Romsilva a făcut publice săptămâna aceasta imagini inedite cu cea mai mare felină din Europa, râsul, două exemplare fiind surprinse de camerele de supraveghere amplasate în două zone ale județului Caraș-Severin: Parcul Național Semenic – Cheile Carașului și Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Felina a fost depistată în urmă cu câteva săptămâni în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, fiind filmată, conform celor de la Romsilva, de camerele de monitorizare a faunei amplasate în zonă, în timp ce își marca teritoriul.

Cei de la Romsilva vin și cu o serie de explicații despre felină:

„Râsul, cea mai mare felină din Europa, este un carnivor extrem de discret, rar putând fi văzut de oameni în libertate. Prădători foarte eficienți, râșii se deplasează fără zgomot și atacă prada pe neașteptate. Au auzul și mirosul foarte fin și au o vedere foarte bună, inclusiv nocturnă, când de multe ori ies la vânătoare.

Parcul Național Semenic – Cheile Carașului oferă condițiile de adăpost, liniște și hrană necesare unui habitat sănătos. Parcul are o fauna bogată, cu numeroase specii de mamifere, între care ursul, lupul, râsul, pisica sălbatică, vulpea, mistrețul, cerbul sau căpriorul și jderul, precum și numeroase specii de pești, păsări și nevertebrate”.

Ulterior, Romsilva a fost făcute publice și imagini cu un exemplar superb de râs surprins în urmă cu câteva luni de o cameră de monitorizare a faunei amplasată într-o pădure din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Karina TINCUL

În această după-amiază, la sediul Ministerului Turismului, a avut loc o dezbatere privind necesitatea reglementării activităților de ecoturism, întâlnirea venind în urma solicitărilor primite de către ministerul de resort de la mai multe organizații neguvernamentale, ea fiind organizată de Ministerul Consultării Publice și Dialogului împreună cu Ministerul Turismului.

Întâlnirea de lucru a avut ca scop identificarea problemelor legislative în domeniul activităților legate de ecoturism, precum și facilitarea dobândirii statutului de zonă ecoturistică. La dezbateri, pe lângă reprezentanți ai ministerelor sus-menționate, au participat membrii ai Guvernului, reprezentanți ai societății civile, parlamentari și primari din zonele cu potențial ecoturistic. Obiectivul imediat, ce a rezultat în urma dezbaterilor, a fost formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea și managementul durabil al industriei turismului în ceea ce privește resursele naturale și culturale.

Prezentă la dezbateri, Luminița Jivan, deputat de Caraș-Severin, a adus în discuții necesitatea introducerii ca și zone de ecoturism zona Moldova Nouă, Coronini, Marga, Oravița, Iablanița și Bozovici, susținând astfel primarii din zonele respective, mare parte dintre ei fiind prezenți la dezbateri.

În prezent, zonele deja propuse pentru destinații ecoturistice sunt o parte din obiectivele turistice din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița de pe raza localităților Oravița, Ciclova Română, Sasca Montană, Cărbunari, Sopotu Nou și Lăpușnicu Mare. Printre obiectivele turistice amintim: Cheile Nerei, Cascada Beușnița, Lacul Ochiul Beiului, Lacul Dracului, tunelurile săpate în stâncă, Ansamblul de arhitectură montanistică – Sasca Montană, Mânăstirile Călugăra și Nera, Cetatea medievală Socolari și vechiul drum roman.

„Am discutat despre îmbunătățirea cadrului legislativ și am prezentat potențialul ecoturistic al Parcurilor Naturale din Caraș-Severin. Am insistat în dezbatere pe tema potențialului turistic din zona localităților străbătute de Dunăre – zona Moldova Nouă, în special introducerii în zona de ecoturism a Ostrovului”, a declarat, pentru Reper24, deputatul Luminița Jivan.

John GAVRILESCU

Cascada Bigăr, una dintre cele mai frumoase cascade din lume, desemnată în 2013 de către cei de la The World Geography ca fiind în topul celor mai spectaculoase căderi de apă de pe glob, este pregătită în sezonul turistic 2017 să întâmpine vizitatorii într-o haină nouă.

