Un vulturul pleșuv sur, specie dispărută din România în perioada interbelică, a fost semnalat zilele trecute în Parcul Natural Porțile de Fier. Pasărea a fost inclusiv pozată de fotograful parcului, pozele fiind publicate de Regia Națională de Pădurilor.

„Vulturul pleșuv sur, o prezență extrem de rară în România, a fost surprins de colega noastră Balasoiu Amalia Raluca în Parcul Natural Porțile de Fier, prezența păsării fiind semnalată biologului parcului de către domnul Adrian Brăgaru.

Specia a dispărut din România în perioada interbelică, prezența în țara noastră fiind foarte rară, în tranzit”, sunt explicațiile care însoțesc fotografiile.

Conform celor de la Romsilva, vulturul pleșuv sur este o specie caracteristică zonelor montane, împădurite. Lungimea corpului este de aproximativ un metru, iar anvergura aripilor poate depăși 2,5 metri. Capul este alb, restul corpului fiind brun și gălbui spre roșcat. În captivitate poate trăi și 40 de ani. Vulturul pleșuv sur are habitatul în special în zonele din sudul Europei, specialiștii estimând o populație continentală de aproximativ 20.000 de perechi. Se hrănește cu insecte mari, melci și, în special, cu leșuri ale animalelor.

Parcul Natural Porțile de Fier, unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor, este situat în sud-vestul României, în județele Caraș Severin și Mehedinți, și este unul dintre cele mai spectaculoase parcuri din punct de vedere al biodiversității, al diversității geologice, dar și al vestigiilor istorice. Parcul are o suprafață totală de 115.656 de hectare, din care peste 75 de mii de hectare sunt păduri.

Karina TINCUL

Există sau nu tăieri ilegale în ariile protejate din Caraș-Severin? Aceasta este problema pe marginea căreia se contrazic de ceva vreme reprezentanții ONG-urilor din Caraș-Severin și cei ai autorităților abilitate. Subiectul a fost reluat în cadrul unei discuții între cele două părți, discuție derulată la Reșița și facilitată de Asociația WWF. 

Mai multe organizații neguvernamentele din Caraș-Severin au tras un semnal de alarmă în ultima vreme cu privire la tăierile ilegale din parcurile naționale din Caraș-Severin, în special în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului. Reprezentanții ONG-urilor acuză chiar autoritățile competente, responsabile de monitorizarea pădurilor, că țin aceste tăieri ilegale secrete, iar datele cuprinse în documentele și statisticile silvicultorilor sunt cu mult diferite de realitatea de pe teren.

”Da, există semnale de alarmă că se fac tăieri masive, fie în arii protejate, fie în afara ariilor protejate, dar și că se braconează foarte mult, fie în arii protejate, fie nu și că numărul de efective al animalelor este în scădere”, a declarat cu ocazia întâlnirii de la Reșița, Raluca Crîsta, managerul proiectului „Sălbăticia din Carpați, bogăție pentru oameni”, proiect în cadrul căruia a avut loc dezbaterea.

De cealaltă parte, silvicultorii susțin că reprezentanții ONG-urilor aruncă acuzații în necunoștință de cauză. „Am văzut reacția ONG-urilor din zonă și nu numai în ceea ce privește anumite activități desfășurate. Din păcate mulți dintre aceștia nu au cunoștințe suficiente în ceea ce privește domeniul ariilor protejate. Un exemplu este cazul rezervației de la Bârzăvița.  Aceasta este o rezervație forestieră, care a fost desemnată pentru aplicarea tratamentului codrului grădinărit, un concept pe care din păcate cei care nu sunt silvici nu îl cunosc și interpretează acele tăieri ca o defrișare sau ca o intervenție brutală. În realitate este vorba de a crea o structură multi etajată a pădurii, cu vârste diferite, o structură care să se apropie de o structură naturală”, a afirmat cu ocazia întâlnirii de la Reșița, Mihai Dragoș, șeful serviciilor Arii Protejate din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor.

