Iar o să-mi spuneți că am ce am cu actuala guvernare, că mă iau de ei, că sunt PSD-ist și tot așa. Nici vorbă; nu am nimic nici cu unii nici cu alții și asta pentru că de la ultima mea vizită la medic mi s-a pus un diagnostic cu care mă mândresc: sunt alergic la prostie. Partea proastă e că alergia asta a mea se manifestă zilnic. Mă mănâncă pixul când îl aud pe Barna cum dă din colț în colț, după ce i-au căzut din dulap câteva schelete; când îl văd pe Cioloș făcând pe nevinovatul sub sloganul „nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu-mi miroase“, când mă uit la Ciolacu cum se face el, că face opoziție; când privesc la madam Clotilde cum zice dumneaei cu gurița proprie „je m’en fiche” sau un fel de „mi se rupe de ce ziceți voi, vi-am tras-o mai pe românește”.

Și exemplele pot continua…hăhăhă….până la alegeri. Un președinte mândru de opera sa „Guvernul meu și Parlamentul meu“, un Orban (Ludovic nu Victor) agățat de scaunul de la Camera Deputaților, cumpărat pe 30 de arginți, un Arafat care a primit ordin pe zi pe unitate: „vacinează-i pe toți că…așa-i desenul“, un AUR care s-a lepădat de …Șoșoacă și o Șoșoacă pusă cu botul pe labe chiar de colegii senatori, un efemer ministru al Justiției care și-a pus în cap toată tagma magistraților, o pleiadă de miniștri ai Sănătății chitiți să privatizeze toate spitalele de top și tot așa.

Dar efectele alergiei la prostie se manifestă cel mai acut la faptul că românii au pus botul la cele 80 de miliarde fluturate în campania electorală, menite să scoată România pe linia de plutire și să o transforme în Grădina Edenului. Uau, dar ce nu se putea face cu 80 de miliarde venite pe filiera Uniunii Europene: școli, grădinițe, autostrăzi, spitale, conducte de gaz și tram-train-uri cu hidrogen, sisteme de irigații și subvenții pentru agricultori. Doamne, dar câte nu se puteau face cu o asemenea pleașcă de 80 de miliarde de euroi.

Atâta doar că politicienii noștri nu au înțeles că Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă și-n straiță. Adică avem 80 de miliarde, dar trebuie să știm pentru ce vi-i dăm; veniți cu un plan care să cuprindă punctele astea, astea și astea. Noi (adică guvernanții noștri) au zis asta-i…ce vreți voi. Noi vrem pentru asta și asta. Și dintr-o dată, cele 80 de miliarde s-au făcut 30; adică nici măcar 30 ci vreo 29, din care coana UE continuă să taie: asta nu, asta nu, asta…tot nu. Tare sunt curios dacă actualul executiv va reuși să atragă măcar 10 miliarde și pe ce.

Așa că trebuie să mai dau o tură pe la medic să-mi schimbe tratamentul pentru alergia la prostie, nu de alta dar mă uit în jur și constat cu amărăciune că dacă prostia asta ar durea, mulți s-ar tăvăli în chinuri. Hai să auzim de bine, dar nu prea cred.

Dan AGACHE

Vai, vai, vai, mare necaz mare pe capul proaspeților însurăței din Guvernul României. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe certificatul de căsătorie, sau mă rog, pe actul care atestă că „s-au luat“ că a apărut și motivul de divorț: premierul României, Florin Cîțu (știu că suna ca naiba, dar asta e), premierul României zic, sătul de ifosele diamantului neșlefuit (așa i-a zis tătucul Barna) Voiculescu, ditamai ministrul Sănătății românilor, l-a cam zburat puțin din schemă.

Vai, dar cum se poate, păi de ce, trebuia să știm și noi, aveai nevoie de aprobarea noastră….și alte chestii din astea. Păi se poate măi băieți? Se poate? Nu și voi alături de liberali și udemeriști ați semnat aprobarea lui Cîțu de a fi premier? Gata, v-ați răzgândit? Nu voi sunteți cei care ați pus la cale toată această mascaradă și acum când Vlăduțu a dat cu oiștea-n gard vă puneți poalele-n cap și începeți să strigați asemeni țâncilor de-o șchioapă care se ceartă pe maidan și se înjură cu neaoșul „ba pe-a mamițicii dumitale“?.

„Liberalii nu au vrut Sănătatea și doar noi și numai noi ne-am asumat-o“. Așa au cuvântat liderii useriștilor și plusiștilor la un loc. Păi dacă vi-ați asumat-o, acum spălați-vă pe cap cu diamantul vostru cu tot. Cu reforme pe hârtie, cu spitale noi în gând, cu personal sanitar măscărit și lăsat fără lovele, cu promisiunea tăierii salariilor (pardon a veniturilor), cu spitale modulare (care costat o căruță de bani) care stau nefolosite și tot așa. Ați crezut că e doar pe păpat lovele? Nu tăicuțule, era vorba să și munciți câte ceva; să munciți pentru prostătura asta de țugulan care nu știe altceva decât să ceară: salarii, pensii, dreptul la o îngrijire medicală, respect, dreptate, justiție și alte prosti din astea, stricându-vă vouă liniștea și somnul. Nu aveți ce face, ăsta-i țugulanul: sărac, prost și flămând, dar spre deosebire de voi cu ceva materie cenușie în cap.