Paralela 45, cum era cunoscut locul unde se află cascada Bigăr în perioada anterioară campaniei mediatice extraordinare, este un adevărat loc de pelerinaj pentru turiștii pasionați de peisaje naturale unice. Cascada a devenit și o locație importantă pentru fotografi, dincolo de imaginile unice surprinse cu splendoarea divină, locația găzduind chiar și ședințe foto cu ocazia unor evenimente din viața celor care au dorit să marcheze momentul la cascada Bigăr.

De potențialul turistic al zonei și-au dat seama și autoritățile, care au început, ce-i drept, cam timid, să sporească ușor confortul turiștilor ce vizitează zona. Cea mai importantă investiție a început însă anul trecut, când, printr-un proiect finanțat de Coca-Cola, zona s-a schimbat radical.

În acest sens, Primăria comunei Bozovici, Administrația Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița și Asociația ViitorulPlus au accesat un proiect din campania Coca-Cola HBC România. Prin această finanțare a fost posibilă amenajarea unui traseu pietonal din parcare și accesul în Parcul Național, de-a lungul DN 57B, amenajarea unei alei pietonale de la intrarea în parc și până la Izbucul Bigăr și Grota Bigăr, dotarea zonei cu panouri informative, pubele ecologice, marcaje de atenționare, locuri de repaus, precum și amenajarea unei căi de acces până la baza cascadei (lucrare în curs de finalizare). La amenajarea zonei s-au folosit materiale din lemn și pietriș pentru a avea un impact cât mai mic asupra mediului, dar și pentru a păstra imaginea cât mai naturală a zonei.

De afluența mare de turiști de la cascada Bigăr și-au dat dat seama și cei de la Primăria orașului Oravița și pentru a-i atrage pe turiști să viziteze și obiectivele turistice din zona Oraviței, au amplasat două panouri cu harta turistică a întregii zone.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157680609430010″]

Cum zona naturală din proximitatea cascadei Bigăr este încadrată în responsabilitatea administrativă a Primăriei comunei Bozovici, planurile primarului Adrian Sergiu Stoicu nu se opresc aici. Pe lângă sprijinul consistent dat proiectului ce urmează a se finaliza la sfârșitul acestei luni, Primăria are pregătite deja câteva loturi de teren pentru solicitările venite din partea unor investitori. De asemenea, Primăria intenționează să mărească locul de parcare și să amenajeze încă un spațiu destinat parcărilor.

Totodată, edilul Stoicu lucrează și la un proiect ce vizează amenajarea unei pasarele care să străbată distanța din parcare și până la accesul în Parcul Natural, oferind astfel un spațiu mai generos de acces spre cascadă. Tot în cadrul proiectului este prevăzută și electrificarea zonei, turiștii putând admira atît cascada, cât și împrejurimile, chiar și după lăsarea întunericului.

„Noi am facilitat celor care au accesat această finanțare toate documentele care au fost necesare demarării acestui proiect. De asemenea, am acordat sprijin celor de la Asociația ViitorulPlus pentru diferite lucrări, punându-le la dispoziție ceea ce ne-au solicitat, bineînțeles și cu sprijinul antreprenorilor de la noi din comună. În această perioadă lucrăm la un proiect ce vizează mărirea locurilor de parcare, amenajarea de toalete în zonă, amenajarea unei pasarele de acces în Parcul Național, dar și electrificarea zonei din perimetrul cascadei. Astfel, vom putea oferi turiștilor acces și pe timpul nopții. Sper să găsim înțelegere la Ministerul Dezvoltării și să reușim să obținem finanțarea acestui proiect. De asemenea, avem parcelate peste 10 loturi de teren, iar în următoarea perioadă este posibil să vedeți în zonă cât mai multe locații destinate turiștilor, chiar și câteva pensiuni”, a declarat, pentru Reper24, primarul comunei Bozovici, Adrian Sergiu Stoicu.

Rămâne de văzut cum și când se vor materializa proiectele administrației din Valea Almăjului, însă până atunci, turiștii care vor vizita cascada Bigăr vor avea cu siguranță parte de o surpriză plăcută în urmă proiectului derulat de Asociația ViitorulPlus, finanțat în cadrul Proiectului Coca-Cola HBC România.