Fără a se ajunge la un consens între cele două părți, întâlnirea facilitată de cei de la WWF s-a dorit a fi un prim pas făcut pentru înțelegerea problemelor de mediu din ariile protejate. ”Întâlnirea a venit ca o nevoie și un răspuns la solicitarea ONG-urilor, din nevoia de a cunoaște, de a înțelege mai bine cum merg lucrurile în ariile protejate și cum se gestionează resursele naturale. Nu era programată în cadrul proiectului, însă cumva ne simțim responsabili de ceea ce se întâmplă aici și de a pune la o masă toți factorii interesați”, a precizat Raluca Crîsta. La dezbatere au participat reprezentanți ai: GEC Nera, Asociației Pro Mediu Timiș, Enduromania, Clubului Montan Caransebeș, Asociației Speologice Exploratorii, Prietenii Munților, Euroland Banat, Asociației Dunărea Moldova Nouă, Fundației Activity, Centrului de Voluntariat Reșița, Asociației Bike Attack, Turist Cazanele Dunării, Direcției Silvice, administrației Parcurilor Cheile Nerei – Beușnița, Retezat, Porțile de Fier, Domogled – Valea Cernei, ai Inspecției Silvice și de Vânătoare, Sistemului de Gospodărire a Apelor din Caraș-Severin, Agenției Județene pentru Protecția Mediului, Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice Timișoara.

Județul Caraș-Severin are peste 175.000 de hectare de arii protejate, cuprinse în 5 parcuri: Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Parcul Național Retezat.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157651583613811″]

Karina TINCUL

Primăria Moldova Nouă și Asociația Dunărea Moldova Nouă derulează în această perioadă proiectul ”Ostrovul – oază de sănătate”, un proiect prin care se dorește  punerea în valoare a frumuseților naturale din Clisura Dunării. Proiectul are o valoare de 25.000 de euro și este finanțat de Rompetrol, prin programul ”Împreună pentru fiecare”. 

Ostrovul, o zonă umedă avifaunistica, situată în apele Dunării, în apropierea orașului Moldova Noua, reprezintă un punct de atracție ecoturistic deosebit, fiind o adevarată oază pentru o diversitate de peste 70 de specii de păsări aflate în timpul migrațiilor sezonale sau pentru cuibărit. Insula se afla în zona de protecție integrală, care cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate, motiv pentru care aici sunt permise doar un anumit tip de activități, cum ar fi cele știintifice, educative sau de ecoturism.

Proiectul cuprinde în primul rând derularea unor activități de ecologizare a insulei, acțiuni ce vor fi derulate de rangerii Parcului Natural Portile de Fier, alături de elevi de la școlile din orașul Moldova Nouă și de la școala din satul Padina Matei, imediat ce va permite vremea, a precizat pentru Reper 24, președintele Asociației Dunărea Moldova Nouă, Corneliu Martin. Tot în cadrul proietului, au fost marcate traseele turistice existente și a fost amenajată o potecă tematice intitulate ”Movila lui Attila”. Conform unei legende, pe insula Ostrov ar fi fost înmormântat împăratul hunilor, Attila, movila formată de pământul pus peste mormânt fiind vizibil de la mare distanță. În dreptul acestei movile vor fi montate și două panouri solare care se asigure iluminatul pe timp de noapte.

Amenajările realizate în zona Ostrov – Moldova Veche au fost prezentate recent în cadrul unei seminar derulat la sediul Primăriei Moldova Nouă. Cu aceeași ocazie s-a discutat și despre găsirea unor soluții de stopare a poluării insulei cu praf de steril de pe iazul Boșneag. La seminar au participat, printre alții, reprezentanți ai Agenției de Protecție a Mediului Caraș-Severin, ai Gărzii de Mediu, ai Parcului Natural Porțile de Fier și ai Poliției de Frontieră Moldova Nouă.

Karina TINCUL