Adevărata bătălie e însă, între mahării din spatele marionetelor politice de azi. Cred că serviciile se joacă de-a măsuratul cu ruleta; și-au pus-o pe masă și acum o măsoară să vadă care o are mai mare. Sincer cred acest lucru. În acest caz sunt două variante de lucru; 1) Cine le-a permis o astfel de joacă și de ce? și 2) Dacă nu sunt ele, Serviciile în spatele acestor acțiuni sistematice de jefuire a României, pentru ce își iau leafa lună de lună fără să miște un deget în favoarea prostimii?

Suntem zi de zi, de ceva ani încoace, spectatorii unui teatru de marionete prost; un spectacol în care niște păpușari ne tot arată marionetele spilcuite, aranjate și frezate (mă rog Nicușor, generalul de la capitală face excepție în ceea ce privește freza), ne rostesc replici pompoase, în timp ce, în spatele cortinei se fură, se distruge, se … Până la urmă, acesta este rezultatul votului nostru din decembrie. Asta ne-a adus Moș Nicolae anul trecut, cu asta ne jucăm până la următorul cadou.

Niciunul dintre actorii de pe scena acestui spectacol cu păpuși și păpușari nu e mai breaz; nici gând. Useriștii și plusiștii, luați câte doi pentru că tribunalul nu le-a aprobat încă uniunea neconsensuală, sunt cei care nu jură cu mâna pe Biblie, nu cred în valorile familiei tradiționale, scot însemnele creștinismului dar, în același timp, îl compară pe Vlad Voiculescu cu Isus, răstignit de Cîțu în postul Paștelui. Blasfemie mai mare cred că nu există.

Liberalii lui Brătianu consideră că Educația și Sănătatea nu sunt prioritare pentru această nație; afacerile, întreprinzătorii, comercianții sunt cei care ar trebui să conteze. Care comercianți, care întreprinzători, domnilor? Cei pe care i-ați adus în buza prăpastiei și le-ați oferit posibilitatea să facă un pas în față? Cei pe care i-ați adus la sapă de cauciuc și tot voi îi certați? Despre care afaceri vorbiți? Despre cele în care un kilometru de autostradă ajunge să coste 20 de milioane de euro, de râd și curcile europene de noi și de prostia noastră?

Una peste alta avem niște țațe cu poalele-n cap care vor merge astăzi la o întâlnire informală cu președintele Iohannis, niște bolnavi care nu prea își mai găsesc loc prin spitale, niște români sărăciți și fără viitor, niște copii care sunt pe punctul de a pierde încă un an de școală, niște părinți care nu au siguranța unui loc de muncă și mâine, niște afaceri care se năruie zi de zi, niște șomeri al căror număr crește alarmant, și o clasă politică impotentă de acțiune.

A, și să nu uit: când spun clasă politică impotentă de acțiune, fac referire și la pesedeii lui Ciolacu care, s-a gândit el mai bine și vor anticipate. Poftim? Anticipate? Pentru ce? Păi nu sunt decât 4 luni de când au fost alegeri și sunteți câștigătorii care au ieșit pe locul 2. Vreți să luați peste 50% din sufragiile electoratului? Ce să faceți cu ele? Ați avut 74% din votul poporului și vi-ați bătut joc de el. Ați uitat? Noi, nu. Singurii care au o schemă de joc sunt udemeriștii care, mai pe șestache așa, fac ce fac și sunt cei care își respectă electoratul și trag spuza pe turta lor. Păi dacă se poate, de ce nu, zic.

Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare.

Sursă foto: Copacul din pădure – Word Press.com

Dan AGACHE

Circ, scandal, urlete, decizii tranșante, amendamente, respingeri pe bandă rulantă, miezul nopții, păpuși, atacuri, declarații politice, huiduieli, țipete, dezertări. Cam acestea sunt câteva din secvențele dezbaterilor parlamentare anterioare votării bugetului pe anul 2021. Păi e cam târziu, vor spune unii; niciodată nu e prea târziu, răspund alții. Una peste alta, cu mii de amendamente propuse în majoritate de PSD, dar și de Aur, USR  și chiar PNL, bugetul acestui an a fost votat în forma propusă de Guvern, adică în varianta Cîțu.

O fi bine, n-o fi bine….nu știm deocamdată, deși sunt mulți care se vaită și plâng pentru că nu au primit ce și-au dorit. E drept că și pe mine mă îneca plânsul când Moș Gerilă (pe atunci nu era cu Moș Nicolae sau cu Moș Crăciun), îmi aducea altceva decât mi-aș fi dorit. Abia mai târziu am priceput că și Moșul, oricum s-ar fi chemat el, depindea de un buget pe care îl stabileau alții și nu el. Așa e și cu bugetul pe anul ăsta.

