Albia pârâului Măcicaș, care străbate comuna cărășeană Constantin Daicoviciu, a suferit o serie de lucrări de decolmatare și lărgire, ca urmare a unei investiții ce vizează zonele cu risc ridicat de inundații sau ruperi de mal.

Primarul comunei, Daniel Boambeş a declarat că această investiție este foarte importantă, mai ales pentru satele Prisaca și Zăgujeni care au avut de suferit în urma inundaţiilor din trecut.

„Lucrarea se realizează pe o lungime de 8 km, din care 4 km în intravilanul localităților Zăgujeni și Prisaca și 4 km în aval de Prisaca, la vărsarea Măcicașului către râul Timiș, în extravilan.

La ora actuală se lucrează în intravilanul localității Prisaca, se continuă lucrările începute de 2 ani. Anul trecut s-a făcut zona centrală a satului, iar acum se lucrează pentru a se finaliza întregul curs al pârâului Măcicaș”, a declarat Daniel Boambeș.

Investițiile nu se opresc aici, edilul mărturisind că în viitorul apropiat se va construi un pod în apropiere de stația de epurare Prisaca, tot în cadrul acestui proiect.

„Mulțumesc celor de la ABA Banat Timișoara pentru sprijinul extraordinar de mare acordat cetățenilor comunei noastre, mai ales având în vedere faptul că anul trecut în această perioadă am avut o inundație foarte mare care ar fi afectat mult mai grav gospodăriile dacă nu erau lucrările de regularizare a celor de la Apele Române”, a mai declarat primarul comunei cărășene Constantin Daicoviciu, Daniel Boambeș.

Lorena POENARU

Revoltă și disperare printre localnicii comunei Lăpușnicel care își privesc neputincioși terenurile aflate sub apă în urma revărsării pârâului Globu Craiovei, care străbate comuna. Situația ne-a fost semnalată de către Pavel Străinescu din localitatea Lăpușnicel, care spune că se zbate de săptămâni de zile să găsească sprijin de la autorități pentru că în urma ploilor abundente și a colmatării albiei, pârâul i-a inundat cele două terenuri pe care le deține de-o parte și de alta a cursului de apă. În situația lui se află și alți localnici care au terenuri în apropierea pârâului.

„Am la Lăpușnicel două terenuri, unul pe un mal al apei și altul pe celălalt mal al apei, un teren arabil și unul pentru fâneață. Pârâul Globul Craiovei a ieșit și a făcut prăpăd acolo. E o lună de când am făcut cerere la Apele Române din Reșița, să meargă să vadă despre ce este vorba. M-a sunat cineva de la Bozovici, dar i-am spus că eu am treabă cu cei de la Reșița. O lună de zile, în fiecare săptămână, am sunat la ei și cel de la Bozovici mi-a spus că el nu are cu ce să lucreze pentru că are un singur tractor”, spune Pavel Străinescu din Lăpușnicel.

Apa a inundat, după cele declarate de localnic, în jur de 60 de proprietăți, loturi de pământ care sunt subvenționate la APIA, distruse acum de ape, oamenii riscând în aceste condiții să nu își mai primească banii pentru investiții în agricultură.

„Când plouă tare, apa vine de la Pârvova cu lemne, pe care le aduce și care au înfundat albia. Dar nimeni nu vine să rezolve, era vorba de o intervenție de o oră acolo și pentru o oră s-a distrus tot câmpul. În aceste condiții și cei de la APIA pot veni să spună că nu mai dau bani pe pământ că ni l-au prăpădit”, explică Pavel Străinescu.

Proprietarul de terenuri din Lăpușnicel amenință că va merge până în pânzele albe dacă cei de la Apele Române nu vor găsi soluții să rezolve situația.

„Eu sunt hotărât să dau tot în presa și o să-i dau și în judecată. Am făcut sesizarea în 9 martie și am sunat săptămânal, dar nu se poate să-și bată joc de mulți oameni care sunt bătrâni și au pământ acolo. Am poze și din septembrie – noiembrie, anul trecut, tot inundate erau terenurile! Și acum e apă pe terenuri, totul e distrus!”, mai afirmă Pavel Străinescu.

Reper24 a cerut un punct de vedere celor de la ABA Banat referitor la situația de la Lăpușnicel și la modul în care ar putea fi soluționată problema oamenilor care dețin terenuri lângă pârâu. Redăm mai jos răspunsul ABA Banat:

„Unul dintre obiectivele majore ale Administrației Bazinală de Apă Banat ( ABA Banat) este acela de a proteja populația și obiectivele socio-economice din zonă în cazul producerii inundațiilor. Anual, prin Programul de Gospodărire a Apelor alocăm sume importante pentru menținerea și refacerea lucrărilor hidrotehnice care au rolul de apărare împotriva inundațiilor.

