În România nu există voință politică pentru conservarea și protejarea parcurilor naționale, susține senatorul USR Mihai Goțiu. Prezent în județul Caraș-Severin la finalul săptămânii trecute, Goțiu a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a explicat că în parcurile naționale din România, în speciale în cele din Caraș-Severin, se folosește orice pretext pentru a interveni cu drujba. Senatorul a adăugat că intenționează să modifice acest lucru, prin intermediul unui proiect de lege.

Mihai Goțiu a fost prezent de mai multe ori în județul Caraș-Severin, în cadrul unor vizite de documentare în parcurile naționale, susținând că situația pe care a găsit-o aici nu este deloc una roz.

„Caraș-Severin este județul cu cele mai multe parcuri naționale din România și din păcate situația care am găsit-o aici este destul de haotică: se folosește orice pretext pentru a se interveni sub forma unor tăieri comerciale. Am avut o îndelungată corespondență cu ministerele de profil, cu Ministerul Mediului, cu Ministerul Apelor și Pădurilor și din punctul meu de vedere nu există voință politică pentru a rezolva această problemă, mai exact pentru a conserva în mod real și a proteja parcurile naționale din România. Asta, chiar dacă după vizita de documentare pe care am făcut-o anul trecut s-a lăsat cu un control al Ministerului Apelor și Pădurilor, s-a trimis acest raport la parchetul  de la lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și urmează o cercetare penală. De asemenea, din câte am înțeles sunt dosare penale legate de incendiile care au urmat vizitei mele în Semenic de anul trecut”, a precizat Goțiu.

Senatorul USR a adăugat că recent a fost într-o vizită de documentare și în Austria, pentru a afla cum sunt administrate parcurile naționale de acolo. Goțiu s-a arătat plăcut impresionat de modelul austriac, care include finanțarea publică a parcurilor în care sunt permise intervenții doar în cazuri cu totul excepționale, autonomie pentru administrațiile parcurilor sub rezerva pierderii finanțării publice dacă nu respectă normele de conservare, precum și diverse beneficii pentru comunitățile locale din jurul parcurilor.

„Așadar există modele de bune practici, dacă există voință politică. Din ce am discutat cu oamenii de acolo, acum 20-30 de ani aveau și ei aceleași probleme din România: pădurile se vedeau exclusiv ca și resursă comercială care se poate valorifica doar prin tăiere. Între timp lucrurile s-au mai schimbat și cred că se vor schimba și în România și de asta încep această campanie aici la Reșița, pentru că aici am început și partea de documentare și pentru că așa cum am mai spus, este județul cu cele mai multe parcuri naționale. În toamnă vreau să vin cu un proiect de lege care să ofere o garanție că pădurile din parcurile naționale vor fi cu adevărat protejate, iar comunitățile locale vor beneficia de pe urma acestor păduri și a parcurilor naționale”,  a mai adăugat Goțiu.

Karina TINCUL

Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera), în cooperare cu liceele CLISURA DUNĂRII din Moldova Nouă şi MATHIAS HAMMER din Anina, are, în derulare, în perioada aprilie 2017 – martie 2018 proiectul „Interactiune ONG – autorități pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale și naționale din sudul Banatului”.

În cadrul proiectului se realizează și un program de voluntariat destinat sprijinului pentru combaterea principalelor agresiuni împotriva mediului, care se manifestă în aria parcurilor naționale Cheile Nerei – Beușnița și Semenic – Cheile Carașului, precum și a Parcului Natural Porțile de Fier.

Principalele activităţi realizate de voluntari pe parcursul anului 2017 au vizat monitorizarea agresiunilor împotriva mediului şi informarea autorităţilor direct responsabile în legătură cu starea patrimoniului natural al parcurilor, precum şi promovarea ecoturismului prin distribuirea de publicaţii şi mesaje verbale către vizitatori şi populaţia locală în legătură cu principalele atracţii turistice şi regulamentul de vizitare al parcurilor.

La programul de voluntariat  au participat un număr total de 29 de voluntari iar în zilele de 28 și 29 noiembrie au avut loc la sediul celor 2 licee festivităţi de înmânare de diplome și acordare de premii pentru activitatea din anul de voluntariat 2017.