Bugetul reprezintă până la urmă un sortiment de brânză din care va trebui ca Executivul să hrănească o Românie întreagă. Atâta doar că și brânza asta nu e așa…brânză. Ea îmbracă mai multe forme precum caș, telemea, brânză dulce, de burduf, dietetică (asta e aia din care s-a scos toată grăsimea), cașcaval, nobilă cu mucegai, sau cu găurele de tip șvaițer. Ați văzut câte sunt? Păi la atâtea sortimente cum să ieși pe piață cu un singur produs; vii cu oferte pentru tot românul.

De exemplu, pentru șoriceii PSD-ști care plâng cu lacrimi de crocodil că nu au câștigat alegerile (de fapt alegerile le-au câștigat, dar au pierdut guvernarea și implicit posibilitatea împărțirii cașcavalului),  nenea Câțu a pregătit un regim de slăbire cu pâine, sos de limbă și puțină, foarte puțină brânză degresată, să nu le facă rău la lingurică. Păi după 30 de ani de guvernare (stau și mă întreb cu cine or fi făcut aritmetică ăștia de au ajuns la cifra de 30, dar mă rog), e bună și puțină cură de slăbire.

Liberalii au vrut tare mult să pape și gura lor puțin cașcaval, nu de alta dar li s-o fi acrit de atâta brânză de burduf și telemea cu 70% sare. Atâta doar că la împărțirea cașcavalului, USR-iștii și-au tras partea leului. Cum de ce? Pentru că de fapt ei sunt cei care fac și desfac tot în țara asta. Când au făcut guvernul și-au tras ministerele cheie, cu bani și influență, într-un acord tacit cu Sică Mandolică care a luat șefia Camerei Deputaților. Altfel spus, și-au tras bucata cea mai mare de cașcaval. Cu bugetul pe 2021 e la fel.

Consiliile județene și primăriile liberale vor primi și ele niște brânzică puțin degresată, cele social-democrate rămân cu ochi-n cașcaval și vor păpa din aia dietetică, iar cașcavalul și șvaițerul, cu tot cu găurele vor merge la ministerele USR-iste. E drept că nici UDMR-ăștii nu vor posti, chit că vine Paștele, mai câta. Vor avea și ei parte, dacă nu de cașcaval, cel puțin de Brie, Parmezan, Emmental și Danish Blue, ori de Roquefort, Pecorino sau Manchego, sau măcar un pic de Mozzarella.

În loc de final mi-a venit în minte un proverb: „Unde există caşcaval, există întotdeauna şoareci“ și în funcție de meniul fiecăruia, unii sunt mai pricăjiți, alții mai dolofani, dar toți își ies din minți când simt mirosul de brânză!

Dan AGACHE

E binecunoscută șapca prezidențială cu care Iohannis s-a întors din vizita oficială de la Casa Albă. Era un dar de simpatie din partea ex președintelui Donald Trump. La fel de bine putea fi cumpărată cu 2 – 3 dolari de la un butic cu suveniruri pentru turiștii rămași cu gura căscată în fața zgârie-norilor americani, ori de la vreun dealer de amintiri americănești de la colțul străzii. Ori poate i-o fi oferit-o însuși Trump, nu știu. Ce știu e faptul că Donald Trump este de ieri istorie, o istorie vie care asemeni lui Băsescu, nu se va mulțumi cu locul 2 și va mai agita spiritele în minunata Americă la care visează mulți. Să nu uităm și faptul că 75 de milioane de americani l-au votat pe bune. Adică nu cu scrisori mai mult sau mai puțin veridice, ci chiar la urne cu ștampila pe hârtie.

Pe lângă promisiunile militare făcute de fostul președinte american (vezi angajamentul SUA în regiune, suplimentarea efortului în sprijinul securității la Marea Neagră, o autostradă și o cale ferată care să lege porturile Constanța, din România, și Gdansk, din Polonia) mai trebuie amintită implicarea acestora în industria de apărare din țara noastră. Desigur, toate acestea nu vin gratis, ci la pachet cu o implicare în politica internă, în accesul la resursele de gaze naturale din Marea Neagră și la alte resurse necesare (mai ales dacă sunt moca, sau aproape moca) ale României. Ce va fi de acum înainte? Analiștii de politică externă au început deja să-și dea cu presupusul. Eu nefiind de specialitate, mai bag bățul prin gard și mai lansez o întrebare, o supoziție, o părere. Din astea avem toți; păreri, nu garduri.

Întrebarea și nedumerirea deopotrivă e…Cine va conduce America? Nu săriți să-mi spuneți că Joe Biden, că nu vă cred. Bunicuțul ăsta simpatic, pe care îl văd mai degrabă jucându-se în parc cu strănepoții de-o șchioapă nu va conduce America. Nu pentru că nu vrea, ci pur și simplu pentru că nu mai poate. Atins probabil (și spun asta după o serie de gafe făcute în campania electorală) de boala neamțului ăluia…cum îl cheamă că tot uit, Biden este o marionetă în mâna unui grup de interese. Că sunt financiare, militare, politice, Pharma, ori de altă natură, nu știu, dar sigur sunt. Nu cred în ruptul capului că bunicuțul ăsta, care mai are un pic și face 80 de ani, va fi cel care gestionează valiza atomică; că va trimite trupe în teatrele de război, înțelegând ce se petrece și mai ales de ce se petrece. Eu îl văd mai degrabă făcându-și siesta de două ore după masa de prânz, între o partidă de golf și una de bridge. Dar…americanii au avut de ales dintre două personalități doar una.

