Senatorul USR Mihai Goțiu a transmis o sesizare penală Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița, în care solicită verificarea modului în care Romsilva continuă să administreze Parcul Național Semenic – Cheile Carașului (PNSCC). În sesizare, Goțiu le cere procurorilor să verifice dacă sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu, neglijență în serviciu, înșelăciune, fals în declarații, uz de fals sau a altor infracțiuni.

„În perioada 12-16 iulie, am efectuat o nouă vizită de documentare în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, unde am dat peste o situație dezastruoasă: depozite de gunoaie, inclusiv saci de ciment și moloz, la intrarea în pădurea virgină Izvoarele Nerei, inclusă anul trecut în patrimoniul UNESCO, vetre de foc și urme de mașini mari, indicii pentru o activitate de braconaj intensă, tăierea unor păduri cu potențial de a fi incluse în <Catalogul pădurilor virgine și cvasi-virgine>, tăieri ilegale în <Rezervația Naturală Cheile Carașului> și indicii ale altor tăieri viitoare, în aceeași rezervație. Singurul lucru care pare să-i intereseze pe cei de la Romsilva e să scoată bani cu orice preț pe seama distrugerii Parcului Național Semenic – Cheile Carașului. Nu există vreun semn de responsabilitate pentru conservarea și menținerea în bune condiții a acestei zone”, a declarat Mihai Goțiu.

Senatorul USR a reclamat și faptul că pe site-ul oficial al PNSCC este publicat un document care pretinde că ar fi planul de management al parcului național, care nu a fost aprobat însă.

„Orice persoană de bună credință care accesează site-ul oficial al PNSCC poate fi înșelată și să creadă că există un plan de management aprobat. În realitate, după cum arată și un răspuns primit de la Ministerul Mediului, PNSCC nu are un plan de management aprobat, chiar dacă au fost depășite toate termenele legale și contractuale care obligau Romsilva să-l realizeze și să-l trimită spre aprobare. De fapt, administrarea PNSCC de către Romsilva ar fi trebuit să înceteze de mai bine de o lună, după expirarea notificării de 30 de zile pe care Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate a transmis-o către Romsilva pe data de 3 mai 2018. În loc să constate încetarea contractului de administrare, prim-ministrul Viorica Dăncilă l-a schimbat pe directorul ANANP care a trimis notificarea, chiar dacă îl numise în funcție cu doar patru luni în urmă”, a explicat Mihai Goțiu.

Parlamentarul clujean de la USR susține că inducerea aparenței că PNSCC ar avea plan de management nu doar că acoperă faptul că ANANP și Guvernul trebuie să constate încheierea contractului de administrare al Romsilva pentru neîndeplinirea obligațiilor legale și contractuale, ci riscă și să producă consecințe juridice grave, materiale și chiar penale, pentru cei care cad în capcană și iau de bun așa-zisul plan de management de pe site-ul oficial al PNSCC.
Mihai Goțiu a mai trimis sesizări și către Garda de Mediu și Garda Forestieră, prin care solicită verificarea modului în care Administrația PNSCC a pus în exploatare o altă parcelă din Rezervația Naturală Cheile Carașului (UA 77, Ocolul Silvic Reșița) și anularea actului de punere în valoare.

Diana RADU

Greenpeace a lansat miercuri harta pădurilor virgine din România, dar şi un studiu cu privire la situaţia acestora, concluziile nefiind undele dintre cele mai fericite.

Au fost identificate aproximativ 300.000 de hectare de astfel de vegetaţii, în care trăiesc 13.000 de specii şi cea mai mare populaţie de urşi din Europa. Potrivit Greenpeace însă, aceste zone ce ar trebui să se bucure de o protejare aparte, sunt în continuă degradare fie din cauza iresponsabilităţii, fie din cauza necunoaşterii importanţei pe care o au.

„Carpaţii româneşti sunt acoperiţi de cele mai vaste păduri virgine din zona temperată a Uniunii Europene. Aceste păduri sunt parte din istoria şi identitatea noastră culturală. Ele sunt rămăşiţe ale codrilor nesfârşiţi care acopereau cândva peste 80% din teritoriul actualei Românii. În aceste păduri, trăiesc aproximativ 13.000 de specii, inclusiv cea mai mare populaţie de urşi din Europa, specii rare şi endemice şi carnivore mari, precum lupul şi râsul. Aici, toate vieţuitoarele, inclusiv arborii, trăiesc într-un echilibru care este rezultatul a mii de ani de evoluţie.