John GAVRILESCU

Cristiana Palmer, ministrul Mediului, a fost prezentă la jumătatea lunii august în Caraș-Severin într-o vizită de lucru, după cum reiese din părerile exprimate public după finalizarea acesteia. Realitatea din teren este însă alta, susțin organizațiile de mediu din județ. Ministrul Mediului a trecut ca „Vodă prin lobodă” prin zonele cu probleme din parcurile naționale pe care le-a vizitat, cu ochii închiși am putea spune, având în vedere că părerile finale nu au amintit de problemele grave de mediu cu care zonele vizate se confruntă. Aceleași zone ale căror plan de management zace de câteva luni bune pe masa Ministerului.

Pe premisa unei vizite de lucru, unul dintre punctele agendei ministrului a fost întâlnirea cu administratorii a cinci parcuri naționale emblematice: Retezat, Semenic, Cheile Nerei-Beușnita, Domogled-Valea Cernei și Defileul Jiului, care a avut loc în centrul de vizitare al celui mai mare parc național din țară, Domogled-Valea Cernei. Următorul pas a fost vizitarea celei mai mari comune din țară: Cornereva.

Ulterior, a fost vizitat Parcul Natural Porțile de Fier cu o promenadă turistică pe Cazanele Dunării și vizitarea peșterii Veterani, iar în ultima zi din traseu, ministrul a ajuns în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, acolo unde, însoțită de reprezentanții WWF, de administratorii Parcului și cei ai RNP, Cristiana Palmer a vizitat Cheile Nerei.

Frumusețea traseelor nu poate fi contestată, dar se pare că doar acest aspect i-a atras atenția ministrului Mediului care a ținut să exprime public, în urma promenadei turistice, păreri și impresii. Așa am aflat că „Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este un loc de vis” sau că „România este o țară cu o natură spectaculoasă”, lucruri adevărate dar umbrite puternic de poluare, tăieri masive de păduri și nepăsare, aspecte mai puțin plăcute și ignorate complet de traseul ministrului.

„Am fost din nou pe teren, de data aceasta în județele Mehedinți și Caraș-Severin. Este a cincea vizită pe care o fac în teritoriu de când am preluat mandatul, pentru a vedea direct, la fața locului, problemele de mediu existente, dar și pentru a avea întâlniri cu autoritățile locale și cu colegii din instituțiile ce țin de Ministerului Mediului din județele regiunii. Aceste întâlniri îmi dau și prilejul de a transmite colegilor mei câteva mesaje clare – în primul rând faptul că eu consider că toți cei care lucrăm în instituțiile de mediu, atât la nivel central cât și în teritoriu, trebuie să colaborăm îndeaproape, în spirit de echipă și de familie; cei care am ales să lucrăm în domenii care au legătură cu buna gestionare a resurselor naturale și a mediului, avem datoria de a pune interesul comunității, al cetățenilor și al mediului, mai presus de orice, fără niciun fel de conotație partinică, cum încă se întâmplă! Apoi, că aștept de la toți să pună accent pe transparentizare, competență și profesionalism în rezolvarea problemelor de mediu la nivel local, dar și pe o mai bună comunicare publică.

La finalul acestor trei zile mi se confirmă din nou că România este o țară cu o natură spectaculoasă, cu un potențial extraordinar de dezvoltare durabilă prin eco-turism, dar și că ne confruntăm cu problema depopulării satelor și a comunităților, fără de care interacțiunea armonioasă dintre om și natura care a condus la formarea peisajelor atât de apreciate, nu este posibilă. Trebuia acționat pe fronturi multiple ca să realizăm cu adevărat potențialul pe care îl avem, și asta implică viziune și participare asumată atât din partea autorităților cât și a tuturor celorlalți actori ai societății”, se arată în impresiile ministrului Mediului de la finalul vizitei prin țară.

Natura din Caraș-Severin, văzută prin ochii Cristianei Palmer e simplă: frumusețe și potențial. Din păcate, traseul ministrului a ocolit la mustață acele zone din interiorul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, prevăzute ca zone cu protecție deosebită în planul de management neaprobat încă, dar în care se exploatează în voie, sau pe lângă acele hectare la fel de protejate în care tăierile făcute  „în favoarea semințișului natural” au mutilat păduri întregi.

