprezintă în jur de 10% din PIB”, a adăugat europarlamentarul Victor Negrescu.

Dan AGACHE

Rezoluția comună a Parlamentului European confirmă faptul că au fost încălcate drepturile sociale ale lucrătorilor sezonieri, așa cum au arătat în repetate rânduri în ultimele luni social-democrații, a afirmat eurodeputatul Victor Negrescu în plenul Parlamentului European de la Bruxelles. Acesta a subliniat faptul că Uniunea Europeană trebuie să protejeze muncitorii sezonieri și să intervină atunci când drepturile sociale ale acestora sunt încălcate, așa cum s-a întâmplat recent în cazul lucrătorilor români ca urmare a unor măsuri luate de Guvernul României care au împiedicat aplicarea legislației europene.

Deputatul european consideră că această rezoluție – printre co-semnatarii căreia se numără – este un pas important pentru asigurarea unor condiții mai bune pentru lucrătorii sezonieri – în termeni de salariu, condiții sociale, cazare sau protecția împotriva COVID-19 – și reprezintă un semnal clar că Parlamentul European nu va tolera nicio formă de sclavie modernă.

„Rezoluția preia soluțiile incluse în mesajele noastre repetate către instituțiile europene și naționale, soluții susținute de cei peste 50.000 de români care au semnat – până acum – petiția inițiată de noi (Partidul Social Democrat și PES activists România) în țară”, a arătat Victor Negrescu, atrăgând atenția însă că această inițiativă nu este suficientă pentru rezolvarea problemei: „Lucrătorii români care au ieșit în stradă, cei care au apelat la instanță, sau sutele de lucrători urcați haotic în avioane și autocare au așteptări mari. Se confirmă mesajele transmise de noi, social-democrații, privind existența unor grave probleme și încălcări ale legislației europene în materie de muncă și drepturi sociale”.

Subliniind că în cazul României, chiar Guvernul a pus în pericol sănătatea a sute de lucrători sezonieri, prin prisma unor decizii care nu au permis aplicarea legislației europene, parlamentarul european solicită Comisiei Europene și statelor membre să vină cu decizii concrete pentru a asigura protecția reală a lucrătorilor sezonieri.

„Uniunea Europeană trebuie să protejeze toți lucrătorii și să intervină atunci când drepturile sociale au fost încălcate, așa cum s-a întâmplat în cazul lucrătorilor români”, a adăugat eurodeputatul social democrat, care a reiterat faptul că Delegația Partidului Social Democrat din Parlamentul European a întreprins demersuri repetate pentru rezolvarea situației lucrătorilor români.

Rezoluția dezbătută azi în forul european solicită Comisiei Europene și statelor membre să ia măsuri pentru ca lucrătorii transfrontalieri și sezonieri să beneficieze de protecție adecvată împotriva COVID-19, să fie informați cu privire la riscuri și la măsurile de precauție care trebuie luate, într-o limbă pe care o înțeleg, să aibă condiții sigure de transport și condiții decente de locuit, care să permită distanțarea socială la locul de muncă și la locul de cazare.

Dan AGACHE

„Țara noastră ar trebui să aibă o singură voce în Parlamentul European, dar după aderarea la Uniunea Europeană, România și-a cam pierdut din glorie și din imagine“ – afirmă europarlamentarul PSD Victor Negrescu. Afirmația a fost făcută în cadrul unei emisiuni live găzduită de Reper24. (Aici poți vedea emisiunea integral: https://www.facebook.com/reper24h/videos/1633687610146276/)

„Chiar dacă suntem a 6-a țară ca pondere din Uniune, România nu este atât de cunoscută pe cât ar trebui. Din păcate România nu este o țară care să conteze în deciziile europene și suntem în continuare insuficient cunoscuți în plan european. De aici probabil și numărul foarte mic de turiști care ne vizitează țara, de aici și investițiile mai puține decât poate ar fi trebuit. În acest sens, cred că indiferent de culoarea noastră politică să încercăm să ne promovăm mai bine; atât interesele dar și ca țară. La ora actuală România este acolo, dar de fapt nu este acolo. Cam așa este percepută țara noastră la nivel european“ – a mai precizat europarlamentarul Victor Negrescu.

Recent Comisia Europeană a lansat un plan de relansare economică a Uniunii, despre care Europarlamentarul PSD a declarat: „Sunt 33 de miliarde de euro pe hârtie pentru țara noastră, dar oamenii care au comunicat în țară nu au spus, da, sunt 33 de miliarde de euro, dar o parte din bani trebuie să-i dăm înapoi; Am primit ceea ce ni se cuvine pe baza unei formule matematice: suntem al 6-lea stat ca alocare dar suntem și al 6-lea stat ca pondere. Uniunea Europeană va aloca 750 de miliarde de euro pentru țările membre în scopul relansării economice, din care 500 de miliarde ar fi sub formă de granturi, adică fără ca statele să-i returneze. Evident este o propunere care va fi negociată în această lună și vom vedea dacă se va ajunge la un consens“.

Victor Negrescu a mai precizat că dacă se va aproba acest plan, România ar putea beneficia de cele 33 de miliarde de euro, din care doar 12 vor trebui returnate, eșalonat în câțiva ani. Accesarea acestor sume are însă o serie de condiționalități: România ar trebui să aibă un plan național de redresare economică, o serie de proiecte strategice, care până la această oră ar fi trebuit să existe deja.

Dan AGACHE