Ne aşteptăm ca acest exerciţiu să fie considerat de către Ministerul Apelor şi Pădurilor o invitaţie la acţiuni rapide si concrete pentru salvarea pădurilor virgine din România. Primul pas în protejarea acestor ecosisteme extraordinare este realizarea unei evaluări preliminare care să ofere o estimare a suprafeţei totale potenţiale şi să restrângă aria de parcurs în teren pentru documentare. Exact asta oferă Harta pădurilor virgine potenţiale realizate de Greenpeace România, împreună cu Universitatea Eberswalde şi Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi”, susține organizaţia Greenpeace.

Realizarea Hărţii pădurilor virgine potenţiale a durat un an de zile şi a însemnat evaluarea a aproape şase milioane de hectare. Specialiştii au dezvoltat o metodologie de analiză a datelor satelitare pe care au adaptat-o şi calibrat-o, ţinând cont de experienţa acestora de teren în identificarea pădurilor virgine.

„În prezent, există voci, atât în ţară, cât şi în străinătate, care încearcă să acrediteze faptul că în Carpaţii româneşti nu s-au mai păstrat păduri virgine, toate pădurile fiind parcurse cu tăieri în trecut şi avem de-a face exclusiv cu păduri gospodărite de om. Iar pădurile care conţin elemente de arboret cu vârste de peste 140-160 de ani sunt în realitate păduri din care s-au extras selectiv fie arbori din anumite specii, cu valoare economică la vremea respectivă – de ex. răşinoase sau gorun, fie arbori cu caracteristici calitative superioare din punct de vedere a lemnului. Astfel de afirmaţii sunt generate fie dintr-o necunoaştere a realităţii cu privire la istoricul pădurii şi silviculturii româneşti, fie de intenţia de a pune sub semnul întrebării procesul de protejare a acestora”, a declarat Iovu – Adrian Biriş, autorul studiului „Situaţia pădurilor virgine din România”.

În topul judeţelor unde s-au identificat păduri virgine potenţiale se află Braşov (49.601 hectare), Caraş Severin (39.513 hectare) şi Argeş (38.918 hectare), cea mai mare densitate de păduri virgine potenţiale aflându-se în situl Natura 2000 Făgăraş.

Această hartă a fost realizată de către Greenpeace România, împreună cu Universitatea Eberswalde din Germania şi Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, și este prima asemenea evaluare realizată după inventarul parţial din 2005 (Proiectul Pin-Matra).

Alexandra JURCA

După ce luna trecută mai multe păduri din România, printre care și 3 din Caraș-Severin, au fost introduse în patrimoniul mondial UNESCO, Romsilva a anunțat zilele trecute că a identificat alte peste 3.800 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine. Pădurile se află în proprietatea publică a statului, cei de la Romsilva solicitând deja introducerea lor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.

În total, ar fi vorba, conform comunicatului de presă transmis de Romsilva, de 2.996,38 de hectare de păduri virgine și de 844,08 hectare de păduri cvasivirgine, dintre care peste 58 de hectare în județul Caraș-Severin, în zona Ocolului Silvic Berzasca.

„Specialiștii Romsilva au identificat 1.757,71 hectare la Ocolul Silvic Arpașu din județul Sibiu, 1.063 de hectare la Ocolului Silvic Strâmbu Băiuți din județul Maramureș și 175,67 de hectare la Ocolul Silvic Tarnița din județul Mehedinți, toate încadrându-se în categoria funcțională păduri virgine.

În județul Maramureș au fost identificate, în total, 633,21 hectare păduri de stat care se încadrează în categoria funcțională păduri cvasivirgine, pe raza ocoalelor silvice Groșii Țibleșului, Mara și Strâmbu Băiuți. Au mai fost identificate și alte păduri cvasivirgine în județul Caraș-Severin, 58,33 hectare la Ocolul Silvic Berzasca, în județul Hunedoara, 87,41 hectare pe raza Ocolului Silvic Geoagiu, și în județul Neamț, 65,13 hectare la Ocolul Silvic Pipirig.

Procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine continuă, anual, specialiștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva analizând peste 300 de mii de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inclus deja, anul trecut, 9.983 de hectare în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine”, precizează reprezentanții Romsilva.

Pădurile virgine și seculare de fag care au fost introduse recent în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO au în total o suprafață de a 24.679,4 hectare, dintre care 24.341,3 de hectare sunt în proprietatea publică a statului și administrate de Romsilva.

Citește și Trei păduri din Caraș-Severin au ajuns pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO! Defrișările sunt de acum strict interzise!

Diana RADU

Pădurea Izvoarele Nerei, situată în cadrul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului, cea mai întinsă suprafață de pădure virgină de fag din Europa continentală, se află la doar un pas de a fi inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. Pădurea, care se întinde pe o suprafață de peste 5.000 de hectare, se află în capul listei prezentată de România celor de la UNESCO în vederea obținerii unor regiuni forestiere seculare protejate. 

Dosarele înaintate de România vor fi analizate săptămâna viitoare la Viena, după care vor avea loc verificări pe teren. Aceste verificări vor fi efectuate prin sondaj la unele din pădurile propuse de România pentru a fi incluse în acest patrimoniu.

„Noi ne-am dori să vină aici, în pădurea Izvoarele Nerei pentru că în acest fel considerăm că s-ar stabili un prag, s-ar vedea o pădure deosebită chiar și prin comparație cu celelalte incluse pe listă. Este o suprafață acoperită cu pădure de fag, de o valoare excepțională, care s-a guvernat în permanență doar după procese naturale”, a declarat Costel Bucur, director Păduri și Arii Protejate din cadrul WWF România.

În cazul în care pădurea din Munții Semenic va fi inclusă în patrimoniul UNESCO, lucru care reprezentanții WWF sunt siguri că se va întâmpla, zona va beneficia de promovare la nivel mondial. Cătălin Gavrilă din cadrul WWF Caraș-Severin este convins că în acest mod s-ar putea dezvolta pe Semenic o altă formă de turism, eco-turismul:

„Această minunată pădure poate deveni chiar un brand al Munților Semenic, un loc de atracție pentru turiști. Este un loc deosebit de care avem nevoie pentru recreere în zona noastră și consider că este un loc unic în  care noi, ca și bănățeni, ca și oameni din zona asta suntem obligați să îl cunoaștem și mai mult chiar, suntem obligați să îl păstrăm în forma în care este”.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157658358300348″]

Pădurea Izvoarele Nerei a fost prezentată ieri jurnaliștilor din Caraș-Severin, specialiștii WWF dorind să explice reprezentanților mass-media și prin intermediul lor publicului, că pădurile virgine reprezintă adevărate valori de patrimoniu mondial, fiind în același timp zone de sălbăticie care pot genera beneficii pentru comunităţile locale. De la deplasarea în teren nu au lipsit nici reprezentanții Direcției Silvice Caraș-Severin și ai Parcului Național Semenic-Cheile Carașului.

„Pădurea Izvoarele Nerei este cea mai mare rezervație naturală de păduri virgine din România, undeva la peste 5.000 de hectare. Vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră și ați putut constata că rezervația este neatinsă, nu am dat de tafuri sau sunete de drujbe. Deci nu tot ce se spune pe diferite site-uri sau pe rețelele de socializare este adevărat”, a precizat directorul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, Petru Pârvulescu.

La nivel mondial, 14 țări au reușit până în prezent să includă păduri în patrimoniul mondial UNESCO. România deține cea mai mare suprafață de pădure de fag din arealul euro-asiatic, conform Greenpeace România, care reprezintă peste 30% din suprafață împădurită a țării. Fagul poate depăși 40 de metri înălțime, un diametru de peste 1,5 metri, și o vârstă de 300 de ani, în cazuri excepționale putând să trăiască și 500 de ani. Acest arbore produce o cantitate mult mai mare de oxigen decât bradul, molidul sau pinul. Pădurile de fag adăpostesc o biodiversitate valoroasă, care cuprinde peste 40 de specii de faună.

Karina TINCUL