„Ce pot spune este că prezența doamnei ministru în județ a fost mai degrabă un turneu, o vizită ca turist, nu în calitate de ministru al Mediului. Totul a fost o excursie în care traseul oficial chiar a trecut pe lângă o zonă cu parchete de unde se exploatează intens, prevăzută ca zonă de protecție în proiectul de management care zace pe masa Ministerului Mediului, și va mai zace probabil acolo patru sau cinci ani. Aceste vizite nu duc la nimic în folosul mediului, mai degrabă sunt făcute de fațadă. Poate ar fi fost bine o întâlnire cu reprezentanții care se ocupă cu protecția mediului în Caraș-Severin, dacă se dorea cu adevărat a analiză a situației reale din teren”, explică Cornel Sturza, președintele organizației GEC Nera.

Diana RADU

Foto: Facebook

Există sau nu tăieri ilegale în ariile protejate din Caraș-Severin? Aceasta este problema pe marginea căreia se contrazic de ceva vreme reprezentanții ONG-urilor din Caraș-Severin și cei ai autorităților abilitate. Subiectul a fost reluat în cadrul unei discuții între cele două părți, discuție derulată la Reșița și facilitată de Asociația WWF. 

Mai multe organizații neguvernamentele din Caraș-Severin au tras un semnal de alarmă în ultima vreme cu privire la tăierile ilegale din parcurile naționale din Caraș-Severin, în special în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului. Reprezentanții ONG-urilor acuză chiar autoritățile competente, responsabile de monitorizarea pădurilor, că țin aceste tăieri ilegale secrete, iar datele cuprinse în documentele și statisticile silvicultorilor sunt cu mult diferite de realitatea de pe teren.

”Da, există semnale de alarmă că se fac tăieri masive, fie în arii protejate, fie în afara ariilor protejate, dar și că se braconează foarte mult, fie în arii protejate, fie nu și că numărul de efective al animalelor este în scădere”, a declarat cu ocazia întâlnirii de la Reșița, Raluca Crîsta, managerul proiectului „Sălbăticia din Carpați, bogăție pentru oameni”, proiect în cadrul căruia a avut loc dezbaterea.

De cealaltă parte, silvicultorii susțin că reprezentanții ONG-urilor aruncă acuzații în necunoștință de cauză. „Am văzut reacția ONG-urilor din zonă și nu numai în ceea ce privește anumite activități desfășurate. Din păcate mulți dintre aceștia nu au cunoștințe suficiente în ceea ce privește domeniul ariilor protejate. Un exemplu este cazul rezervației de la Bârzăvița.  Aceasta este o rezervație forestieră, care a fost desemnată pentru aplicarea tratamentului codrului grădinărit, un concept pe care din păcate cei care nu sunt silvici nu îl cunosc și interpretează acele tăieri ca o defrișare sau ca o intervenție brutală. În realitate este vorba de a crea o structură multi etajată a pădurii, cu vârste diferite, o structură care să se apropie de o structură naturală”, a afirmat cu ocazia întâlnirii de la Reșița, Mihai Dragoș, șeful serviciilor Arii Protejate din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor.

Fără a se ajunge la un consens între cele două părți, întâlnirea facilitată de cei de la WWF s-a dorit a fi un prim pas făcut pentru înțelegerea problemelor de mediu din ariile protejate. ”Întâlnirea a venit ca o nevoie și un răspuns la solicitarea ONG-urilor, din nevoia de a cunoaște, de a înțelege mai bine cum merg lucrurile în ariile protejate și cum se gestionează resursele naturale. Nu era programată în cadrul proiectului, însă cumva ne simțim responsabili de ceea ce se întâmplă aici și de a pune la o masă toți factorii interesați”, a precizat Raluca Crîsta. La dezbatere au participat reprezentanți ai: GEC Nera, Asociației Pro Mediu Timiș, Enduromania, Clubului Montan Caransebeș, Asociației Speologice Exploratorii, Prietenii Munților, Euroland Banat, Asociației Dunărea Moldova Nouă, Fundației Activity, Centrului de Voluntariat Reșița, Asociației Bike Attack, Turist Cazanele Dunării, Direcției Silvice, administrației Parcurilor Cheile Nerei – Beușnița, Retezat, Porțile de Fier, Domogled – Valea Cernei, ai Inspecției Silvice și de Vânătoare, Sistemului de Gospodărire a Apelor din Caraș-Severin, Agenției Județene pentru Protecția Mediului, Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice Timișoara.

Județul Caraș-Severin are peste 175.000 de hectare de arii protejate, cuprinse în 5 parcuri: Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Parcul Național Retezat.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157651583613811″]

Karina TINCUL