Prezent la festivitatea de premiere a voluntarilor de la Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” din Moldova Nouă, primarul orașului, Adrian Torma, a apreciat activitățile desfășurate de către elevii înscriși în proiect și i-a felicitat pe aceștia pentru implicarea directă în protejarea naturii.

„Mulţi avem impresia că iubim natura dar de fapt ne mulţumim să facem drumeţii şi să ne bucurăm de confortul oferit de natură, ne facem poze, iar la final le punem pe Facebook. A iubi natura înseamnă a te implica în activităţi concrete la nivel individual pentru protejarea şi conservarea patrimoniului natural ori elevii şi profesorii voluntari de la Liceul Tehnologic CLISURA DUNĂRII tocmai asta fac în cadrul proiectelor derulate de către GEC Nera ” a spus edilul-șef al orașului din Clisura Dunării, Adrian Torma.

Proiectul „Interactiune ONG – autoritati pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale si nationale din sudul Banatului” se realizează cu sprijinul financiar al FONDULUI PENTRU INOVARE CIVICĂ, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Diana RADU

Cristiana Palmer, ministrul Mediului, a fost prezentă la jumătatea lunii august în Caraș-Severin într-o vizită de lucru, după cum reiese din părerile exprimate public după finalizarea acesteia. Realitatea din teren este însă alta, susțin organizațiile de mediu din județ. Ministrul Mediului a trecut ca „Vodă prin lobodă” prin zonele cu probleme din parcurile naționale pe care le-a vizitat, cu ochii închiși am putea spune, având în vedere că părerile finale nu au amintit de problemele grave de mediu cu care zonele vizate se confruntă. Aceleași zone ale căror plan de management zace de câteva luni bune pe masa Ministerului.

Pe premisa unei vizite de lucru, unul dintre punctele agendei ministrului a fost întâlnirea cu administratorii a cinci parcuri naționale emblematice: Retezat, Semenic, Cheile Nerei-Beușnita, Domogled-Valea Cernei și Defileul Jiului, care a avut loc în centrul de vizitare al celui mai mare parc național din țară, Domogled-Valea Cernei. Următorul pas a fost vizitarea celei mai mari comune din țară: Cornereva.

Ulterior, a fost vizitat Parcul Natural Porțile de Fier cu o promenadă turistică pe Cazanele Dunării și vizitarea peșterii Veterani, iar în ultima zi din traseu, ministrul a ajuns în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, acolo unde, însoțită de reprezentanții WWF, de administratorii Parcului și cei ai RNP, Cristiana Palmer a vizitat Cheile Nerei.

Frumusețea traseelor nu poate fi contestată, dar se pare că doar acest aspect i-a atras atenția ministrului Mediului care a ținut să exprime public, în urma promenadei turistice, păreri și impresii. Așa am aflat că „Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este un loc de vis” sau că „România este o țară cu o natură spectaculoasă”, lucruri adevărate dar umbrite puternic de poluare, tăieri masive de păduri și nepăsare, aspecte mai puțin plăcute și ignorate complet de traseul ministrului.

„Am fost din nou pe teren, de data aceasta în județele Mehedinți și Caraș-Severin. Este a cincea vizită pe care o fac în teritoriu de când am preluat mandatul, pentru a vedea direct, la fața locului, problemele de mediu existente, dar și pentru a avea întâlniri cu autoritățile locale și cu colegii din instituțiile ce țin de Ministerului Mediului din județele regiunii. Aceste întâlniri îmi dau și prilejul de a transmite colegilor mei câteva mesaje clare – în primul rând faptul că eu consider că toți cei care lucrăm în instituțiile de mediu, atât la nivel central cât și în teritoriu, trebuie să colaborăm îndeaproape, în spirit de echipă și de familie; cei care am ales să lucrăm în domenii care au legătură cu buna gestionare a resurselor naturale și a mediului, avem datoria de a pune interesul comunității, al cetățenilor și al mediului, mai presus de orice, fără niciun fel de conotație partinică, cum încă se întâmplă! Apoi, că aștept de la toți să pună accent pe transparentizare, competență și profesionalism în rezolvarea problemelor de mediu la nivel local, dar și pe o mai bună comunicare publică.