Întrebarea mea e…ce se va întâmpla cu România după aceste alegeri în America. Avem vreun avantaj? Putem călătorii fără viză? Crește salariul minim ori investiția americană în rețeaua de drumuri și autostrăzi (vezi ce s-a întâmplat cu Bechtel ). Cred că nimic din toate acestea. În acest caz, ce va face prezidentul nostru? Va călătorii încă o dată în America (acum are voie că și-a făcut vaccinul)? Va veni cu încă o șapcă sau va primi în dar de la întâiul OM al lumii moderne (ups, era să zic bunic), o găletușă și o lopățică pentru nisipul de pe litoralul californian. Și mai ales ce se va întâmpla cu șapca de la Trump? Va trebui să o dea înapoi? O va purta dacă se va întâlni cu Biden? Sunt întrebări esențiale de care atârnă viitorul națiunii noastre.

Deci revin și închei: șapca, șapca…ce facem cu șapca?

Dan AGACHE

Generalii au, în general, una, două, trei sau patru…stele, (la ce vă gândeați), adică două perechi (de stele, desigur). Rândurile acestea sunt scrise ca urmare a decesului singurului general (în retragere desigur) al Reșiței și probabil al Caraș-Severin-ului; bănuiesc, nu sunt 100% sigur. Adrian Marinescu, căci despre domnia sa este vorba, fost director al UM012…nu știu cât, celebra (pe vremuri) fabrică de tunuri. L-am cunoscut, stimat și respectat pe omul Adrian Marinescu. L-am cunoscut mai bine la evenimentele din decembrie 1989 când, preț de două săptămâni, i-am fost un fel de gardă de corp (nu are rost să intru în amănunte, problema e alta).

Așa cum spuneam și probabil știți și voi, decesul artileristului Adrian Marinescu, ajuns general în retragere cu nu știu câte stele, a survenit ca urmare a infectării cu virusul ăsta păcătos care ne-a dat tuturor viața peste cap. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace. Înmormântarea a avut loc miercurea trecută la cimitirul 8 din Reșița, cu onoruri militare așa cum se cuvine unui militar al Armatei Române. Atâta doar că de aici încep nedumeririle pentru mine. Întâmplător am avut și eu un deces în familie, înmormântarea fiind în aceeași zi, dar la altă oră.

Probabil știți că acum, în pandemie, nu mai ai voie să faci pomeni, cu mese întinse la care să inviți pe cei ce au venit la ultima slujbă a decedatului. Pomeni nu, dar am observat că e voie cu petreceri, nunți, chiolhanuri și alte zaiafeturi și paranghelii; acolo e voie. Dar să reiau: vin miercurea trecută cu mașina plină cu plăsuțe cu de toate din ceea ce i-a plăcut răposatei, în ideea de a le sfinții preotul și a le da de pomană, așa cum este creștinește. Când să urc spre cimitir, surpriză….filtru de poliție. Măi să fie, o fi evadat vreunul din Micro 5 (așa cum mai este cunoscut cimitirul 8 din Reșița). Stau cuminte la rând, cu vreo 3-4 mașini în față, ajung în fața a doi milițieni din Episcopia lui Vela, pun masca să fiu în ton cu milițianul, deschid geamul mașinii și particip la un dialog pe cât de absurd, pe atât de…milițienesc, nu de alta dar nu îmi vine nici un alt cuvânt în minte:

„Nu aveți voie cu mașina în cimitir“, îmi retează elanul individul cu chipiu și jachetă de circulație. „Îmi pare rău, dar trebuie să ajung cu mașina la capelă“, îi răspund politicos. „Nu se poate, avem o înmormântare și vin mai mulți generali din țară și nu am voie să vă las să intrați cu mașina în cimitir“.  M-a blocat pur și simplu; îmi venea să-l întreb dacă generalii respectivi nu au mai văzut mașină și îi e teamă să nu se sperie de a mea. Sau poate trebuia asigurată protecția demnitarilor (asta în cazul în care câteva stele pe umăr îți atribuie această calitate de demnitar), dar în acest caz, trebuiau să existe niște SPP-iști. „Domnule, îi zic, mă așteaptă popa, am mortul în capelă, peste o oră am înmormântarea, ce treabă am eu cu generalii voștri“?

Vădit încurcat, se trage doi pași înapoi, își dă chipiul jos cu mâna dreaptă, în timp ce cu stânga se scarpină gânditor în creștetul capului, semn că i-am pus neuronul la grea încercare. „Ce să fac eu cu dumneavoastră“, gândește individul cu voce tare. „Dacă nu vreți să mă ajutați să car toate bagajele până sus în cimitir, vă propun să mă lăsați să trec“, îi răspund omului, singurul lucru normal și logic. Se mai scarpină odată, se uită întrebător la colegul lui care nu participase la discuția noastră și într-un final se hotărăște: „Bine, treceți, dar pe urmă să aduceți mașina jos“. Aaaaa….., deci mașina era problema, nu subsemnatul. Se dă la o parte și trec. Până sus în cimitir, alte două filtre de câte doi tovarăși în uniformă, din aceeași Episcopie a răspopitului Vela. Ăștia, băieți finuți, mă lasă să trec fără explicații.

