Citatul lui Mark Twain, “Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm”, se potrivește ca o mănușă perioadei de matrapazlâcuri prin care trecem, post electoral. S-au încheiat alegerile locale și circul continuă, acoperind parcă acea „Sabie a lui Damocles“ numită infecția cu coronavirus, care planează asupra noastră.

Pâine și circ afirma poetul latin Decimus Juvenalis pe la mijlocul primului secol al erei noastre. Pâine și circ avem și astăzi după două milenii, dar parcă mai mult circ decât pâine.

Unii nu știu să câștige, alții nu știu să piardă, lucruri care demonstrează, dacă mai era nevoie, imaturitatea clasei noastre politice și dorința ei arzătoare de a fi în preajma ciolanului și a oalei cu smântână. Binele poporului, problemele comunității, sunt sloganuri perpetuate de-a lungul anilor de toți și din păcate puțini, chiar foarte puțini sunt cei care chiar cred în ele și le vor cu adevărat transpuse în practică.

Alegerile s-au încheiat, circul continuă, ridicând semne de întrebare asupra corectitudinii alegerilor locale. E drept că atât președintele țării, Iohannis,  cât și ministrul Vela – șeful ministerului care a organizat aceste alegeri, au declarat că acestea s-au desfășurat corect. În aceste condiții, de ce lumea nu mai are încredere că votul lor este unul corect și reprezentativ; de ce sunt tot mai puțini cei care decid să meargă la vot, de ce după un astfel de proces electoral crește simțitor numărul de plângeri penale, de acuze, de nemulțumiri? De ce?

Cum se explică faptul că nici acum nu s-a lămurit situația la sectoarele Bucureștiului? Cum de trebuie reluat votul, doar pentru primar, la Moldova Nouă? Cum de nimeni nu cercetează de ce la Zorlențu Mare s-au făcut vize de flotant împotriva prevederilor legale? Vă spun tot eu: pentru că acolo unde a ieșit „cine trebuie“, s-a pus batista pe țambal, iar dincolo, unde nu a ieșit cine trebuie, scormonim cu bățul în rahat până rezolvăm problema.

Revin și spun: politicienii de ieri, de azi și din păcate pentru ceva timp de acum înainte, nu știu nici să câștige și mai ales nu știu să piardă. Îi roade o dorință arzătoare de a acapara tot: funcții, bani, putere, influență, tot. Iar mai apoi, cu o nesimțire crasă, vin în fața noastră și ne spun cu un tupeu ce miroase a nesimțire că îi interesează doar binele nostru, al comunității, al alegătorului în general.

Noi sperăm, pentru că speranța moare ultima, dar în final va trebui să acceptăm vorbele lui Mark Twain cu care am început aceste rânduri: “Dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm”.

Dan AGACHE

Consilierii reșițeni au decis în ultima ședință acordarea unor ajutoare persoanelor defavorizate. Acestea vor fi împărțite sub formă de tichete sociale, chiar de Zilele Reșiței, deci beneficiarii vor putea savura cu stomacul plin concertele lui Smiley și Miroslav Ilic. Valoarea acestor tichete se ridică la 50 respectiv 100 de lei, din bugetul local fiind alocați în acest sens 10.000 de lei. Acțiunea va fi reluată și în preajma sărbătorilor de iarnă, alți 10.000 de lei fiind alocați în acest sens. 

„Un proiect susținut de mine, analizat în cadrul Consiliului Local și aprobat este cel  care vizează acordarea de tichete sociale pentru persoane sociale, persoanele cele mai afectate de sărăcie. Este vorba de tichete în valoare de circa 20.000 de roni, 200 de milioane vechi. Această sumă se va acorda în două tranșe, la Zilele orașului – 10.000 de lei, respectiv cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Anul trecut a fost primul an în care am acordat aceste tichete sociale pentru această categorie de persoane defavorizate”, a declarat primarul Mihai Stepanescu.

Ajutoarele sociale vor fi acordate: persoanelor singure și familiilor care nu au posibilități materiale să-și asigure condițiile minime de trai, persoanelor fără adăpost sau celor aflate în risc de excluziune socială. Conform expunerii de motive care însoțește proiectul de hotărâre, unul din scopurile acordării acestor tichete sociale îl reprezintă „educarea persoanelor asistate în a-și asuma responsabilitatea în privința reintegrării lor sociale”.

Karina TINCUL