La finalul acestor trei zile mi se confirmă din nou că România este o țară cu o natură spectaculoasă, cu un potențial extraordinar de dezvoltare durabilă prin eco-turism, dar și că ne confruntăm cu problema depopulării satelor și a comunităților, fără de care interacțiunea armonioasă dintre om și natura care a condus la formarea peisajelor atât de apreciate, nu este posibilă. Trebuia acționat pe fronturi multiple ca să realizăm cu adevărat potențialul pe care îl avem, și asta implică viziune și participare asumată atât din partea autorităților cât și a tuturor celorlalți actori ai societății”, se arată în impresiile ministrului Mediului de la finalul vizitei prin țară.

Natura din Caraș-Severin, văzută prin ochii Cristianei Palmer e simplă: frumusețe și potențial. Din păcate, traseul ministrului a ocolit la mustață acele zone din interiorul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, prevăzute ca zone cu protecție deosebită în planul de management neaprobat încă, dar în care se exploatează în voie, sau pe lângă acele hectare la fel de protejate în care tăierile făcute  „în favoarea semințișului natural” au mutilat păduri întregi.

„Ce pot spune este că prezența doamnei ministru în județ a fost mai degrabă un turneu, o vizită ca turist, nu în calitate de ministru al Mediului. Totul a fost o excursie în care traseul oficial chiar a trecut pe lângă o zonă cu parchete de unde se exploatează intens, prevăzută ca zonă de protecție în proiectul de management care zace pe masa Ministerului Mediului, și va mai zace probabil acolo patru sau cinci ani. Aceste vizite nu duc la nimic în folosul mediului, mai degrabă sunt făcute de fațadă. Poate ar fi fost bine o întâlnire cu reprezentanții care se ocupă cu protecția mediului în Caraș-Severin, dacă se dorea cu adevărat a analiză a situației reale din teren”, explică Cornel Sturza, președintele organizației GEC Nera.

Diana RADU

Foto: Facebook

Mai multe camere de monitorizare au fost instalate în pădurile din Caraș-Severin, cu scopul de a monitoriza fauna de pe raza parcurilor naturale și naționale. Activitatea, prin care se dorește colectarea de date privind animalele din aceste păduri, face parte dintr-un proiect derulat de WWF România, proiect care va ajunge la final în luna iulie a anului viitor. 

„Facem aceste acțiuni de monitorizare asupra faunei, în general asupra faunei de mamifere mari, pentru că sunt acestea reprezintă cei mai buni indicatori asupra stării unui eco-sistem. Dacă avem mamifere mari, prădători mari, ei fiin vârful piramidei trofice, atunci cu siguranță avem un eco-sistem sănătos. Camerele de monitorizare, aceste capcane foto, pot filma o perioadă de câteva luni. Noi le folosim câte două săptămâni, după care colectăm datele, le analizăm și le comparăm cu baza de date colectată de asociațiile de vânătoare și o bază de dată făcută de o firmă parteneră din București”, a precizat Adrian Grancea, ofițer de proiect în cadrul WWF România.

În cadrul proiectului se dorește monitorizarea a aproximativ 300.000 de hectare, zonă care include Munții Țarcu, Parcul Național Retezat, Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Cheile de Fier.

Deși proiectul va ajunge la final de abia anul viitor, primele rezultate sunt deja cunoscute. „Până în prezent am reușit să identificăm și să surprindem pe camere aproape toate animalele mari, de interes pentru noi: căprior, cerb, urs, lup, pisică sălbatică, porc mistreț, jder, vidră. Până acum am ratat doar râsul, o specie mult mai timidă, dar cu siguranță dacă vom continua, se va ivi și acesta. Unele camere sunt instalate în locuri mai izolate, unde avem șanse mai mari să găsim animale sălbatice, altele sunt instalate mai aproape de localități, dar spre surprinderea noastră, animalele nu stau neapărat în cele mai îndepărtate colțuri ale pădurii, ci uneori chiar lângă sate sau orașe”, a mai precizat Adrian Grancea.

Karina TINCUL