De aici nu mai intru în amănunte, precizez doar că nu m-am intersectat deloc cu „coloana generalilor cu una două, trei sau 4…stele“, aceștia urmând un traseu diferit de al meu. Se nasc însă întrebările: Dacă generalul Marinescu a fost infectat și a decedat din cauza acestui virus, de ce au avut voie colegii de stele să participe la înmormântarea lui? Și nu una oarecare ci cu onoruri militare, cu salve de pușcă, cu drapel și toate cele, cum de fapt este normal pentru a omagia activitatea acestuia. De ce li s-a permis generalilor cu două perechi (de stele, desigur) să participe la funeralii? Dacă era un cetățean obișnuit, nu avea voie nici măcar familia. Ba mai mult, pentru a nu fi deranjați de intruși, paparazzi și jurnaliști, au luat măsurile necesare de a opri traficul auto în cimitir, apelând la forțele de ordine. Pe bune măi băieți? Așa ați făcut și la moartea interlopului Pian. I-ați asigurat paza, cu scuza că trebuia să vegheați la „siguranța cetățeanului“.

Toată tărășenia asta îmi amintește de faptul că legea în România este respectată…în mare parte. Adică una e legea pentru cetățeanul de rând, pentru plătitorul de taxe și impozite, ce-și duce cu greu traiul de pe o zi pe alta, și alta e pentru cei cu funcții, cu demnități ori cu carnet de partid și cu două perechi de… stele, pe epoleți nu în pantaloni.

Dan AGACHE

Belesc ochii în tembelizor și-mi vine să fredonez melodia aceea cu „E bine, bine, e foarte bine“. De unde atâta optimism pe capul meu….zău dacă știu, dar deh, așa sunt eu, un optimist irecuperabil. Mă bucur din orice: ieri mă bucuram că vecinul de la 4 a prins-o pe nevastă-sa în pat cu altul. Unii se întreabă de ce atâta bucurie când omul e în necaz; păi mă bucur că nu m-a prins pe mine cu nevastă-sa, nu? Mai zilele trecute un alt vecin, prieten cu Bachus, a venit acasă pe 4 roți și 7 cărări și a bușit 2 mașini în parcare, iar eu…m-am bucurat. Păi cum de ce? Pentru că exact acolo îmi parchez eu mașina care era…ups, în service. Păi și atunci, cum să nu mă bucur. Vedeți, tot răul e spre bine, nu?

Spuneam că mă uit la tembelizor și mă bucur; apar tot felul de informații, pe surse ce-i drept, dar știți cum e: fără foc nu iese fum. Deci, pe surse cică, se mai amână cu un an mărirea salariilor profesorilor. Ei și, eu nu sunt dascăl. Așa le trebuie dacă nu le-a plăcut școala și au vrut învățământ on-line. Ce să facă ei cu banii că și așa nu pot merge în concediu. De același tratament beneficiază și copiii; nu mai cresc alocațiile cu 40% cum era promis de liberali anul trecut (e drept că în campanie, dar cine credea că nu va fi așa), ci doar cu 20% și asta în două tranșe; una la începutul anului, cealaltă către toamnă. Foarte bine, eu mă bucur. Ce să facă ei cu banii? Să-i cheltuie pe prostii?

Cică nici pensiile nu mai cresc de la 1 ianuarie ci mai hăt, încolo către toamnă. Da și? Așa le trebuie dacă nu au ieșit la vot. Cică spuneau cei din PSD că așa se va întâmpla, dar ei nu și nu, că nu se poate, că e în lege… Zău mă, pe bune? Și de când se respectă legea în România? Întreb pentru un prieten care cică vrea să se întoarcă din Anglia să-și deschidă o afacere în România. Hă,hă, hă…nu pot decât să râd. Vino frate, vino, acum în Românica e plin de lapte și miere pe toate șanțurile, iar la meteo au spus că de Revelion o să plouă cu…cârnați.

Unde mai pui că din ianuarie se scumpește gazul, curentul, benzina și motorina și de aici în lanț, toate. Da și? Eu fredonez cu nonșalanță melodia aceea cu..e bine, bine, e foarte bine. Păi de ce să nu fim optimiști? Avem Guvern de dreapta, avem o coaliție născută din spuma mării, avem un premier care spunea acum un an că sănătatea și educația nu sunt prioritare și lumea l-a votat. Foarte tare frate, e bine, dar ce zic eu bine, e foarte bine.