În trimestrele doi și trei ale anului în curs, ABA Banat are prevăzute să fie realizate lucrări de reprofilare și regularizare a cursurilor de apă din bazinele hidrografice Caraș și Miniș. Pentru pârâul Globu Craiovei, din localitatea Lăpușnicel, nu sunt prevăzute lucrări de mentenanță a cursului de apă, deoarece, fiind o zonă preponderent agricolă, investițiile în infrastructura de apărare sunt îndreptate spre lucrări care sunt necesare pentru a proteja viețile oamenilor și a bunurilor din gospodăria acestora, așa cum prevede Legea Apelor nr. 107/1996 reactualizată.

Cu toate acestea, ABA Banat dorește să vină în sprijinul comunității locale din Lăpușnicel, privind soluționarea problemelor ridicate de riveranii acestui curs de apă. Prin urmare, având dislocate utilaje și forță de muncă în zona respectivă, ABA Banat poate interveni punctual și pe sectorul pârâului Globu Craiovei, prin realizarea de lucrări de reprofilare și regularizare a albiei cursului de apă.

Prioritatea noastră este siguranța populației. De aceea vom investi pentru apărarea infrastructurii de gospodărire a apelor. Numai așa locuitorii vor fi mai protejați de riscul inundațiilor”, declară ABA Banat, într-o informare sosită pe adresa redacției Reper24.

Lorena POENARU

Administrația Bazinală de Apă Banat (ABA Banat) a obținut finanțarea pentru demararea procedurilor de licitație publică în vederea contractării serviciilor de proiectare și execuție a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pentru municipiul Caransebeș.

Pentru lucrările din Caransebeș, ANAR a primit, prin credite de angajament pentru ABA Banat, toți banii de care era nevoie, adică 23 milioane de lei. Aceștia reprezintă 15% din totalul creditelor de angament (150 milioane de lei) care au fost alocați suplimentar, în cadrul rectificării bugetare.

„În acest fel, se deblochează un proiect care, deși fusese scris în urmă cu 7 ani, nu a fost promovat la ministerul de resort”, a declarat Ervin Molnar, director general al ANAR.

În ultimii ani, zona municipiului Caransebeș a fost expusă constant riscului de inundații. Este vorba în special de inundații de tip flash-flood, cu caracter torențial, care s-au produs atât pe afluenți, cât și pe cursurile râurilor Sebeș și Timiș. Valoarea pagubelor produse de inundațiile care au avut loc în vara acestui an pentru tot județul Caraș-Severin este de aproape 29 milioane de lei.

Pentru apărarea orașului Caransebeș, vor fi realizate lucrări pe cei doi afluenți principali ai râului Timiș, Zlagna și Potoc. Astfel, pe pârâul Zlagna, se va construi un nod hidrotehnic care va asigura, printr-o conductă, devierea cursului de apă spre râul Sebeș. Pe pârâul Potoc, în zona aeroportului, va fi realizată o acumulare nepermanentă care va atenua undele de viitură ce se vor forma în urma precipitațiilor abundente.

În acest fel, realizarea acestor lucrări va contribui la creșterea gradului de protecție pentru locuitorii orașului Caransebeș. Vorbim despre 40.000 de oameni, care în prezent sunt expuși constant riscului de inundații.

Finalizarea lucrărilor va reduce semnificativ riscul de inundații din zonă și va permite dezvoltarea armonioasă a orașului, prin reducerea semnificativă a pagubelor de natură socio-economică pe care inundațiile le provoacă în această zonă, informează într-un comunicat de presă ABA Banat.

foto: 7 Zile

Lorena POENARU

Pârâul Crivaia din comuna Berliște a fost poluat cu o deversare de dejecții animale provenite de la o fermă de animale din localitate. Lichidul rezidual a afectat fondul piscicol al pârâului în zona localității Iam.

Imaginile de pe cursul pârâului Crivaia din această după masă au fost unele de coșmar. Mii de pești pluteau deasupra albiei apei, lipsa de oxigen dizolvat din apa naturală a cursului de apă a făcut verebratele să iasă la suprafață în căutarea vieții. N-au avut nicio șansă, întrucât concentrația de lichid rezidual era mult prea mare.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157678375807084″]

Din informațiile obținute de la localnici, vinovat de această poluare se pare că ar fi proprietarul fermei de vaci din localitatea Berliște, care, zilele acestea, a deversat în zona terenurilor agricole din proximitatea pârâului Crivaia o importantă cantitate de dejecții provenită de la animalele din fermă. Cantitatea  deversată este extrem de mare, deoarece pe aproximativ 6 km a cursului apă, concentrația de lichid rezidual fiind abundentă, chiar la vărsarea pârâului în râul Vecinic.

Dacă fondul piscicol din pârâul Crivaia este total compromis, iar autoritățile nu vor interveni în cel mai scurt timp pentru a stopa deversarea de dejecții, există riscul ca și râul Vecinic să fie poluat. Mai mult, cum în zona Iam râul Vecinic se varsă în râul Caraș, dimensiunile dezastrului ecologic pot fi catastrofale.

John GAVRILESCU