Între timp prostimea se ceartă pe rețelele de socializare cu privire la vaccin, se înjură stânga cu dreapta, catolicii cu ortodocșii, privații cu bugetarii, albii cu…colorații, că cică nu mai am voie să mai spun altfel, că e discriminare. De ce sunteți pesimiști și vedeți lucrurile doar în…altă culoare mai închisă. Avem un premier suuuper, care atunci când promite se ține de cuvânt (dovadă faptul că nu a spus niciodată că nu vor crește pensiile și salariile, atâta doar că nu a spus când și cu cât), o avem, la Muncă pe doamna Turcan care nu știe câți ani are nici cu buletinul în mână, avem UDMR-ul la Ministerul Dezvoltării, ce vreți mai mult. O așa bucurie nu am mai trăit de multă vreme; poate de pe vremea când Dragnea schimba guvern după guvern până a dat de Dăncilă. Vi-o mai amintiți? Nu-i așa că parcă vă e dor de ea acuma? He, he, he …ce mă bucur… Sincer nu știu nici eu de ce, dar…E bine, bine, e foarte bine…

Dan AGACHE

Încerc și eu ca tot prostul să înțeleg ce se întâmplă cu țara asta după niște amărâte de alegeri care nu au prezentat interes nici măcar pentru alegători. Orban demisionează după ce clamează câștigarea alegerilor. Măi să fie; dar oare cum ar fi reacționat dacă le-ar fi pierdut. Iohannis iese la teveu și-și pune cenușă în cap că a cam sărit calul în campanie, dar a fost doar de dragul democrației, asta după ce OSCE l-a urecheat zdravăn. Cioloș se vede premier și oferă liberalilor caietul cu tema pentru acasă, să o studieze până la întâlnirea de la Cotroceni.  Pesedeii țopăie de bucurie că au câștigat alegerile dar nici ei nu știu la ce le va folosi această victorie. Verzii din Harghita și Covasna calculează la rece opțiunile și vor hotărâ într-un final cu cine vor să guverneze, că doar de asta s-au organizat alegeri în românica. Cam asta e imaginea în seara primei zile, post alegeri parlamentare. Un film prost cu final previzibil la care vei plânge cu siguranță după banii dați pe bilet.

Dar parcă mai lipsește ceva din ecuație… A sunt cei de la Haur care nici nu știu cu ce tramvai se ajunge la Palatul Parlamentului și au anunțat deja că sunt Gică contra. „Nu facem nici un fel de alianță cu nimeni“ strigă ei în gura mare așa cum au fost învățați pe stadioanele de fotbal. Da va întrebat cineva ceva de vorbă? Vă băgați și voi așa în seamă, să aveți subiect de vorbă, cred. Unii spun că vin din taigaua sovietică dar nu prea cred; alții că sunt urmașii legionarilor , dar nici asta nu e cu putință. Și atunci cine sunt? Ce val i-a adus în Parlamentul României?

Apariția lor e cauzată de prestația partidelor românești aflate la guvernare de-a lungul celor 31 de ani de așa zisă democrație și bunăstare europeană. Sunt emanația dezinteresului față de nația română a politicianului dâmbovițean, foarte ocupat de afacerile sale personale și mai puțin de starea națiunii. Sătul de toate acestea, electoratul a decis pe de o parte să nu mai meargă la vot (prezența slabă la urne le-a permis un scor atât de mare), iar pe de altă parte să voteze un partid despre care se știa puțin, și asta mai mult din revistele de scandal decât din cele de politică. Și uite așa ne-am făcut mai bogați cu 8 procente de Haur în parlamentul României.

Avelto grija Hauracilor! Să nu vă împingă necuratul să virați la stânga prin Giulești că adios cu voi. Acolo despare ferul cât ai zice pește, darămite haurul. Avelto grija și la colegii de șmechereală parlamentară că erau unii ciorditori și s-ar putea să vă dispăreți mo. Avelto grija.

Dan AGACHE

Într-o postare recentă pe pagina sa de socializare, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin Romeo Dunca trage un semnal de alarmă referitor la verificările ce vor fi efectuate de acum înainte, la lucrările de reabilitare a drumurilor din județ:

„Ieri am predat reprezentantului constructorului de drumuri MAXAGRO o ruletă. Ea arată foarte bine și lățimea unui drum contractat și grosimea straturilor care stau la baza lui. Județul Caraș-Severin are nevoie de firme pricepute și dornice de lucru iar bugetul județean și cel național trebuie să acopere prețul corect al lucrărilor. Ruleta reprezinta elementul esențial al reușitei noastre a tuturor; și a firmelor care construiesc și a beneficiarului final. De azi resetam tot în Caraș-Severin“.

Un cadou cu subînțeles, un fel de „Ocaua lui Dunca“ dacă vreți. Adevărul este că ani de zile s-a furat de s-a rupt la construirea de drumuri, nu doar în Caraș-Severin ci în toată țara. Metoda nu e nouă și se face cu…„acte în regulă“ dacă pot spune așa. Adică e foarte greu să demonstrezi că s-au făcut miș-mașuri la drumul respectiv. Am un exemplu de la un inginer constructor, uns cu toate alifiile și pretențiile celor care finanțează aceste drumuri: la atribuirea unei lucrări, sau pentru a câștiga o licitație, se vine cu un preț foarte scăzut, care ulterior va fi crescut din bucăți, ajungându-se în final la un preț de cost pe metru pătrat de drum asfaltat dublu sau chiar triplu. Pentru asta trebuie dat parandărătul care nu e mic și umflă buzunarele celor care țin pixul în mână și nu lopata. După efectuarea unei lucrări se face un decont pentru anumite tronsoane de drum, în care chipurile terenul a fost mlăștinos și a necesitat un volum dublu de piatră, ore suplimentare, mașini, etc. Cel cu pixul semnează și încasează.

Se cere un drum de 5 metri lățime plus acostament: se face drumul la 4.90 fără acostament, acesta urmând să fie terminat la…sfântul așteaptă. 10 cm de drum ori 20 – 30 de kilometri lungime egal mulți bani negri pentru zile albe, pentru același domn cu pixul. Se mai fură la grosimea stratului de asfalt, la pregătirea terenului, la calitatea materialului bituminos și în multe alte feluri. Dacă stăm să ne uităm la ei, sunt mici copii față de un alt președinte de CJ, Mustăcilă pe numele său, care în urmă cu vreo 20 de ani parcă, a raportat ca finalizate lucrările de asfaltare la drumul ce merge spre Semenic, fără să fi turnat o roabă de asfalt pe el, așa că…ăștia sunt boboci, dar promit să învețe; sunt în creștere. Asta dacă nu cumva Ocaua lui Dunca e menită să-i descurajeze.

Acum sunt două variante: ori îi dezvață de furat Romeo Dunca, se pune cu …ruleta pe ei și-i verifică la sânge, ori îl corup băieții cu pixul, urmașii lui Știka și susținătorii cu gulere albe din spate, și-l dau pe brazdă cum se spune. Adică îi dau și lui cotă parte din parandărăt și uită Dunca și de ruletă și de ocaua lui Cuza și de promisiunile electorale și se dă pe brazdă cu băieții deștepți. Atâta doar că ăștia noi s-ar putea să aibă o altă culoare politică decât vechii, dar așa se întâmplă de regulă la schimbarea puterii: pleacă ai voștri, vin ai noștri, alegătorii rămân tot ca proștii. Rămâne de văzut care va fi calea pe care o va alege.

Dan AGACHE

Alooo, mai ușor cu acuzele! Mai tăiați din criticile aduse Guvernului Orban. Ce tot îi dați că nu face, că nu drege, că nu vă dă, nerecunoscătorilor! Toată ziua vă smiorcăiți că nu e bun de nimic, că nu se gândește la popor și nația română și e cu ochii doar pe calendar și cu gândul la alegeri. Ce tot atâta criticați fără să gândiți ori să analizați, câte a făcut acest executiv pentru voi. Hai mucles și joc de gleznă!

Păi se poate domnule atâta nerecunoștință? Trebuiau crescute pensiile? Le-au crescut. Trebuiau mărite alocațiile? Le-au mărit. Trebuiau să asigure tablete elevilor? Au asigurat. Trebuiau să aducă măști pentru populație? Au adus. Acuma sunteți și cârcotași și nu vă convine; ba că la pensii nu e 40% și e doar 14, ba că alocațiile nu s-au dublat, ba că măștile sunt scumpe, ori că dascălii nu au primit sporul promis… Ei și? Nici personalul sanitar nu a primit cei 500 de euro. I-ați auzit văicărindu-se așa ca voi? Nerecunoscătorilor!.

A făcut guvernul ăsta cât nici chiar el la investire nu știa că va face. A făcut tot ce i-ați cerut, ba chiar mai mult decât atât. Din proprie inițiativă și nesilit nici de opoziție, nici de sindicaliști, nici chiar de Iohannis, guvernanții, dintr-un exces de simpatie pentru oamenii muncii (clasa muncitoare pentru cine nu cunoaște termenul, adică ăia de se scoală cu noaptea-n cap și trudesc toată ziua), pentru oamenii muncii zic, au crescut valoarea tichetului de masă. Să poată și funcționarul public, și CFR-istul și asistentul medical să mănânce mai bine, să-i crească gradul de satisfacție când se ridică de la masă cu burtica mai plină decât ieri, pe vremea PSD-ului. Și tot nu sunteți mulțumiți. Ce oameni domnule, ce oameni.

Atâta nerecunoștință nu am văzut de când mă știu. Cum adică nu a crescut suficient de mult? Cum adică procentul de creștere e de doar 0,5%? Păi voi știți ce înseamnă 0,5 puncte procentual? Păi Bill Gates, dacă adaugă 0,5% la averea lui într-o lună de exemplu, face așa, pe ușor, câteva zeci de milioane de euro, de dolari, mă rog, sunt cam tot pe-acolo. Păi voi știți câte se pot face cu câteva zeci de milioane de euro? Aveți măcar idee cu câte zerouri se scriu câteva zeci de milioane de euro? Habar nu aveți! Nu știți nimic și mai stați pe tușă, spargeți semințe și chibițați împotriva acestui executiv care e trecut de toate nădușelile pământului pentru a vă crește vouă tichetul de masă. Desigur, alături de alte creșteri substanțiale.

Parcă vă aud cum comentați între două înjurături că e prea puțin, că nu aveți ce face cu ei…Păi bine măi…nerecunoscătorilor, că nu știu cum să vă mai spun. După ce că vă dă omul mai faceți și mărunt din buze? Nu v-am spus că e un procent substanțial acest 0,5%? Nu v-am explicat cât câștigă Bill Gates din această creștere? Și era doar un exemplu. Mai am, dar nu meritați să-mi consum cerneala pentru voi. Cum? E prea puțin acest jumătate de procent? Aaaa, ați calculat voi și dă cu virgulă? Păi cu cine ați făcut voi matematică? Hai spuneți repede că-mi pierd răbdarea. Aaaa … cu Grigore Gheba, ăla cu culegerile de mate. Aha. Și sunteți sigur că ați calculat bine? Hai, mai încercați o dată! Tot atâta vă dă? Ia stați puțin că vreau să socotesc și eu. Câte era valoarea tichetului de masă pe vremea PSD-iștilor? 20 de lei, Și cu cât a crescut acum? Cu 0,5%. Păi vine 20 plus 0,5% egal cu…egal cu…20,01 RON.

Păi cum numai atât că la Bill Gates mi-a ieșit mai mult? Adică a crescut valoarea tichetului de masă cu un amărât de ban? Aha.. Păi asta înseamnă că la 20 de bonuri pe lună, aveți 20 de bani; într-un an se adună 2 lei 40 de bani; în 10 ani vorbim deja de 24 de lei, iar în cei 50 de ani cât mai aveți de muncit până la pensie sunt 120 de lei. Noi. Dacă e să calculăm în leul vechi, mai adăugăm 4 zerouri și obținem…cât obținem…Aha, un milion și 200 de mii de lei. Alooo, un milion și 200 de mii de lei, exact ca la Bill Gates. Nerecunoscătorilor!

Dan AGACHE

Zică cine ce-o vrea, eu cred că actualul executiv, Guvernul Orban, este un Guvern al viitorului. Gata cu trecutul roșu, gata cu PSD-ul, gata cu Dragnea și ai lui, gata cu tot ce a fost în România ultimilor 31 de ani. În cele mai multe cazuri s-a acționat pompieristic, adică se întâmpla ceva, se lua repede o măsură. Era nevoie de bani, pac o privatizare; mai era nevoie de finanțare, pac o cedare de rezerve naturale și tot așa. Niciun plan de viitor, nicio idee care să prevadă și ziua de mâine, nimic din toate astea.

Acum e cu totul altceva. Guvernul Orban este pe bună dreptate un Guvern al viitorului. De aproape un an de când au venit la putere, nu mai acționează pe genunchi; ei privesc totul în perspectivă, se gândesc la ziua de mâine, la cea de poimâine și….tot așa. Să exemplificăm:

A venit pandemia, ei privesc în viitor; au trecut alegerile locale, ei scrutează zarea pentru cele parlamentare; se intră în scenariul roșu și copii nu au tabletă, vom achiziționa și tot așa. Nu am văzut de la evenimentele din Decembrie 89 atâta perspectivă în gândire și în acțiune: Vom face, vom analiza, ne vom gândi, vom aloca, vom distribui, vom vedea, vom cumpăra, vom implementa și…tot așa.

Un alt exemplu: trebuie schimbat prefectul de București? Nici o problemă. Luăm un milițian, (pardon, eu gândesc în trecut, nu mă pot adapta), deci luăm un polițist și îl punem, după care el va face școală…..în viitor; vrem un manager de spital, idem; luăm un recepționer, îl punem la muncă și atunci când va ști despre ce-i vorba în propoziție, va face el și școală. Vrem un ministru al educației competent, luăm o dăscăliță, îi tragem o armură de Pepsiglas și-i dăm drumul în lume. Ce va face ea în viitor? Păi de exemplu duce mai departe viziunea guvernului: o să achiziționăm tablete pentru elevi, o să implementăm un nou sistem educațional, o să tipărim manuale, ho, ce atâta grabă că doar de o lună a început școala, unde vă grăbiți așa. Colac peste pupăză a mai dat o palmă la un …pardon de expresie. Copii care locuiesc în imobile nealimentate cu energie electrică, nu vor face școală pe internet, că e normal că nu au, dar se pot uita la televizor, la TVR, unde se predă pentru ei. Normal NU? Logic, NU?

Mai e chestia cu alocația dublată și pensia mărită cu 40%. De ce tot astăzi? să-i cheltuie bieții pensionari și pușlamalele ale de copii pe prostii? NU, le dăm eșalonat, azi un pic, la anul încă un pic, peste doi ani…iar așa. Vedeți, un Guvern al viitorului, care se gândește cu obstinație la ziua de mâine și la binele de mâine al nației române. Poate tocmai de aceea vor să organizeze campanie electorală cu 4 – 5 mii de infectați pe zi și alegeri cu 7 – 8 mii pe zi; pentru că se gândesc la binele de mâine  al nostru, al tuturor. Mă rog, acuma câți or intra în acest…tuturor. E atât de străveziu acest Guvern al Viitorului că eu deja întrevăd ușa prin care a început să se prelingă lapte și miere, dar nu astăzi, ci mâine, poimâine, într-un viitor din….viitor.

Lăsând gluma la o parte, demult nu am mai avut parte de un astfel de executiv cu viziuni în viitor, aplecat spre nevoile cetățeanului, care să se gândească la binele și prosperitatea lui în viitor. Adevărați patrioți, cinste lor. Abia aștept alegerile care și ele se vor desfășura în același ….viitor frumos și luminos.

Dan AGACHE